Lucrarea Nr.

1 Constructia si functionarea pompelor volumice rotative cu angrenaje

1. Scopul lucrarii In cadrul lucrarii sunt analizate din punct de vedere constructive si functional principalele tipuri representative de pompe volumice rotative cu roti dintate , cu angrenare exterioara si interioara. , punandu-se in evidenta totodata caracteristicile functionale alea acestor si unele aspect legate de exploatarea , intretinerea si repararea lor. 2. Consideratii generale Pompele cu angrenaje sau cu roti dintate au o foarte larga utilizare atat in domeniul actionarilor hidraulice , cat si in alte domenii , datorita unor avantaje importante pe care le prezinta: - simplitate constructive , tehnologie de executie simpla , cost redus; - game largi de debite si presiuni de lucru; - insesibilitate la variatia vascozitatii si la prezenta impuritatilor in mediul de lucru ; - turatii de lucru ridicare - siguranta mare in functionare , durabilitate ridicata. Ca dezavantaje pot fi mentionate : randament mai scazut , neuniformitatea debitului si zgomotul in functionare. Pompele cu roti dintate sunt folosite pentru pomparea lichidelor vascoase ca pompe de ungere sau ca pompe de combustibil la motoarele cu ardere interna , da si in actionarile hidraulive relative simple. Clasificarea acestora se poate face dupa urmatoarele criterii : a) Dupa felul angrenarii : cu angrenare exterioara si interioara; b) Dupa forma dintilor : cu dinti drepti , cu dinti inclinati sau cu dinti in V ; c) Dupa profilul dintilor : evolventic , cicloidal sau cicloidal aproximativ ; d) Dupa numarul de roti dintate ; cu o singura pereche de roti sau cu mai multe roti puse in serie , in parallel sau in stea;

e) Dupa numarul de trepte de crestere a presiunii : cu o treapta sau cu mai multe ; f) Dupa valoarea presiunii nominale de refulare; Pompe cu angrenare exterioara Cele mai raspandite pompe si motoare din aceasta categorie sunt cele cu dantura dreapta evolventica , cu o singura pereche de roti .Principal o astfel e pompa este compusa (fig1.1)din rotile montate pe arborii 2 si 3 corpul 1 , montate pe arborele de

lagarele 4 si 5 si capacele laterale 6 si 7. Roata antrenare este roata conducatoare , iar

este roata condusa.

Camerele active se formeaza intre dintii rotilor , corps i capacele laterale si trec succesiv prin zonele de aspiratie A si de refulare R .Aspiratia este determinata de depresiunea care se produce prin cresterea volumului la iesirea dintilor din angrenare in zona de aspiratie. Lichidul aspirat este transportat apoi in sensul sagetilor pana in zona de refulare R , unde prin intrarea dintilor in angrenare volumul se micsoreaza. Eficacitatea pomparii este influentata de jocurile existente intre piesele fixe si mobile ce delimiteaza camerele active. Cu cat aceste jocuri sunt mai mici cu atat randamentul volumic creste , iar preisunile de lucru pot avea valori mai mari.

Fig 1.1 pompe (motoare) cu angrenare exterioara cu o pereche de roti

La pompele cu roti dintate cu angrenare exterioara se ridicate cateva problem constructive specific , care sunt prezentate mai jos. a. Echilibrarea fortelor radiale de presiune. Diagrama teoretica de distributie a presiunilor radiale pe conturul rotoarelor este reprezentata in figura 1.1 . Datorita distributiei neuniforme , apar fortle radiale de presiune proportionale cu suprapresiunea de refulare , care

solicita puternic lagarele rotilor . O modalitate practica de echilibrare a acestor forte este prezentata in figura 1.3

Din camera de refulare R se adduce lichid in camerele de echilibrare care iau nastere fortele si ce se opun fortelor radiale

in

. In unele cazuri

se executa inca o pereche de camera care sunt puse in legatura cu orificiul de aspiratie A. b. Dirijarea lichidului strivit in angrenare. Continuitatea transmiterii miscarii intre rotile dintate nu poate fi asigurata decat de o dantura cu grad de acoperire supraunitar. Ca urmare , in anumite momente , cele doua perechi de dinti aflate simultan in angrenare inched o cantitate de lichid pe care o comprima puternic , generand socuri in angrenaj si in lagare , zgomote si scurgeri erosive de mare viteza.

