Sunteți pe pagina 1din 1

Ion Minulescu

Romana zilelor de ieri


Taci, S nu-mi detepi tristeea amintirilor culcate n sicriurile-albastre ale zilelor de ieri!... Taci, S nu-mi detepi n suflet tragediile jucate n aplauzele mute ale-ntielor dureri! Treci tcut ca beduinul ce cutreier nisipul, Treci tcut ca cel ce-i pune minile-n cruci pe piept, i s nu m chemi pe nume S-mi detepi din piatr chipul Sfinxului, Ce-ar vrea s-mi spun c e timpul s-l detept... Ocolete-m cu groaz, ca pe-un strv de om ucis Nu de oameni, Ci de mna ne'ntrupatelor dorini i pe piatra-mi funerar nu citi poemul scris De nebunul din cetatea plin numai de cumuni!... Ocolete-m cu groaz... Dar oprete-te deoparte, S m poi privi de-a-ntregul i s-mi spui ce vezi... Eu sunt Stropul vinului ce scade prin paharele dearte i romana nesfrit, cci arcuele s-au frnt!