Sunteți pe pagina 1din 18

Capitolul I

Macroeconomie, tinte strategice


1.1 Macroeconomie si guvernare 1.2 Eficienta macroeconomica, justitie sociala si dezvoltare sanatoasa 1.3 Piata politica si optiunile politice 1.4 Definirea macroeconomiei

Capitolul II
Teoria componentelor economice, agregate
2.1 Cererea si oferta in expresie agregata 2.2 Sistemul contabilitati nationale 2.3 Sistemul conturilor nationale 2.4 Indicatorii macroeconomicii

Capitolul III
Venitul, consumul, economiile si investitiile
3.1 Formele venitului macroeconomic 3.2 Consumul si economiile 3.3 Multiplicatorul si acceleratorul

Capitolul IV
Piata muncii, salariul
4.1 Continutul pietei muncii 4.2 Oferta si cererea de munca 4.3 Salariul 4.4 Mecanismul de functionarea a pietei muncii 4.5 Piata muncii in Romania

Capitolul V
Ocuparea resurselor de munca si somajul
5.1 Ocuparea resurselor de munca 5.2 Somajul dezechilibrul macrosocial 5.3 Cauze, forme si costuri sociale alea somajului 5.4 Probleme ale ocuparii resurselor de munca si somajului din Romania

Capitolul VI
Piata monetara
6.1 Obiectul si agentii pietei monetare 6.2 Cererea si oferta de moneda 6.3 Dobanda 6.4 Piata monetara in Romania

Capitolul VII
Piata de capital
7.1 Continutul si formele pietei de capital 7.2 Functionarea pietelor de capital 7.3 Piata de capital din Romania

Capitolul VIII
Inflatia
8.1 Inflatia permanenta a vietii economice 8.2 Masurarea si formele inflatiei 8.3 Cauzele inflatiei 8.4 Efectele si costurile inflatiei

Capitolul IX
Piata valutara
9.1 Obiectul si agentii pietei valutare 9.2 Mecanismul piete valutare, cursul valutar si operatiile 9.3 Piata valutara in Romania

Capitolul X
Integrarea economica internationala
10.1 Continutul integrari economice internationale 10.2 U.E. forma avansata de integrare economica

Capitolul XI
Globalizarea economica
11.1 Globalizarea, preocupare teoretica si practica de mare actualitate 11.2 Incidente ale tendintelor de globalizare in planul functionarii economiei

Capitolul XII
Finalitatea social umana a dezvoltarii economice
12.1 Necesitatea constientizarii finalitati social umane 12.2 Inegalitate in venituri 12.3 Bunastarea si sanatatea in Romania

Capitolul I
MACROECONOMIE TENDINTE STRATEGICE

1.1 Macroeconomie si guvernare


Partea teoriei economiste care studiaza activitatea economica asa cum apare la scara economiei nationale a unei tari ca un intreg, unde se realizeaza agregarea cererii si ofertei individuale in cererea si oferta globala a fluxurilor dintre agentii economicii in circuitul economic de ansamblu care exprima veniturile si cheltuielile, consumul intermediar si consumul final, economiile si investitiile, si exportul net este cunoscuta sub denumirea de macroeconomie. La scara unei economii nationale, fenomenele si procesele individuale reale se integreaza in cadrul unui circuit economic de ansamblu. Acest circuit reflecta interdependentele reale din viata ec. si genereaza cererea si oferta agregata, consumul intermediar si cel final, venitul, economiile si investitiile, nivelul general al preturilor, excedentele si deficitele bugetare, monetare si comerciale; toate acestea reprezinta categorii ale stiintei economice pentru a delimita si contura - fluxurile macroeconomice. Aceste fluxuri ierarhizate si structurate intr-o anumita forma permit exprimarea cantitativa si descrierea modului de functionare a sistemului economic in ansamblu cu intrarile sale, cu transformarile care se produc, cu iesirile intermediare si finale cat si cu interactiunile lor in timp si spatiu. Problemele studiate de stiinta economica la nivelul macroeconomic sunt multiple dar cele mai importante sunt urmatoarele: Asigurarea conditiilor pentru realizarea unei alocari eficiente a resurselor limitate si corectarea esecului pietelor concurentiale. Realizarea unei cresteri economice echilibrate, sanatoase bazate pe compatibilitatea criterilor de eficienta economica cu criterile social umane si ecologice. Relatia dintre exigentele echilibrului economic general si dezechilibrele partiale care pot sa apara la scara unei economii sub forma de inflatie si somaj. Ciclicitatea economica in determinarea cauzelor care alterneaza fazele de expansiune cu cele de recesiune ca si politicile anticiclice * ciclicitate = coborari si urcari a economiei pe o scara Intergrarea macroeconomiei in cadrul economiei globale in diferitele organizatii economice si in pietele internationale. Programarea si prognoza linilor dezvoltarii economico-sociale din perspectiva evolutiei resurselor nat si a progresului tehnico-stiintific, a globalizarii problemelor pe care le ridica sporirea interdependentelor dintre economiile nationale.

