Sunteți pe pagina 1din 4

CURS I IMPOZITUL

Constitutia Romaniei nu ne ofera nicio definitie a impozitului. Exista doua articole care se refera la fiscalitate respectiv art. 56 si 139, dar nici unul nu defineste impozitul. Art. 56 face parte din titlul Indatoririle Fundamentale ale cetatenilor reglementat alaturi de indatorirea de aparare a tarii si de fidelitate fata de tara. Minusul regelementarii Constitutionale din art. 56 este dat de faptul ca stabilind obligativitatea participarii la constituirea finantelor publice, legiuitorul constituiant ne vorbeste doar de obligatia cetatenilor, reducand astfel la nivel constitutional sfera subiectelor de drept la persoanele fizice. Completarea vine in art. 139 care ne vorbeste despre impozitele datorate bugetului local si celui central si despre necesitatea reglementarii impozitelor doar prin lege ca act juridic al Parlamentului. Prezenta in textele constitutioanle a referirilor exprese la impozit ne ajuta sa determinam esenta contitutionala a acestora in sistemul juridic romanesc. Definitia notiunii de impozit o vom gasi in Legea 500/2002 si in Legea 273/2006 privind Finantele publice locale. Legea 500/2002 impozitul este o prelevare obligatorie, fara contraprestatie si nerambursabila, efectuata de catrea administratia publicapentru satisfacerea necesitatilor de interes general. Se constata nu numai naivitatea legiuitorului roman cat si lipsa de interes pentru doctrina fiscala, mai exact definitiile legale preiau cuvant cu cuvant definitia data impozitului de Gaston Jeze in 1936, definitie ale carei limite au fost aratate inca din anii 1970 de doctrina franceza si chiar in 1981 intr-un manual de drept fianciar public care purta semantura conducatorilor de drept financiar public a profesorilor Facultatilor de Drept din Bucuresti, Cluj, Iasi. Problemele definitiilor legale sunt genereate de faptul ca legiuitorul afirma ca impozitul ar fi o prelevare fara contraprestatie, ceea ce doctrina moderna nu mai accepta si arata ca impozitul are un caracter totalmente reversibil. DEF: Impozitul reprezinta o obligatie de natura baneasca, de esenta constitutionala datorata statului sau unitatilor administrativ teritoriale de catre orice subiect de drept considerat de lege la un anumit moment contribuabil si stabilita asupra oricaror venituri, bunuri sau cheltuieli considerate de lege, la un anumit moment, impozabile.

CARACTERISTICI ALE IMPOZITULUI


a. este o obligatie de natura baneasca spre deosebire de conceptia clasica de la sfarsitul secolului XX, vom observa ca nu putem retine pentru impozite esenta baneasca si doar natura juridica baneasca. Pentru a fi de esenta baneasca ar fi trebuit ca un impozit sa se poate stinge exclusiv prin plata unei sume de bani, fapt care nu se justifica nici prin lege si nici prin practica. Codul de Procedura Fiscala roman regelemnteaza la art. 175 darea in plata, care este o modalitate prin care prin intelegerea dintre contribuabil si creditorul fiscal, pentru stingerea unei datorii de impozit se poate transfera in domeniul public al statului proprietatea asupra unui impobil. De asemenea, se reglementeaza posibilitatea ca in cazul executarii silite, cand un imobil nu a putut fi valorificat prin executare silita imobiliara, sa poata fi trecut in proprietatea privata a creditorului fiscal. In practica impozitului pe succesiuni (impozit care nu exista in Romania), apare situatia in care legiuitorii dobandesc patrimonii importante ale caror taxe pe succesiune aferente nu se pot plati. Si legislatia franceza si cea nord-americana, regelmenteaza in mod expres posibilitatea mostenitorilor de a

