Curs 4

Mihail Cristea Metode si tehnologii fizice in studiul mediului 2008 / 2009 1
Dinamica atmosferei Dinamica atmosferei

Dinamica atmosferei
Particula de aer
o cantitate bine delimitata din atmosfera de a carei
evolutie in spatiu si timp suntem interesati.
- scara general - particula de aer are dimensiuni orizontale de ordinul
1000 4000 km, iar scala timpului este de la sptmni la ani;
- scara sinoptic - masele de aer au dimensiuni orizontale de 100 1000
km, scala de timp fiind de ordinul zile sptmni;
- mezoscara - utilizat n studiul microclimatului n care ntinderea pe
orizontal este sub 100 km. Aici timpul are variaii de la ore la o zi.
- scara aerologic - n care se studiaz evoluia maselor de aer pe durate
de la minute la ore, dimensiunea particulei fiind de 10m.
Dimensiunea particulei poate fi considerat la diferite scri n funcie de
scopul propus.
Se disting urmtoarele scri:
Sistemul de referinta Sistemul de referinta
Sistemul de referinta
SRN (legat de Pamantul aflat in rotatie)
z
y
x
axa Oz - verticala locului, orientat dinspre

centrul Pmntului ctre
spaiul exterior
axa Oy - tangent la meridian
orientat de la S ctre N
axa Ox - tangent la cercul de latitudine
dat, orientat de la V ctre E

= =
i
i
i
i
F
m t
V
F
t
V
m
r
r
r
r
1
d
d
d
d
) , , ( w v u V V =
r
Viteza masei de aer:
s rad
s h T
/ 10 * 2 , 7
42 min* 56 * 23
2 2
5
= =

Legea de miscare: Legea de miscare:
Ultima egalitate reprezinta o relatie intre acceleratii, fiind astfel
preferabil sa se lucreze cu forta ce revine unitatii de masa de aer
Forele ce acioneaz asupra particulei de aer For
For
ele ce ac
ele ce ac
ioneaz asupra particulei de aer

Fora de gradient baric
F(x+dx)
dz
F(x)
dx
p(x) x p(x+dx)
dy
( ) ( ) dxdydz
x
p
dxdS
x
p
dS dx x p dS x p F
|
\
|
=
|
\
|
= + =
x
p
z y x
x
p
z y x m
F
x
p
=
1
d d d
d d d
1
z
p
m
F
y
p
m
F
z
p y
p
=
1
;
1
p
m
F
p

=
1
r
Fora gravitaional
r
r
r
mM
k F
P
g
r
r
=
2
( )
0 0
2
0
2
1
/ 1
g
R
z
g
R z
g
g
m
F
P
P
g
r r
r
r
r
|
|
\
|
=
+
= =
(in troposfera)
Data de legea atractiei universale a lui Newton:
Fora centrifug:
cf
F
P cf
R m F
r
r r
1 cos
2
=
cf g a
F F G
r r r
+ =
cf
F
P
a
R g
m
G
g
r
r
r
r
r
1 cos
2
0
+ = = Greutatea aparenta:
Forele ce acioneaz asupra particulei de aer For
For
ele ce ac
ele ce ac

Fora de frecare
Fora Coriolis: V m F
Coriolis
r r r
= 2
S
z
v
t
P
F d
d
d
d
d
d = =
coeficient de vscozitate ) s m (kg
1 1
z
u
S
F
xz
= =
d
d
tensiunea de forfecare
.
dz
dy
2
dz
z
xz
xz

xz
2
dz
z
xz
xz

dx
z y x
z
dz
z
dz
x y
m
F
f
xz
xz
xz
xz
x
x
d d d
1
2
d
2
d
d d
\
|

+

+ = =
2
2
1
z
u
z
f
xz
x
=
|
|
\
|
=
2
2
2
2
2
2
z
u
y
u
x
u
f
x
|
|
\
|
=
2
2
2
2
2
2
z
v
y
v
x
v
f
y
|
|
\
|
=
2
2
2
2
2
2
z
w
y
w
x
w
f
z
Legea Newton:
Generalizand
Ecuaiile de micare Ecua
Ecua
iile de mi
iile de mi
care
care
w v u
k j i
V
m
F
f
Corriolis
Coriolis
= = = sin cos 0 2 2
r
r r
r r r
V f g p
t
V
r r r
r
r
+ +
= 2
1
d
d
+ +
= cos 2 sin 2
1
d
d
w v f
x
p
t
u
x
+
= sin 2
1
d
d
u f
y
p
t
v
y
+ +
= cos 2
1
d
d
u f g
z
p
t
w
z
Tinand cont de componentele acceleratiei Coriolis
Ecuatia vectoriala de miscare poate fi scrisa pe componente:
z
y
x
( ) cos 2 , sin 2 , sin 2 cos 2 + = u u v w f

Coriolis
r
m L
6
10 =
c) - lungimea de scal:
d) - scala de timp:
e) - nalimea atmosferei (troposferei):
f) - fluctuaia orizontal a presiunii:
s
U
L
T
5
10 = =
m D
4
10 =
2 2 3
/ 10 s m
p
=
Analiza de scal Analiza de scal