Politicile macroeconomice de cercetare a esecurilor pietelor si de depasire a dezechilibrelor anormale in evolutia vietii economico-sociale. Analiza comparativa a esecurilor pietelor cu cele ale interventiei guvernamentale din perspectiva fundamentarii optimului guvernarii. Determinarea principalelor agregate economice si studierea relatiilor dintre ele pentru a evidentia regularitati si raporturi stabile. * exemplu = relatii intre venit si consum, venit si economii, venit si investitii.

1.2 Eficienta macroeconomica, justitie sociala si dezvoltare sanatoasa


Analiza macroeconomiei permite desprinderea fortelor principale care actioneaza si interactioneaza in interiorul economiei a nivelurilor de eficacitate atinse ca si a activitatilor considerate dezirabile, a interdependentelor ce apar din caracterul deschis al economiilor nationale. Prin cresterea vietii economice din punct de vedere al sistemului economic national, stiinta economica ofera guvernelor bazele stiintifice ale actiunii lor practice; acestea trebuie sa intervina acolo si atunci cand jocul liber al fortelor pietelor nu reusesc sa evite crizele, dezechilibrele macroeconomice nedorite sau alte esecuri ce pun in pericol viata oamenilor conditiile in care muncesc si traiesc, ca si pentru a anticipa la timp schimbarile pe care le aduce viitorul. Analiza macroeconomica urmareste sa raspunda la o serie de probleme: Cum poate fi marit venitul national al unei tari si cum poate fi el distribuit mai just. Care sunt cauzele ciclurilor de afaceri si ce remedii sunt pentru controlul riscurilor ce rezulta din amplitudinile acestora. Cum se poate imbunatati ocuparea fortei de munca si cum se poate reduce somajul prin administrarea cererii in directia asigurarii unui nivel adecvat. Cum poate fi controlata inflatia. Care sunt modalitatile de diminuare a efectelor negative ale administrari cererii prin actiuni asupra ofetei care sa remedieze efortul, productivitatea si eficienta. Ce politici trebuie sa adopte guvernele pentru a indeplini aceste teluri dificile si adeseori contradictorii in ceea ce priveste scopurile. Cum poate tine sub control externalitatile negative ale evolutiei economice si sociale cunoscute sub denumireade saracie si poluare. Cum putem promova si impaca cele doua valori fundamentale ale dezvoltarii durabile, rationalitate si speranta. Cat de mult se poate deschide o economie in relatiile cu alte tari astfel incat interdependentele globalizarii sa nu o distruga. Guvernarea economica este un mecanism complex prin care puterea executiva a unei tari isi indeplineste functiile economice in societate prin centre de decizie macroeconomica aflate in structuri ierarhizate, descentralizate si independente.

1.3 Piata politica si optiunile politice


Politica economica reflecta actiunea constienta a statului in directia stabilirii obiectivelor economice de atins pentru o anumita perioada intr-o tara precum si mijloacele directe si indirecte necesare transpunerii in practica a acestora din perspectiva cresterii esecurilor pietelor, controlului riscurilor externalitatilor negative, asigurarea compatibilizarii celor doua valori fundamentale ale vietii natural umane si sociale. Politica economica si obiectivele sale se clasifica in raport cu nivelurile de agregare ec. avand ca premisa si totodata ca scop final interesul general al natiunii. Politicile economice sunt de mai multe forme, ele se clasifica dupa mai multe criterii: Dupa obiectivele finale Dupa mijloacele folosite pentru promovarea politicii economice Dupa orizontul de timp al obiectivelor de urmarit Dupa modalitatea de influentare a agentilor economicii de autoritate publica Dupa sfera de cuprindere a domeniului politicii economiste Dupa orientarea doctrinara a diferitelor politicii economiste In functie de aceste criterii se elaboreaza si se infaptuiesc diferite categorii de politici economiste, cum ar fi: Politicii generale Politicii locale Politicii monetar - financiare Politicii bugetare, fiscale si valutare Politicii de programare si planificare Politicii de cupare Politicii anticiclice Politicii comerciale Politicii de coeziune economica si sociala

1.4 Definirea macroeconomiei


Macroeconomia face parte intergranta din stiinta economic, definirea macroeconomiei trebuie sa porneasca in mod necesar de la definirea economiei. Conceptului de economie i se pot atasa cel putin doua intelesuri: Activitatea fundamentala a societatii desfasurata pentru satisfacerea necesitatilor umane de bunurii si servicii, ceea ce presupune ca economia e ansamblul activitati umane desfasurate in sfera productiei, reproductiei, schimbului si consumului bunurilor materiale si servicii ale interdependentei economice la nivel macroeconomic si microeconomic, coordonate prin mecanisme propri de functionare.