stinge obligatia fiscala prin transeferul proprietatii asupra unui bun mobil sau imobil din activul succesoral catre stat. b. este de esenta constitutionala pentru ca atat dreptul regalian al statului de impunere cat si obligatia corelativa erga omnes a oricarei persoane fizice sau juridice care detine un bun sau obtine un venit de a plati impozit au izvor constitutional. c. este reglementat prin lege - Constituia consacra principiul reglementarii impozitelor doar prin lege ca act juridic al Pralamentului. Problemele reglementarii constitutinale sunte date de urmataorele aspecte: - reglementarea impozitelor face parte din categoria legilor ordinare. Domeniiile de reglementare rezervat legilor ordinare pot face obiectul delegarii legislative, astfel Guvernul poate fi abilitata sa reglementeze prin OG, chiar si atunci cand este in sesiune Parlamentara, conform art. 115, Guvernul poate regelmenta in situatii urgente prin OUG. - reglementarea prin OG si OUG desi este supusa aprobarii ulterioare a Parlamentului da practic drepturi depline Guvernului in materia reglementarii fiscale. Aceste drepturi depline sunt generate si de neintelegerea corecta a ideii consacrate constitutional conform careia Guvernul conduce activitatea generala executiva in materia finantelor publice si este responsabil de politica fiscala a statului, punandu-se semnul egalitatii intre activitatea de executie si cea de legiferare. Mai mult decat atat, simpla prevedere a faptului ca impozitele se reglementeaza doar prin lege nu rezolva deloc problema izvorului juridic in materie fiscala. In practica de 20 de ani s-a ridicat o problema si anume care sunt elementele din structura impozitelor care pot fi regelemtate doar prin lege. Constitutia nu prevede si atunci a fost la mana fiecarui legiuitoru sa considere ca unul sau altul dintre elementele impozitului intra sau nu sub incidenta legilor constitutionale. Pentru a rezolva pe viitor acest principiu constitutional al reglementarii impozitelor doar prin lege sunt necesare cateva ajustari: - trecerea impozitului din sfera de reglementare a legii ordinare in sfera legii organice - interzicerea regelementarii prin OUG in domeniul rezervat fiscalitatii. - Precizarea clara a elementelor impozitului care pot fi reglementate doar prin lege si dispare astfel institutia delegarii legislative prin OG. - Constitutia trebuie sa prevada expres ce se intampla in situatia ordonantelor respinse prin lege in materie fiscala Ex: Foarte multe ordonante isi produc efectele cateva luni sau chiar ani de zile pana se respinge legea, dar prin intermediul carora au fost colectate milioane de dolari. Ce se intampla cu efectele produse si cu banii colectati desi legea a fost respinsa? Daca se respecta principiul conform caruia legea de aprobare opereaza numai pe viitor se incalca art. 139. Daca OG sta in vigoare 6 luni si ulterior este respinsa prin lege de Parlament. Prin OG se colecteaza impozite printr-un act normativ care nu are vocatie. S-au introdus de cateva ori in fata instantelor de judecata actiuni bazate pe imbogatirea fara justa cauza. Judecatorul nu se poate pronunta asupra constitutionalitatii unor OG sau OUG. Trebuie astfel sa se prevada ca legea de adoptare retroactiveaza. In 1997 a fost o OG care colecta accize, s-au colectat apropae 1 miliard si au fost recuperati doar 10 milioane d. obligatii datorate statului sau unitatilor administrativ-teritoriale . Avem impozite datoratre impozitului de stat, bugetului central si impozitelor locale. In materia impozitelor locale, autoritatilor administratiei publice-locale in temeiul autonomiei nu pot stabillii niciun fel de impozite. Impozitele sunt stabilite prin lege. Unitatile administrativ-teritoriale pot sa voteze in Consiliile Locale sau Judetene 2

