RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

FERMA CRESTERE SI INGRASARE PORCI SC TANADI PUI SRL

Localitatea TAMASESTI, comuna Arinis, Jud. Maramures

CUPRINS:

1. INFORMAII GENERALE ................................................................................................................. 4 1.1. Titularul proiectului........................................................................................................................ 4 1.2. Elaborator Studiu de evaluare a impactului asupra mediului......................................................... 4 1.3. Denumirea/amplasamentul proiectului: ......................................................................................... 5 1.3.1. Capacitatea de producie, incadrarea obiectivului de investitie si a activitatilor prevazute a se desfasura. ...................................................................................................................................... 5 1.4. Descrierea proiectului i descrierea etapelor acestuia .................................................................... 6 1.4.1. Descrierea caracteristicilor fizice si tehnice si ale investitiei................................................. 7 1.4. 2. Descrierea etapelor acestuia ................................................................................................. 13 1.5. Durata etapei de funcionare ........................................................................................................ 19 1.6. Informatii privind productia care se va realiza i resursele folosite n scopul producerii energiei necesare asigurrii produciei ................................................................................................................... 21 1.7. Informaii despre materiile prime, substanele sau preparatele chimice ...................................... 23 1.8. Informaii privind poluanii fizici i biologici generai de activitile propuse i care afecteaz mediul.................................................................................................................................................. 25 1.9. Alte tipuri de poluare fizica si biologica ...................................................................................... 29 1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului ......................................... 30 1.11. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor analizate ..................................... 30 1.12. Informaii despre modalitile propuse pentru conectarea la infrastructura existent ............... 33 2. PROCESE TEHNOLOGICE .............................................................................................................. 33 2.1. Procese tehnologice de producie ................................................................................................. 33 2. 1.1 Valorile limit atinse prin tehnicile propuse de titular .............................................................. 40 2.2. Activiti de dezafectare ............................................................................................................... 41 3. DEEURI ............................................................................................................................................ 42 3.1 Surse de deeuri, tipuri i cantiti ................................................................................................ 42 4. IMPACTUL POTENIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU I MSURI DE REDUCERE........................................................ 43 4.1. Impactul asupra apei..................................................................................................................... 43 4.2 Impactul asupra aerului ................................................................................................................. 47 4.2.1. Date generale......................................................................................................................... 47 4.3. i 4.4. Impactul asupra solului i subsolului................................................................................. 56 4.5 Biodiversitatea............................................................................................................................... 61 2

4.6 Peisajul .......................................................................................................................................... 64 4.7 Mediul social i economic ............................................................................................................. 64 5. MONITORIZAREA............................................................................................................................ 64 6. SITUAII DE RISC ............................................................................................................................ 71 7. DESCRIEREA DIFICULTILOR .................................................................................................. 72 8. REZUMAT FR CARACTER TEHNIC ........................................................................................ 72

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

FERMA CRESTERE SI INGRASARE PORCI - SC TANADI PUI SRL

1. INFORMAII GENERALE
1.1. Titularul proiectului
Numele: SC TANADI PUI SRL; Adresa: oras Cehu Silvaniei, sat Ulciug, nr. 55, jud. Salaj; Persoan de contact: Numele: MOLDOVAN Ancuta Lacramioara Telefon: 0720527475 Fax: -

1.2. Elaborator Studiu de evaluare a impactului asupra mediului

Numele: DANCI Oana Viorica expert evaluator Certificat de atestare pentru elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului: EIM 12 - 94/22.12.2009 E-mail: oanadanci@gmail.com Telefon: 0745655751 Fax:: Numele: POPESCU Ileana E-mail: ileana.ecomediu@gmail.com Telefon/Fax: 0362405565