Stiinta a administrarii unor resurse si mijloace limitate si cu utilizari alternative pentru satisfacerea unor nevoi nelimitate si vitale ale oamenilor.

Economistul roman Mihail Manolescu a afirmat ca stiinta economica este o stiinta de masa in sensul ca nu se poate limita la studiul agentilor economicii in mod izolat. Obiectul ei esential este economia nationala care are particularitati de la o tara la alta. Cea mai cunoscuta si poate cea mai veche desfasurare a economiei dupa parerea multor specialisti este data de Alfred Marshall, el spune ca economia este un studiu al omenirii in ocupatiile ei obisnuite de viata. Ocupatiile zilnice ale oamenilor pot fi privite la doua nivele: La nivel macroeconomic adica la nivelul ramurilor al sectoarelor de activitate sau la nivelul intregii economii nationale. La nivel microeconomic adica la nivelul unitatilor economice, firmelor si gospodariilor. Prin urmare macroeconomia este acea parte a stiintelor economice care studiaza relatiile dintre marimile agregate respectiv dintre indicatorii macroeconomici agregatii cum sunt: productia, ocuparea nivelului general al preturilor, rata dobanzi si cursul valutar; ea formalizeaza legatura dintre toate acestea cu deciziile sectorului public.

Capitolul II
TEORIA COMPONENTELOR ECONOMICE CEREREA SI OFERTA AGREGATA

2.1 Cererea si oferta in expresie agregata


Prin cererea agregata (globala) stiinta economica intelege cererea totala a gospodariilor, menajelor, firmelor, guvernului si strainilor care importa bunuri materiale si servicii, produse intr-o economie intr-o perioada de timp si la un nivel mediu general al preturilor acestora. Aceasta cerere globala apare ca reprezentand totalitatea cheltuielilor reale care se fac intr-o economie intr-o perioada de timp determinata si la un nivel mediu general al preturilor. In marimea cereri agregate sunt cuprinse bunurile dorite care pot fi cumparate de agentii economicii agregati intr-o perioada determinata de timp si la un nivel mediu general dat al preturilor. In cadrul cererii agregate se includ urmatoarele elemente: Cheltuieli pentru achizitionarea de bunuri facute de catre populatie (menaje). *CM = cheltuieli facute cu menaje Cheltuieli efectuate de catre firme sub forma de bunuri sau investitii pentru formarea bruta a capitalului tehnic. (CEBK) Cheltuieli guvernamentale pentru achizitionarea de bunuri investitionale pe seama veniturilor bugetare. (CG) Cheltuieli ale agentiilor economicii straini pentru a importa dintr-o tara respectiv pentru a plati exporturile acelei tari exportul net. (EN) *Exportul net = val. exporturilor val. importurilor *CA = CM + CFBK(FBK) + CG + EN Tinand cont de elementele mentionate cererea agregata se poate exprima fie cu ajutorul PNB sau PNN in termeni reali, fie cu ajutorul venitului national in termeni reali. Analiza cereri agregate se face in functie de nivelul general al preturilor care este o medie ponderata a preturilor tuturor bunurilor materiale si serviciilor finale produse in economie. In concluzie: * Prin cresterea nivelului general mediu al preturilor si scaderea puterii de cumparare a banilor prin sporirea importurilor si scaderea exporturilor , cererea agregata pentru bunurile materiale si serviciile produse pe plan intern scade, cresterea nivelului
7