cuantumul taxelor si impozitelor locale care poate fi mai mare sau mai mic sau pot stabili sa nu perceapa un impozit local intr-un an calendaristic. Ex: impozitul pe cladiri este un impozit local. Consilul Local paote stabilii ca in anul 2011 incaseaza acest impozit intr-un cuantum mai mare, mai mic sau chiar deloc. e. oglibatie datorata de catre orice subiect de drept considerat la un anumit moment de catre lege ca fiind contribuabil orice subiect de drept, persoane fizica sau persoana juridica sau entitate fara personalitate juridica care detine un bun sau un venit are vocatie generala de a fi contribuabil, dar vocatie concreta are numai daca legea fiscala prevede expres acest lucru. In practica, Codul Fiscal intai enumera entitatile si adauga ca orice persaona fizica, juridica care detine un bun sau obtine un venit plateste un impozit. El scuteste de la impozite in personam o multime de persoane. In Romania calitatea de contribuabil trebuie prevazuta expres de lege. Cei care au un bun sau un venit nu au calitatea de contribuabil daca legea prevede astfel. f. impozitul este stabilit asupra oricaror bunuri, venituri sau cheltuieli considerate de lege la un moment dat impozabile. Ideea este ca oricine are un venit trebuie sa plateasca un impozit, numai ca asta este o problema de politica fiscal adica de obtiunea legiuitorului. Codul Fiscal din 2003, intrat in vigoare la 1 ianuare 2004 nu prevedea un impozit asupra pensiilor, de asemenea vanzarea-cumpararea de impozite nu facea obiectul impozitului. Intre timp politica fiscala s-a modificat si acum se platesc aceste sume. In epoca moderna de astazi se impoziteaza nu numai bunurile si veniturile ci si cheltuielile (TVA este un impozit pe cheltuieli, aceeasi situatie fiind si in cazul accizelor).

VENITURILE STATULUI OBLIGATII DE NATURA FISCALA CARE NU SUNT IMPOZIT


a. b. c. d. taxe contributii taxe parafiscale redevente

In Romania aveam 354 de impozite si taxe si dintre acestea aproape 300 sunt taxe. a. Taxele - reprezinta plata unor servicii facute de stat cetateanului solicitant. b. Contributiile in legea finatelor publice exista o definitie a contributiei, dar noi nu avem reglementat in legislatie o astfel de definitie. Trecand peste definita legala din legea 500/2002 care nu se regaseste in reglementarea propriu-zisa, contributiile sunt prelevari obligatorii de natura fiscala pe care le regasim fie in sistemul asigurarilor sociale, fie ca resursa financiara pentru fondurile extrabugetare. c. Taxele parafiscale - sunt taxe instituite de regula de catre autoritatile locale in vederea organizarii unor servicii speciale la nivel local. In privinta taxelor parafiscale, autoritatile locale au autoritate deplina de a stabilii cate taxe vor si la ce niveluri doresc dansele. Sunt reglementate in art. 30 din Legea 273/2006. Ex: Locurile publice de parcare formeaza obiectul taxelor parafiscale si se regasesc in Hotarari de Consiliu d. Redeventele sunt sume de bani care se datoreaza statului de catre concesionarii bunurilor din domeniul public. Noi avem doua redevente respectiv cele petroliere si cele miniere.

CLASIFICAREA IMPOZITELOR
A. Impozite cota fixa si impozite progresive Impozitul cota fixa are numeroase avantaje, unul fiind crearea clasei mijlocie. El este principalul mijloc de politica economica este principalul mijloc de crearea a clasei mijlocii si se aplica cota de 16% si ai scapat de impozit dand posibilitatea inavutirii persoanelor fizice. Lucrurile sunt mai complicate, pentru ca un stat nu este un cadru simplu in care fiecare cetatean urmareste propria inavutire. In tarile dezvoltate inavutirea este o exceptie, o situatie rara. Tarile capitaliste considera ca trebuie sa fie un om bine pregatit si care isi creaza averea pe credite. O societate moderna trebuie dezvoltata in toate compartimentele ei, in toate lucrarile de ficalitate incepand cu Franta si terminand cu Germania, Italia singura fiscalitate este ficalitatea progresiva si ea este specifica statelor irelevante. La o persoana fizica, deducerea maxima este de 540 lei si daca spre exemplu faci 1 mil euro cu impozit 16% ramai cu 840.000 euro. Statul roman nu urmareste sa obtina un avantaj de pe urma ta doar de pe urma impozitului, statul roman este interesat sa construiesti aici.

S-ar putea să vă placă și