1.3. Denumirea/amplasamentul proiectului: FERMA CRESTERE SI INGRASARE PORCI, localitatea TAMASESTI, zona Toagu Grosului", comuna Arinis, Jud. Maramures; Proiectul urmeaz a se realiza n cadrul programului FEADR, msura 121, si are ca scop creterea i ingrarea porcilor. Programul Naional pentru Dezvoltare Rural impune ca, la depunerea cererii de finanare, solicitanii s prezinte dovada c au iniiat procedura de obinere a acordului de mediu, contractele de finanare ncheindu-se dup depunerea acordului de mediu. Solicitarea de obinere a Acordului de Mediu a fost depus de beneficiar la APM Maramures, cu adresa nr. 4064/29.05.2009. n rspunsul la aceast adres, APM Maramures transmite beneficiarului ca s-a parcurs Etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului, in conformitate cu prevederile HG 1213/2006. In vederea continuarii procedurii APM Maramures a transmis beneficiarului prin adresa nr. 4604/24.07.2009, un INDRUMAR privind aspectele care vor fi analizate in mod special in documentatia de evaluare a impactului asupra mediului. Scopul prezentei documentaii este acela de a stabili, impactul potenial asupra factorilor de mediu din zona de amplasare a obiectivului de investiie: FERMA CRESTERE SI INGRASARE PORCI, precum i msurile de prevenire i diminuare a impactului prognozat. Prezentul Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra mediului a fost realizat conform cu Anexa nr. 2, Partea a II-a la Ord. 863/26.09.2002 al MAPM de aprobare a Ghidurilor metodologice aplicabile procedurii - cadru de evaluare a impactului asupra mediului si cu INDRUMARUL APM Maramures, transmis cu adresa nr. 4604/246.07.2009.

1.3.1. Capacitatea de producie, incadrarea obiectivului de investitie si a activitatilor prevazute a se desfasura. Ferma de cretere si ingrasare a porcilor S.C. TANADI - PUI S.R.L. este prevzut cu 1 hala de ngrare suine in sistem intensiv, cu capacitatea nominal de producie de 1440 locuri in hala/ciclu x 3 serii/an. 5

La data depunerii solicitarii, proiectul a fost incadrat in Anexa 2 din HG 1213/2006 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private asupra mediului la pct. 1, lit. e - instalaii pentru creterea intensiv a eptelului, altele dect cele incluse n anexa nr. 1, cu o capacitatea proiectat de 1440 de capete. Conform HG 445/2009, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private asupra mediului - Anexa 2, proiectul se ncadreaz la pct. 1, lit. e - instalaii pentru creterea intensiv a animalelor de ferm, altele dect cele incluse n anexa nr. 1. Capacitatea proiectat, de 1440 de locuri, nu intr sub incidena OUG 152/2005 privind prevenirea i controlul integrat al polurii, aprobata prin Legea 84/2006, Anexa 1 - Categoriile de activiti industriale pentru care este obligatorie obinerea autorizaiei integrate de mediu, pct. 6.6 Instalaii pentru creterea intensiv a psrilor sau a porcilor, lit. b) 2.000 de locuri pentru porci de producie(cu o greutate ce depete 30 de kg). Activitatea principala: Creterea porcinelor, conform Ord. 337/2007 privind actualizarea Clasificrii activitilor din economia naional(cresterea si ingrasarea porcilor pentru productia de carne), se incadreaza cu Cod CAEN: 0146. Ca activitatati secundare in incinta fermei se vor desfasura si activitati clasificate cu: - Cod CAEN: 0162 Activiti auxiliare pentru creterea animalelor; - Cod CAEN: 4623(fost 5123) Comer cu ridicata al animalelor vii; 1.4. Descrierea proiectului i descrierea etapelor acestuia (construcie, funcionare,

demontare/dezafectare/nchidere/postnchidere) Proiectul prevede nfiinarea unei ferme zootehnice de cretere i ngrare a suinelor, cu finanare de la Uniunea European, prin Programul FEADR, Msura 121 - Modernizarea exploataiilor agricole, cu un adpost pentru ngrarea suinelor, cu capacitatea de 1440 capete/ciclu. In sistemul propus se realizeaza 3 cicluri de productie pe an, adic 4320 de porci grai pe an. Ferma va fi dotat n conformitate cu standardele Uniunii Europene, astfel nct s permit utilizarea unor tehnologii moderne i eficiente economic, att n ceea ce privete producerea unor suine de calitate superioar, ct i asigurarea proteciei mediului nconjurtor. La proiectarea amenajarilor se va tine cont de prevederile Ord. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilete standarde minime pentru protecia porcinelor si de prevederile Ord. 63/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind regulile generale de biosecuritate n exploataiile de porcine nregistrate/autorizate sanitar-veterinar.