general mediu al preturilor afecteaza si volumul investitiilor astfel daca presupunem ca investitiile se fac din imprumuturi, cresterea nivelului general mediu al preturilor va mari rata dobanzi scumpindu-se creditul cu efecte asupra descurajarii invetitiilor. * Sporirea nivelului general mediu al preturilor si reducerea cheltuielilor reale ale guvernului ceea ce inseamna si scaderea aceste componente a cereri agregate din economie in timp ce cresterea nivelului general mediu al preturilor are ca rezultat contractia cereri globale prin reducerea tuturor componentelor acesteia , reducerea nivelului general mediu al preturilor, va forma o extindere a cereri agregate. * Daca insa consideram dat nivelul general mediu al preturilor atunci cererea agregata creste sau scade in raport de modificarea actiunilor unor factori numiti conditiile cereri agregate. In cadrul acestora cele mai importante sunt: Anticiparile consumatorilor investitiilor cu privire la evolutia vietii economice in ansamblul in care pot fi optimiste sau pesimist. *optimiste: populatia va cumpara o cantitate mare de bunuri mai ales de folosinta indelungata intreprinzatorii vor spori investitiile deoarece se micsoreaza gradul de incertitudine in obtinerea unor profituri mai mici, ceea ce va insemna o cerere agregata din ce in ce mai mare. *pesimiste: cresterea incertitudinilor consumatorilor finali cu privire la viitor va determina reducerea cererii agregate adica a cheltuielilor pentru investitii pentru bunurile de capital tehnic. Natura politicilor guvernamentale care daca sustin cresterea cheltuielilor pentru investitii, reducerea fiscalitatii sau sporirea masei monetare au ca efect marirea cereri agregate sau daca stimuleaza cresterea ratei dobanzi a fiscalitati au ca efect reducerea cereri agregate. Starea generala a economiei mondiale care daca se afla in perioada de bun economic, de crestere economica mai ales economiile cu care aveau relatii economice, atunci vor creste importurile lor adica se vor mari exporturile noastre crescand cererea agregata si daca se afla intr-o perioada de criza atunci partenerii nostri de afaceri vor cumpara mai putin, exporturile noastre se vor reduce scazand cererea agregata. Prin oferta agregata (globala) stiinta economica intelege oferta de piata a tuturor bunurilor materiale si serviciilor produse intr-o perioada determinata de timp de catre o economie nationala la un nivel general mediu dat al preturilor. Consideram data marimea eficientei factorilor de productie, modificarile nivelului general mediu al preturilor se refera in oferta agregata prin intermediul costurilor cu factorii de productie achizitionati. * Daca spre exemplu firmelor ce produc oferta totala lucreaza cu mult sub capacitatea de productie de care dispun, atunci cererea de resurse economice este redusa si la oferta data a acestora preturile factorilor de productie la care se aprovizioneaza agentii economicii este in scadere in aceste conditii costul productiei de oferta este mai redus.

* Daca spre exemplu firmele care produc cea mai mare parte a ofertei totale isi sporesc gradul de utilizare a capacitatilor de productie spre potentialul lor real, atunci cererea de factori de productie va creste antrenand sporirea pretului acestora, in aceste conditii costul productie de oferta va spori. In conditiile in care acelas bun economic poate face parte din consumul intermediar in calitate de resursa productiva sau poate fi destinat produsului final in calitate de bun final, pretul trebuie sa fie acelas in raport cu gradul de utilizare a capacitatilor de productie. Oferta agregata este influentata si de modul cum se modifica cererea agregata. Influenta modificarii preturilor factorilor de productie asupra costului ofertei agregate trebuie analizata pe termen lung si scurt. *Pe termen lung: costul mediu al ofertei agregate poate sa integreze influenta cresterii nivelului general mediu al preturilor sub cel putin doua modalitati: O sporire a costului mediu intr-o proportie mai mica decat nivelul general mediu al preturilor cu obtinerea unui profit marginal in crestere pe masura ce oferta creste. O crestere a costului mediu direct proportional cu nivelul general mediu al preturilor, cand sporirea preturilor nu mai determina cresterea ofertei agregate deoarece profitul marginal devine zero. Considerand dat nivelul general mediu al preturilor modificarea cereri agregate se afla sub influenta unor factori denumiti conditiile ofertei agregate. In cadrul acestor conditii se detaseaza ca importanta urmatoarele: Productivitatea factorilor de productie care prin sporire va antrena o reducere a costului mediu, cresterea productiei si deci a ofertei agregate iar prin reducere va spori costul mediu diminuand productia la unitatea de factori consumatori si in consecinta si oferta agregata. Volumul factorilor de productie poate spori oferta agregata atunci cand oferta lor scade si poate reduce oferta agregata atunci cand oferta lor se micsoreaza. Pretul factorilor de productie poate spori oferta agregata atunci cand munca, materiile prime, energia, combustibilul etc. sunt mai ieftine fata de perioada anterioara sau poate micsora oferta atunci cand costurile cu aprovizionarea cresc.