Analiza de scal
Cunoa Cunoa terea importan terea importan ei fiecrui termen permite ei fiecrui termen permite simplificarea simplificarea sistemului de ecua sistemului de ecua ii ii
ct ct i i filtrarea filtrarea ecua ecua iilor prin eliminarea unor mi iilor prin eliminarea unor mi cri nedorite cri nedorite. .
Definim urmtoarele mrimi : D Definim urmtoarele mrimi efinim urmtoarele mrimi : :
a) - factorul de scal ce msoar viteza de
micare a aerului n plan orizontal:
b) - factorul de scal ce msoar viteza de
micare a aerului n plan vertical:
( ) v u U U , =
s m U / 10 ~
s m s cm W / 10 / 1 ~
2
=
Estimarea valorilor numerice ale termenilor
din ecuatiile de miscare
4
5
10
10
10
~
d
d
d

= = =
T
U
dt
v
t
u
7
5
2
10
10
10
d
d

= =
T
W
t
w
; 45 ; 10 sin 2
0
4
0 0
o
= =

l
3 4
0
10 10 10 sin 2

= u
6 2 4
0
10 10 10 cos 2

= w
3
6
3
10
10
10 1 1 1

L
p
y
p
x
p
1
4
3
10
10
10 1 1

D
p
z
p

Acceleratiile din planul orizontal:
Acceleratia pe directia verticalei:
Componentele acceleratiilor Coriolis:
Acceleratiile datorate gradientului
baric din plan orizontal:
Acceleratia datorata gradientului
baric pe directie verticala:
3 4
0
10 10 10 sin 2

= u
v l
x
p
t
u
+
=
1
d
d
u l
y
p
t
v

=
1
d
d
+ +
= cos 2 sin 2
1
d
d
w v f
x
p
t
u
x
4
10
3
10
6
10
3
10
3
10
= sin 2
1
d
d
u f
y
p
t
v
y
4
10
3
10
+ +
= cos 2
1
d
d
u f g
z
p
t
w
z
3
10
7
10
1
10
10
g
z
p
=
1
0
Ecuatii de prognoza Ecuatii de prognoza
Ecuatia hidrostaicii atmosferei Ecuatia hidrostaicii atmosferei
Aproximaii ale ecuaiilor de micare Aproxima
Aproxima
ii ale ecua
ii ale ecua
iilor de mi
iilor de mi
care
care
Aproximatia geostrofica Aproximatia geostrofica
Aproximatia geostrofica
Aproximatia geostrofica
Coriolis
a
t
v
t
u
<<
d
d
d
d
( ) 0 , ,
g g g
v u V =
r
z
p
y
p
x
p
k j i
l
p k
l
V
g
= 1 0 0
1 1
r
r r
r r
Vntul geostrofic constituie o bun aproximaie pentru micrile orizontale dac
latitudinea este mai mare de 10
0
, iar altitudinea la care se calculeaz acest vnt este
superioar lui z = 1km.
Pentru =30
0
i un gradient orizontal al presiunii de 20 Pa /km se obtine v
g
=23.8m/s.
.
g
v l
x
p
+
=
1
0
g
u l
y
p

=
1
0
y
p
l
u
g
=
1
x
p
l
v
g
=
1
Aproximaia geostrofic arat echilibrul dintre forele eseniale ce intervin n
cazul circulaiei la scar mare: forta de gradient baric si forta Coriolis
Liniile de curent in miscarea geostrofica Liniile de curent in miscarea geostrofica
Liniile de curent in miscarea geostrofica
p k
l
V
g
=
r r
1
D
p
F
r
Coriolis
F
r
g
V
r
Legea Buys-Ballot afirm c n emisfera nordic vntul geostrofic sufl n
lungul izobarelor i las la stnga zonele de presiune redus.
M M
p
F
r
Coriolis
F
r
g
V
r
( ) 0 , ,
g g g
v u V =
r
Micarea ageostrofic Mi
Mi
carea ageostrofic
carea ageostrofic
g ag ag g
V V V V V V
r r r r r r
= + =
) , , ( w v v u u V V
g g ag
=
Micarea ageostrofic este determinat de fora Coriolis i de fora de frecare.
sin 2 = l
- - Factorul (parametrul) Coriolis Factorul (parametrul) Coriolis
x
f v l
x
p
dt
du
+ +
=
1
g
v l
x
p
+
1
0
y
f u l
y
p
dt
dv
+
=
1
g
u l
y
p
+
1
0
x
ag
v
g
f v v l
dt
du
+ =
43 42 1
) (
y
ag
u
g
f u u l
dt
dv
+ =
43 42 1
) (
=
+ =
x ag
y ag
f
l dt
du
l
v
f
l dt
dv
l
u
1 1
1 1
Pentru altitudini mai mici de 1 km frecarea nu mai poate fi neglijat
i micarea aerului este ageostrofic.
Pompajul Ekman Pompajul Ekman
Pompajul Ekman
Micrile verticale ce apar din cauza frecrilor se numesc micri forate sau de pompaj dinamic
(pompajul Ekman)
D
ag
V
r
g
V
r
M M
ag
V
r
g
V
r
Nu se constat o scdere, respectiv o cretere a densitii aerului, rezult c n micarea ageostrofic
exist componente ale vitezei pe vertical.
Efectul frecarii asupra curentilor aerieni si marini Efectul frecarii asupra curentilor aerieni si marini
Efectul frecarii asupra curentilor aerieni si marini
Vntul termic Vntul termic
Vntul termic
0
0
1
p g
Z k
l
g
p k
l
V =
=
r r r
p g
Z k
l
g
p k
l
V =
=
r r r
1
0
p
p
p p >
0
0
g g T
V V V
r r r
=
) (
0 0
p p p p T
Z Z k
l
g
Z k
l
g
Z k
l
g
V = =
r r r r
T k
p
p
l
R
V
T