1.4.1. Descrierea caracteristicilor fizice si tehnice si ale investitiei Terenul a fost structurat in mai multe zone functionale: - zona destinata productiei propriuzise ocupata de hala pentru porci cu o capacitate de 1440 capete/ciclu; - zona destinata aprovizionarii si pentru prepararea hranei; - zona administrativ sanitara; - functia de productie de baza, - zona de asigurare cu utilitati ; - zona de gospodarire a deseurilor; - zona de acces, circulatie interioara si protectie; - zona ocupata temporar cu organizarea santierului. 1. Grajd ingrasare porci cu capacitate 1440 capete, cu suprafaa construita de S = 1297.13 mp, regim de inaltime P. Este amplasat conform planului de situaie perpendicular pe DJ 108 D Arinis-Cehu Silvaniei, la o distanta de aproximativ 46 m. Grajdul se va construi din perei din panouri sandwich termoizolante pe structura metalica din profile cu, acoperi tip ferm metalic si invelitoarea din panouri sandwich termoizolante pentru a asigura climatul necesar animalelor. Interiorul grajdului va fi compartimentat in 32 boxe cu capacitatea de 45 capete fiecare, cu despritoare speciale, iar ntre boxe vor fi prevazute alei de circulatie. Suprafata utila a grajdului este de S = 1270.38 mp. asigurandu-se necesarul de 0,65 mp utili pentru fiecare porc cu o greutate vie cuprinsa intre 85 i 110 kg(conform Ord. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste standarde minime pentru protectia porcinelor); Pentru rezolvarea functionala a destinatiei propuse s-au prevazut urmatoarele: - pardoselile alcatuite dintr-o zona de pat cald de 2.15 m latime prin care se scurg dejectiile ntrun jgheab de beton monolit cu un compartiment, aliniate de-a lungul grajdului de o parte si de alta. - evacuarea dejectiilor se face prin canalele de evacuare a dejectiilor, dispuse pe partea laterala a grajdului pe langa pereti si acoperite cu grtare prefabricate din beton. Suprafata de evacuare(gratarele), reprezinta circa jumatate din suprafata boxei respectandu-se astfel normele impuse prin normative. Panta pardoselii nspre gratar este de 2% iar jgheabul are o panta de 0.75% pentru a se putea asigura scurgerea dejectiilor. Scurgerea dejectiilor se va face hidraulic pe perna de apa. - alimentarea cu apa se face prin adapatoarele automate si suzetele instalate in fiecare boxa.

- alimentarea cu hrana este prevzuta prin instalarea unei linii automatizate de alimentare cu alimentator in fiecare boxa. Sistemul automat de hrnire conine pe coloana central dozatorul de medicamente pentru situaiile n care se impune medicaia, fie cea preventiv, fie cea curativ a animalelor. - ventilaia, absolut necesara este asigurata prin ferestre, uile de la capt si prin cele 12 ventilatoare automate care asigura parametrii optimi de temperatura si umiditate, incxlusiv el i m i n a r e a noxelor r e z u l t a t e . - temperatura necesara de m i n i m 10-18 grade iarna si maxim 28 grade vara este asigurata prin izolaia termica a pereilor din panouri sandwich termoizolante, izolaia acoperiului si ventilatoarele automatizate. - tamplarie interioara si tamplarie exterioara vor fi din PVC cu geam termopan. 2. Cldirea magaziei de furaje. Cu dimensiunile 8.25 x 16.25 m si suprafaa construita de S - 134.06 mp. Este o cldire cu regim de inaltime P, conceputa pentru a deservi la depozitarea cerealelor si furajelor, pentru depozitarea combustibilului solid necesar pentru nclzirea ncperilor pe timp de iarn. In incinta magaziei va fi amlasata si centrala termica care va asigura microclimatul necesar pe timp de iarn. Magazia de furaje are urmtoarea compartimentare: - magazie furaje cu S = 44.06 mp; - magazie lemnrie cu S = 29.06 mp; - central termic cu S - 14.06 mp - camera necropsie cu S = 6.75 mp; - camera frig cu S = 6.75 mp; - magazie pentru procesare furaje S = 14.06 mp 3. Bucataria de furaje Este o construcie amplasat pe o platform betonat pe care sunt amplasate spatiul tehnic destinat bucatariei furajere si silozurile de depozitare. Spaiu tehnic destinat buctriei furajere (S = 134,7mp), include urmtoarele elemente: - 3 buncre de form circular n plan ( =2, 74m, H = 1,80m, capacitate 8,3t fiecare), pentru stocarea materiilor prime; - 1 buc. sac Trevira de 3,2 mc cu proprietati speciale anti UV si anticondens pentru depozitarea provizorie a produselor finite; - 1 buncr premix i o moar cu amestector i un rastel de depozitare; 8