2.2 Sistemul contabilitati nationale


Pentru a intelege sistemul contabilitati nationale ca metode de evidenta si analiza macroeconomica consideram utila prezentarea continutului principalelor concepte. Principalele concepte: Administratia privata cuprinde unitati institutionale rezidente care produc in special servicii pentru gospodarii nedestinate pietei si ale caror resurse provin din cea mai

mare parte din contributiile voluntare efectuate de gospodarii si din veniturile de proprietate; in aceste sector se incud: * organizatii relegioase * sindicate * partide politice * uniuni * fundatii Administratia publica este un sector institutional care cuprinde acele unitati a caror functie principala este de a produce servicii nedestinate pietei, pentru colectivitate si de a redistribui veniturile statului ale caror resurse provin din prelevari sau varsaminte obligatorii efectuate de unitati ce apartin altor sectoare, structurata pe trei sectoare: administratie publica, administratie centrala, administratie locala si securitate sociala; administratia publica include organele administratiei centrale si locale, procuratori judecatoresti, unitati de invatamant, sanatate, cultura etc. Consumul intermediar reprezinta valoarea bunurilor si serviciilor altele decat cele de capital fix, utilizate ca intrati in cursul productiei si care sunt fie transformate fie consumate sin totalitate in timpul procesului de productie. Consumul final individual efectiv al populatiei cuprinde: cheltuielile gospodariilor populatiei pentru cumpararea de bunuri si servicii in scopul satisfacerii nevoilor membrilor lor, cheltuielile pentru consumul individual al administratiei publice si cheltuielile de consum al institutiilor fara scop lucrativ in serviciul gospodariilor. Consumul final colectiv efectiv al administratiei publice cuprinde: cheltuielile pentru consumul colectiv al administratiei publice: servicii publice generale, apararea nationala si securitatea teritoriului, mentinerea ordini si securitati, cercetare si dezv. etc. Consumul final total efectiv se formeaza prin insumarea consumului final al gospodariilor populatiei, al administratiei publice si al administratiei private. Cotizatiile sociale efective insumeaza toate varsamintele catre organismele asiguratoare pentru acoperirea riscului de boala, invaliditate, somaj, accidente etc. * cele fictive reprezinta contravaloarea prestatiilor sociale furnizate direct salariatiilor in afara unui sistem de asigurari sociale. Economia bruta reprezinta partea din venitul disponibil brut ce nu a fost folosita pentru consumul final destinata acumularii de active fizice sau financiare. Economia neobservata reprezinta totalul activitatiilor economice care sunt ascunse observatiilor statistice. Excedentul brut reprezinta ceea ce ramane din valoarea adaugata, create in procesul de productie, dupa remunerarea salariatiilor si plata impozitelor legate de activitatile de productie. Formarea bruta a capitalului fix reprezinta valoarea bunurilor durabile cumparate de unitatile producatoare ce sunt utilizate cel putin un an inclusiv val. serviciilor incorporate in bunurile de capital fix. Gospodariile populatiei (menaje) cuprind unitatile rezidente ale caror functie principala o constituie consumul sau eventual productia daca aceasta se realizeaza de catre intreprinzatori individuali sau asociatiile familiale, resursele lor provin din
10

remunerarea muncii, venituri din proprietati, transferuri de la alte sectoare, venituri din vanzarea de bunuri si servicii. Impozitele sunt varsaminte obligatorii de catre administratiile centrale si locale, acestea pot fi: impozite de productie si de import, impozit pe salarii, TVA, accize, taxe vamale, impozit pe cladirii, impozit pe venit si patrimoniu, varsaminte din profit etc. Institutiile financiare sunt un sector institutional care grupeaza unitatile a caror functie principala consta in a finanta respectiv a colecta, transforma si repartiza disponibilitati financiare. Societatile de asigurari sunt un sector institutional ce include toate unitatile care au functia de a transforma riscurile individuale in riscuri colective. Restul lumii reflecta ansamblul operatiunilor ce se desfasoara intre unitati rezidente si unitatile nerezidente. Sectorul institutional cuprinde ansamblul unitatilor institutionale ce au un comportament economic analog in raport de functia economica principala si sursa de provenienta a veniturilor. Societatile si cvazi societatile financiare reprezinta un sector institutional a carui functie principala este producerea de bunuri materiale si servici nefinanciare destinate vanzari pe piata, regiile autonome si societatile comerciale nefinanciare. Sistemul contabilitati nationale reprezinta o metoda de evidenta si analiza macroeconomica utilizata in statistica, majoritatea tarilor lumi cu deosebire a celor cu economie de piata precum si in caulculele si analizele efectuate de organismele internationale. Exemplu: ONU.