|
|
\
|
=
r r
0
ln
- circulaia de altitudine predominant zonal (de la vest ctre est) - circulaia de altitudine predominant zonal (de la vest ctre est)
Se define Se define te te vntul termic vntul termic ca fiind diferen ca fiind diferen a dintre vntul geostrofic la presiunea p a dintre vntul geostrofic la presiunea p
i vntul geostrofic la presiunea p i vntul geostrofic la presiunea p
0 0
. .
Teoria vntului termic explica: Teoria vntului termic explica:
(vntul termic crete cu creterea grosimii de aer);
- creterea intensitii circulaiei n troposfera superioar - creterea intensitii circulaiei n troposfera superioar
(Gradientul termic orizontal mediu este orientat de la polul nord ctre ecuator
ceea ce face ca vntul termic s fie orintat de la vest ctre est);
Fenomene induse de vantul termic Fenomene induse de vantul termic
Fenomene induse de vantul termic
- explicarea formrii curenior jet (jet stream) - explicarea formrii curenior jet (jet stream)
- variaia directiei vitezei vntului termic cu altitudinea pune n eviden advectiile. - variaia directiei vitezei vntului termic cu altitudinea pune n eviden advectiile.
Curentii jet sunt cureni de aer relativi
nguti ce se gsesc n atmosfer, la
aproximativ 11 km de suprafaa terestr
(stratosfera), sub tropopauz. Acetia se
formeaz la limita maselor de aer cu
diferene semnificative de temperatur.
( n cazul rotirii vntului termic spre stnga are loc o advecie rece,
iar n cazul rotirii spre dreapta are loc o advecie cald).
Curentii Jet (Jet-streams) Curentii Jet (Jet
Curentii Jet (Jet
-
-
streams)
streams)
Cei mai semnificativi cureni jet sunt:
curenii jet subpolari formai la intersecia
masei de aer rece din regiunea polar cu
cea a masei de aer cald din regiunile mai
sudice i curenii jet subtropicali ce se
formeaz n regiunea tropical n timpul
verii.
Rotatia rapida planetara da nastere unei
circulatii globale constituite din trei
celule: Hadley, Ferrel si polara. Pozitia
ca si extinderea acestor celule est
puternic influientata de curentii jet polar
si subtropical.
Circulatia globala tricelulara Circulatia globala tricelulara
Implicatii ale curentului jet Implicatii ale curentului jet
Implicatii ale curentului jet
Formatiunile ciclonice si anticiclonice Formatiunile ciclonice si anticiclonice
M M
Zborul aviatic Zborul aviatic
Zborul intre Los Angeles si Tokio Zborul intre Los Angeles si Tokio
utilizand curentii jet utilizand curentii jet
Curentul jet subtropical alimenteaza
vanturile dirijate catre pol si care fac parte
din celula Farrel. Efectul El Nino modifica
celula Walker (paralela cu ecuatorul) si celula
Hadley. Celulele vecine sunt de asemena
modificate, ceea ce explica de ce El Nino are
repercursiuni pe intreg globul.
Influenta glogala a lui El Nino Influenta glogala a lui El Nino
Completitudinea sistemului de ecuatii Completitudinea sistemului de ecuatii
Completitudinea sistemului de ecuatii
+ +
= cos 2 sin 2
1
d
d
w v f
x
p
t
u
x
+
= sin 2
1
d
d
u f
y
p
t
v
y
+ +
= cos 2
1
d
d
u f g
z
p
t
w
z
? ?
?
? ?
?
Necunoscute Necunoscute
u u
v v
w w
p(T, p(T, ) )

Curs 4

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mihail Cristea Metode si tehnologii fizice in studiul mediului 2008 / 2009 1

Dinamica atmosferei Dinamica atmosferei

axa Oz - verticala locului, orientat dinspre

ioneaz asupra particulei de aer

ioneaz asupra particulei de aer

( ) cos 2 , sin 2 , sin 2 cos 2 + = u u v w f

Analiza de scal Analiza de scal

S-ar putea să vă placă și