- 3 sonde de aspiraie 89 mm, cu clapeta comandata manual, tubulatur de aspiraie i refulare 89 mm; - o moar cu ciocane MB 15, 15 kW, productivitate 1400-1600 kg/h; - un transportor melcat pentru transportul mnciniului de moar la amestector; - un amestector vertical AFH 1000, de 1000kg capacitate masica utilata, cu desprafuitor pentru MB 15; - un transportor melcat nclinat 152 pentru golirea amestectorului; - un transportor melcat nclinat 102 pentru golire produs finit din silozul tip sac Trevira; n cadrul buctriei furajere sunt 2 silozuri de stocare a cerealelor de cte 7 tone fiecare, pentru orz, porumb, rot de soia i rot de floarea soarelui. In ele se depoziteaz cerealele necesare pentru 1 an de producie, sunt realizate din tabl galvanizat i sunt dotate cu sisteme de aerare i ncrcare mecanic din mijlocul de transport, precum i cu benzi transportoare pentru a alimenta silozurile de consum aflate n incinta buctriei furajere. Ele sunt amplasate pe dou platforme betonate n spatele zonei de preparare a hranei. Atat silozurile de interior pentru materii prime cat si silozurile de exterior sunt prevzute cu capac, scar de acces pe capac, rampa de intervenie, uia de vizitare, tubulatur de acces a sondei de aspiraie i ventilaie, picioare de sprijin. Tot n cadrul buctriei furajere este situat o moar folosit pentru mcinarea componentelor furajere, la care se adaug premix 5%. Acest amestec este transportat din buctria furajer ctre halele de ngrare. Buctria furajer cu un flux de 2 t/h pregtete reete furajere pentru ferma de porci i este astfel conceput i realizat nct s se ncadreze n normele europene de mediu. Produsele mcinate prin moar ajung n amestectorul care este prevazut cu o baterie de filtrare cu 7 saci de desprfuire. Prin intermediul ciclonetului pe care sunt fixai aceti saci de desprfuire(cu o suprafa de filtrare de peste 15 mp) se recupereaz n amestecator pulberile fine de mcini. Elementele de legtur ntre utilaje pentru transportul materiilor prime i materialelor mcinate sunt prevzute cu coliere i garnituri de etanare, astfel nct s fie evitate pierderile de material i emisiile de praf. Alimentarea morii se face prin ciclonet montat pe cuva inferioar(manual sau cu transportoare). Prin cele 4 filtre tip sac, poluarea cu praf se reduce considerabil. Sacii Trevira pentru produsul finit sunt utilizai n special pentru depozitarea produselor finite rezultate n urma mcinrii i/sau amestecrii furajelor, precum i a altor produse (rot de floarea soarelui, etc.). 9