2.3 Sistemul conturilor nationale


Sistemul conturilor nationale ofera o reprezentare: cantitativa agregata, coerenta si completa a realitati economice in timpul unei perioade de timp sau la un moment dat in vederea reprezentarii cantitative; sintetica agregata si clara a realitatii economice. Sistemul conturilor nationale ordoneaza, sistematizeaza si sintetizeaza fluxurile din economie dupa criteri riguroase in cadrul unor tabele ce formeaza un sistem de conturi ale economiei nationale. In cadrul sistemului conturilor nationale se evidentiaza si se analizeaza activitatile care produc bunuri economice, materiale si servicii ce fac obiectul tranzactiilor pe piata precum si cea prestatoare de servicii nemarfare inclusiv cele legate de asigurarea ordini si securitati sociale. Inceputul activitatilor de elaborare a conturilor nationale in Romania se afla din anul 1989 pentru tara noastra, conturile nationale s-au stabilit in conformitate cu sistemul european de conturi economice integrate in S.E.C in anul 1979. In anul 1995 sistemul s-a imbunatatit si din anul 1998 s-a trecut la utilizarea noului S.E.C. .

11

Sistemul conturilor nationale constituie un instrument complex de evidenta, analiza si decizie economica si se fundamenteaza pe teoria factorilor de productie. Obiectul sau esential este masurarea productiei nationale si a principalelor sale componente.

Sistemul conturilor nationale este compus din trei elemente de baza: 1) Agentii economicii Unitati producatoare de marfuri, bunuri si servicii. Producatori de srvicii guvernamentale. Exemplu: institutiile administratiei de stat Producatori de servicii casnice. Exemplu: spalatorii, reparatii Institutii cu caracter nelucrativ care presteaza servicii gospodariilor. Exemplu: servicii culte, servicii juridice 2) Operatiunile Operatiuni asupra bunurilor si serviciilor, productia consumul intermediar, consumul final, formarea bruta de capital fix, impozite, importuri si exporturi. Operatiuni de repartitie, formarea si circulatia veniturilor. Operatiuni financiare, descriu miscarile de creanta, imprumuturile, depunerile spre economisire. Operatiunile genereaza doua mari gategorii de fluxuri: fluxuri materiale fluxuri financiare 3) Conturile Conturi de productie Conturi de consum Conturi de acumulare Conturi restul lumii =se refera la oamenii din afara cu care au relatii

2.4 Indicatorii macroeconomicii


Indicatorii macroeconomicii rezultativi: Atributul global semnifica productiile, iesirile agentilor economici in globalitatea lor (cifra de afacere, incasarile totale, veniturile totale, volumul total al activ). Atributul brut delimiteaza rezultatele activitatilor economice propri ale unitatilor a celor din amontele lor, el sugereaza ca se i-a in calcul doar valoarea adaugata nu si consumul intermediar, si ca s-a luat in calcul si amortizarea capitalului fix a carui marime a fost in productia anuala a intreprindere.
12

Atributul net ne arata ca in productia respectiva nu s-a luat in calcul amortizarea respectiv cota de capital fix consumata in perioada de referinta. Atributul intern sugereaza ca pe langa indicatorii care se folosesc insemeaza productiile tuturor agentilor economici dintr-o tara indiferent de apartenenta lor nationala statala. (agentii romanii si strainii din Romania). Atributul national semnifica productiile tuturor agentiilor economici ce apartin unei tari, atat a celor care isi desfasoare activitatea in limitele granitelor tari de origine unde au sediul, cat si a celor care activeaza in alte tari. Indicatorii macroeconomicii se calculeaza: * in preturi curente de piata: sunt cele platite de consumatorii finali si cuprind impozitele indirecte. Exemplu: TVA-ul * in preturile factorilor de productie: adica fara adausuri. Indicatorii macroeconomicii: Produsul global brut (PGB) exprima productia de bunuri si servicii dintr-o perioada de timp. El reprezinta valoare bunurilor si serviciilor cu caracter marfar sau nemarfar create in subsistemele ec. nationale intr-o perioada de timp de regula un an. Produsul intern brut (PIB) exprima marimea valorii adaugate brute a bunurilor economice ajunse in ultimul stagiu al circuitului economic care au fost produse in interiorul tari de catre agentii economicii autohtoni si straini intr-o anumita perioada de timp de regula un an. PIB = PGB CI CI = consumul intermediar. PIB = CF + FBCT + VS + ( E I ) FBK CF = consumul final I = importuri VS = variatia stocurilor FBCT = formarea bruta a capitalului E = exporturi Produsul intern net (PIN) exprima marimea valori adaugate nete a bunurilor economice destinate consumului final care au fost produse in interiorul unei anumite tari de catre agentii autohtoni si straini intr-o anumita perioada de timp de regula un an. PIN = PIB - A A = amortizare