Pentru a reduce efectele negative ale acestui fenomen , in capacele laterale ale pompei se executa canalele 1 si 2 . In acest fel , lichidul strivit este returnat partial in camera de refulare . O alta solutie este reprezentata in figura de mai jos in care lichidul strivit este evacuate prin orificiile radiale executate in golurile dintre dinti si canalele 1 si 2 din arbori.

c. Autocompresarea jocurilor frontale. La presiuni ridicare (peste 100 bari ) au loc pierderi volumice mari prin jocurile frontale dintre rotoare si capacele laterale (bucsele lagar ) , jocuri care cresc rapid cu durata de funcitonare a pompei. Mentinerea randamentului volumic la o valoare acceptabile impune compensarea automata a uzurii pieselor pompei , indeosebi a bucselor lagar. Solutia cea maid esc adoptata constra in aducerea presiunii din camera de refulare pe suprafetele frntale ale bucselor lagar 4 si 5 , care asfel presate pe rotile si .

Impingerea axiala a bucselor se face catre centru sau intregul ansamblue este apasat lateral , pe un capac . Fereritor la forma danturii se fac urmatoarele precizari : Dantura dreapta este cea mai accesibila tehnologic , dar este mai zgomotoasa si produce un debit mai neuniform ; Dantura inclinata micsoreaza zgomotul si urzura , dar introduce eforturi axiale in lagare si are un randament volumic redus , fiind rar utilizata ;

Dantura in V este intrebuintata numai la pompele de debit mare , care vehiculeaza lichide vascoase. Pompe cu angrenare interioara Aceste pompe functioaneza pe acelasi principiu ca si cele cu angrenare exterioara , sunt mai complicate din punct de vedere constructive si au o tehnologie de executie mai dificila , dar au avantajul ca dau un debit mai mare la gabarile similar si sunt mai compacte. Volumul camereor active variaza mai putin si , prin urmare , debitl este mai uniform. Caracteristicile cavitationale ale acestor pome sunt mai bune decat la pompele cu angrenare exterioara , datorila faptului ca lichidul este adus in porma prin portiunea central , iar fortele centrifuge ajuta la umplerea camerelor active , in faza de aspiratie. Pompele cu angrenare interioara se realizeaza atat cu dantura evolventica , cat si cu dantura neevolventica ( cicloidala). Patru exemple de astfel de pompe sunt prezentate in figurile de mai jos. La pompele din fig 1.5 a si b ( prima cu dantura evolventica , a doua cu dantura cicloidala ) , separarea zonelor de aspiratie A si de refulare R se realizeaza printr o piesa imobila in forma de semilunar , amplasata intre pinionul motor si roata condusa cu dantura interioara , deoarece

diferenta dintre numerele de dinti este mai mare decat unu. Daca diferenta dintre numerele de dinti este minima , profilul cicloidal se numeste minimal sau critic si nu mai este necesara piesa de separare , deoarcere theoretic se asigura contactul tuturor dintilor pinionului cu roata. Viteza relative mica dintre cele doua roti , conduce la uzura mica a angrenajelor si deci la durate de exploatare mari.

O constructive mai deosebita este prezentata in figura 1.5.d . Roata mobila este montata excentric , prin bucsa 4 , fata de arborele , executa

conducator 3 si datorita procesului de angrenare cu roata fixa

o miscare orbital de rotatie in jurul axei proprii si de rotatie impreuna cu axa proprie .