Sacul este confecionat din material textil impermeabil la ap, dar permeabil la aer, cu protecie mpotriva UV, impiedica producerea condensului n interiorul silozului. In acest tip de sac nu se nclzesc nutreurile i prin aceasta nu se diminueaz calitatea acestora. Dupa folosire se poate demonta uor, se pliaz i se depoziteaz ntr-o magazie, astfel ca nu rmn nutreuri n siloz. Nivelul de zgomot produs de utilajele componente ale buctriei furajere de 2 t/h se ncadreaz n valori sub 60dB. Silozurile sunt prevzute cu o cuv de recepie de cca 5.30x2.91x2.30. 4. Cldire administrativa(pavilion administrativ). Cu dimensiunile 8.85 x 7.45 m, suprafaa construita de S = 65.93 rnp si cu regim de inaltime P, conceputa pentru a deservi personalul sanitar necesar desfurrii activitii si pentru personalul de serviciu. Aici este amplasat si filtrul sanitar necesar pentru evitarea oricror boli sau epidemii. Cldirea pavilionului administrativ are urmtoarele funcionaliti cu suprafeele utile: - birou sef ferm cu S = 13.00 mp; - birou medic veterinar cu S = 13.00 mp; - grup sanitar cu S = 2.40 mp; - grup sanitar cu S =2.40 mp - spaiu pentru servirea mesei cu S = 7.87 mp: - vestiar cu S = 5.02 mp; - spltor cu S = 3.76 mp; - vestiar cu S = 3.76 mp; Proiectul propus prevede realizarea cldirii cu structura de rezistenta si pardoseli, inslalatia de incalzire si instalaia sanitara, instalaia electrica si canalizare. Grupurile sanitare ale pavilionului administrativ si al celui de la filtrul sanitar vor fi racordate la bazinul vidanjabil amplasat intre cldirea pavilionului si grajd. 5. Bazinul vidanjabil. Este o construcie subterana din beton armat tencuit cu apa stop, care asigura preluarea apelor menajere de la pavilionul administrativ si are dimensiunile in plan de 1.50 x 2.00 m si adncimea de 2.00 m. Bazin vidanjabil este creat special pentru apele uzate menajere. Acestea sunt transportate printr-o reea de canalizare cu Dn 110 mm n bazinul colector din beton, vidanjabil, cu volumul de 6 mc. Bazinul este vidanjat periodic, iar apele uzate menajere sunt transportate la cea mai apropiat staie de epurare. 10

6. Canalul colector. Va fi realizat din beton armat tencuit cu apa stop, dimensionat corespunztor pentru a prelua dejeciile pe perna hidraulica de apa de la canalele de dejecii din grajd si a le transporta la batalul pentru stcarea dejeciilor. Canalul colector va fi acoperit cu placi prefabricate de beton si va fi dimensionat corespunztor in zona de carosabil. De asemenea se va avea in vedere sa nu existe posibilitatea de scurgere a apelor meteorice in canal. 7. Batal impermeabilizat pentru depozitarea dejeciilor. Apele uzate rezultate sunt apele de splare a grajdului, dejeciile i purinul care sunt evacuate hidraulic i colectate n batalul impermeabilizat cu capacitatea de 1050 mc. Batalul are urmtoarele caracteristici: - diguri marginale din beton - aria: 300 mp -volumul: 1050 mc - regim de inaltime a digurilor: H = 3,5m Acesta este construit pe un pat de argil compactat, n acest fel evitndu-se ptrunderea n sol i apoi n pnza freatic a apei n amestec cu dejecii. Exteriorul bazinului de dejecii este mbrcat cu o geomembran care asigur protecia mediului subteran, mpiedicnd, n acelai timp ptrunderea invers a apei din mediu n bazin. Bazinul va avea peste structura de beton o structur de metal cu rol de susinere a unei preli din material sintetic pentru a nu permite patrunderea apelor pluviale in batal.. Bazinul este vidanjabil, evacuarea dejeciilor fcndu-se de dou ori pe an, dup care acestea se vor transporta i mprtia pe terenuri agricole ca ngrmnt natural, cu ajutorul tractorului i vidanjei din dotare. Perioadele optime de mprtiere a dejeciilor sunt toamna dup recoltare i primvara nainte de nsmnare. 8. Put forat cu H 100 ml si Dn 300 mm p en t ru al i men ta r ea cu apa a fermei de porcine. Sursa de alimentare cu ap, utilizat atat n scop menajer, cat si industrial va fi un foraj de mare adncime amplasat n incinta obiectivului cu urmtoarele caracteristici: H=120 m, =300 mm. Forajul va fi echipat cu pomp submersibil tip HEBE 65x7x9 echipat cu un electromotor cu Pinst = 7 kw. n jurul forajului de alimentare cu ap a fermei se va institui o zon de protecie sanitar n conformitate cu prevederile HG 930 / 2005. Deasemenea vor fi executate si 3 Foraje de hidroobservatie, pentru monitorizarea calitii apei 11