13

Produsul national brut (PNB) consta in expresiabaneasca a productiei finale brute obtinute de agentii economici autohtoni care actioneaza in interiorul tari ori in afara acesteia in decursul unei perioade de timp de regula un an. PNB = PIN SVAD SVAD = soldul valori adaugate brute Produsul national net (PNN) reprezinta expresia baneasca a valori adaugate nete a bunurilor si serviciilor finale obtinute de agentii economicii autohtoni care activeaa in interiorul tari si in afara acesteia intr-o perioada de timp de regula un an. PNN = PNB A VN = PNNPF VN = Venitul national PNNpf = produsul national net exprimat in pretul factorilor de productie. Venitul national (VN) reprezinta PNN primat in preturile factorilor de productie. * Deflatorul PNB masoara schimbarea medie a preturilor bunurilor materiale si tarifele serviciilor produse intr-un an si se utilizeaza pentru a determina modificarile reale intervenite in productie. Deflatorul PNB = PNB nominal PNB real * Deflatorul PIB este utilizat pentru masurarea inflatiei. Deflatorul PIB = PIB nominal PIB real Produsul national brut nominal reprezinta marimea podusul national brut exprimatain preturi curente de piata. Exemplu: la pretul de azi. Produsul national net real reprezinta marimea pe care acesta at fi avut-o daca nu sar fi modificat preturile comparative cu anul urmator si comparativ cu anul anterior de referinta. Exemplu: la pretul de anul trecut. PIB nominal = PIB exprimat in preturi curente PIB real = PIB exprimat in preturi constante PIB = Consum + Investitii + Exporturii Importuri

14

PIB nominal este forma uzuala de comparatie a produsului intern brut al tarilor, exprimate in preturile actuale ale pieti.

Capitolul III
VENITUL, CONSUMUL, ECONOMIILE SI INVESTITIILE 3.1 Formele venitului macroeconomic
Pentru menaje circuitul flancurilor reale si monetare pe care le presupune functionarea normala a unei economii cu piata concurentiala, se finalizeaza prin dobandirea veniturilor, ca suport pentru consum si economisire. Raportul dintre consumul prezent sau viitor, ce se manifesta la nivelul gospodariilor private, se afla sub influenta conjugata a interdependentei dintre: inclinatia spre consum si inclinatia spre economisire si inclinatia spre economisire si inclinatia spre investire. Aceste relatii exprima influenta conjugata a unui ansamblu de factorii ce provin din trecutul comportamentelor din prezentul lor cat si din anticiparile care se fac cu privire la viitor. Formele venitului macroeconomic Venitul national este dupa opinia economistului englez Alfred Marshal, produsul total net al agentilor economicii si singura sursa de plata a acestora pentru serviciile factorilor folositii. Ca productie nationala neta, venitul national va acoperi cererea agregata din economie. Astfel: Menajele vor achizitiona pentru consum, bunuri si servicii. Exemplu: haine, alimente etc. Firmele vor cheltui sub forma de investitii achzitionand bunuri de capital tehnic pentru producerea bunurilor si serviciilor cerute pe piata. Guvernul va achizitiona bunuri si servicii pentru consumul curent si pentru investitiile publice.

15

Strainatatea (restul lumii) va achizitiona prin importuri si exporturi, bunurii si servicii ca exporturi nete (E I). In cadrul economiei, intreprinzatorii sunt cei care produc bunuri materiale si servicii necesare oamenilor pentru ca aceasta productie sa se transforme in venit, in favoarea agentilor macrosociali, este necesar sa fie inlocuite toate acele elemente de capital tehnic fie ca s-au depreciat in procesul obtinerii folosirii lor: masinile care s-au uzat, cladirile deteriorate, mijloacele de transport care nu mai sunt corepunzatoare etc. ca, venitul national real, creat pentru folosinta curenta este numai o parte din produsul total obtinut de agentii economicii, ceea ce ramane dupa ce inlocuim capitalul tehnic fie depreciat si consumat cu producerea acestuia. Cu cat venitul national real este egal cu produsul national net al unui popor este mai mare, cu atat exista posibilitatea ca fiecare om sa obtina mai mult din aceasta avutie creata pentru el, in raport cu contributia adusa si de politica sociala. Intru-cat atingerea unor standarde de sanatate, educatie si confort, sunt esentiale pentru ca societatea sa evolueze normal, fara tulburari, este necesar ca guvernele sa se preocupe de stimularea si marirea venitului national real, necesar unei vietii mai bune in lupta cu incertitudinile evolutiei cu societatea resurselor, cu nedreptatile sociale si cu neajunsurile varstei. Venitul national creat este supus prin mecanismele din cadrul pietelor economice si politice, la procesele de distribuire si redistribuire, de sens sau de contrasens. Marimea veniturilor care se creaza la nivelul unei economii nationale sau la nivelul produsului intern net in preturile factorilor se obtine scazand amortizarea si impozitele indirecte din suma PIB la preturile pietei si a subventiilor. VN = PNNPF = ( PIBPP + Sv ) (A + II ) Acest lucru este real cu ajutorul contului de creare a veniturilor, ce evidentiaza pentru fiecare sector economic si pentru intreaga economie, formarea veniturilor din activitatea economica si din patrimoniu sub forma de valorii adaugate nete la pretul factorilor sau a PIN in preturile factorilor. PINPF = VANPF PINPP = VANPP + II Daca avem in vedere ca orice tara efectueaza o serie de plati catre alte tari, ce nu sunt legate de activitatea de productie ( exemplu: cotizatii catre organizatiile internationale la care este afiliata ); si tot odata poate sa incaseze plati de la alte tari, atunci prin corectarea venitului national creat, cu soldul incasarilor si platilor in raport cu strainatatea numit si soldul transferurilor curente in raport cu strainatatea STCS, se obtine venitul national disponibil (VND). VND = VN STCS
16

VN VND sau VN VND

3.2 Consumul si economiile


Venitul disponibil al menajelor, obtinut efectiv de posesorii factorilor de productie notat cu VD se foloseste pentru consum iar partea care nu e consumata o reprezinta economiile. VD = C + E C = consum E = economii Ansamblul economiilor realizate se transforma la nivelul economiei nationale in investitii, care sunt utilizate pentru sporirea productiei, acest lucru se obtine prin transformarea economiilor in bunuri de capital acumulare de capital tehnic. Intru-cat economiile nu sunt destinate consumului prezent, putem afirma ca transformarea lor in acumulare de capital ethnic reprezinta un sacrificiu din partea populatiei pentru a se bucura de un consum viitor mai bun. Prin scaderea din venitul national disponibil a cheltuielilor pentru consum obtinem economiile. E = VD C Corelatia dintre venitul national disponibil in calitate de variabila independenta, consumul si economiile in calitate de variabile dependent, se analizeaza statistic si dinamic cu ajutorul unor parametri economici cunoscuti sub denumirea de: Rata medie a consumului sau inclinatia medie spre consum, exprima partea din venitul disponibil ce se cheltuie pentru consum la un moment dat si intr-un anumit spatiu economico-social. =C VD Rata marginala a consumului sau inclinatia marginala spre consum, exprima cu cat sporeste consumul la o crestere cu o unitate a venitului disponibil sau partea din venitul disponibil suplimentar care se adauga la consum intr-o anumita perioada si intr-un spatiu socio-economic dat. C = C VD Rata medie a economiilor sau inclinatia medie spre economii, exprima partea economiilor in totalul venitului disponibil la un moment dat in intr-un anumit spatiu socio-economic. =E VD Rata marginala a economiilor sau inclinatia marginala spre economii, exprima cu cat sporesc economiile la cresterea cu o unitate a venitului disponibil sau partea din

17

venitul disponibil suplimentar cu care cresc economiile intr-o perioada de timp si intr-un anumit spatiu socio-economic. e = E VD

3.3 Multiplicatorul si acceleratorul


Teoria dezvoltarii Cresterea economica Analiza la nivel macroeconomic a proceselor economice in acelas timp cu abordarea lor dinamica a conturat noi concepte, printre care celede crestere economica si de dezvoltare economica. In cadrul proceselor macroeconomice frecventa cea mai mare o au termenii de crestere, descrestere, dezvoltare, subdezvoltare, progres tehnic, evolutie economica si ciclul economic, privind definirea acestori termeni, au existat divirgente intre autori, de la simplu la coplex. Conceptul de crestere economica organica sau de crestere cu diferentiere, este integrata in substanta sa componentele mediilor participante, mediul natural, economic si socio-uman astfel incat sa existe un plan director elaborat pe baza unor cercetari si a unor obtiuni catre oameni, care constituie sistemul mondial. In cazul cresterii organice diferentiate, echilibrul atins este dinamic si nu static, deoarece intr-un organism viu, matur, corpul se afla intr-o continua reinoire, corpul omenesc se reinoieste la 7 ani. Cresterea organica negativa exprima intentia de legitimare a unei situatii de fapt sau a unei perspective nefavorabile. Cresterea economica exprima acele modificari ce au loc intr-un anumit orizony de timp si intr-un anumit spatiu, in sporirea dimensiunilor agregatelor macroeconomice, in stransa legatura cu factorii lor determinati.

18