freatice. 9. Sistematizarea incintei circulatia interioara. Suprafaa totala a amplasamentului este de 11600 mp, din care suprafaa totala construita este de 1497.12 mp, iar suprafaa betonata de 430 mp. Pentru circulatia exterioara se vor realiza alei betonate ctre toate cldirile, drumuri betonate de incint i spaiu pentru parcarea mijloacelor auto, canalizare exterioara cu rigole d i n beton acoperite cu prefabricate beton si imprejmuirea zonei productive cu rame de otel cornier montate pe stlpi metalici placai cu scndura de brad. Aleile si drumurile betonate de incint vor porni imediat de la cuva cu dezinfectia antiseptica de la intrarea in incinta si urmresc sa ndeplineasc urmtorul principiu: suprafaa lor sa fie minima dar cu respectarea condi i ei ca in toate manevrele necesare mijloacele de transport sa nu ajung cu r ot i l e pe zonele nebetonate. n faa celor dou silozuri mari exterioare se afl o suprafa betonat de circa 20 m lungime pe 20 m lime. Pe aceast suprafa au loc manevrele de ntoarcere ale autocamioanelor cu furaje. Legtura dintre intrarea principal i silozuri, intrarea n buctria furajer i n filtru sanitar, ct i aleea de ncrcare/descrcare suine sunt amenajate ca drumuri betonate. In sistematizarea pe verticala preconizata s-a urmrit sa se separe total scurgerea apelor meteorice sa nu ajung pe aleile betonate, care ar putea fi innoroiate la ploi toreniale. Nu exista riscul scurgerilor in santul de la drumul judeean langa care este amplasata ferma. Zonele libere de constructii din incinta sunt amenajate ca zone verzi de incint cu S = 9673 mp. ntreaga suprafa destinat proiectului propus va fi mprejmuit cu gard protector; de asemenea se va construi un gard interior pentru protectia sanitar a suinelor. Evacuarea apelor pluviale de pe nvelitoare se face prin jgheaburi i burlane de 100-120 mm, aduse la nivelul solului n incint prin canalizarea exterioara cu rigole d i n beton acoperite cu prefabricate beton . 10. Imprejmuire.

Incinta productiva creata se va separa total att de spaiul de depozitare cereale cat si de zona de colectare a apelor menajere si a dejectiilor din considerente sanitare. Spaiul imprejmuit va cuprinde construcia grajdului, corpul administrativ, putul forat, bazin apa, alei de circulaie. mprejmuirea va fi executata din panouri de gard din plas zincat fixate pe stlpi din teav de otel. 11. Pode tubular.

12

La intrarea in incinta din DJ 108D, s-a prevzut amenajarea accesului printr-un pode tubular tip PREMO avnd 0 800 mm si L=5.00 m, doua timpane monolite din beton C12/15 pe o fundaie monolita din C8/10. Umpluturile se executa din balast compactat si straturile prevzute in amenajarea drumurilor si a aleilor. 12. Organizare de antier. Inainte de inceperea lucrrilor de constructii-montaj. beneficiarul investiiei mpreuna cu constructorul vor amenaja doua barci din lemn cu urmtoarele funci onal it i: - o baraca pentru depozitarea materialelor de construcie; - o baraca cu doua compartimente unul pentru un vestiar si unul pentru biroul constructorului. Prezentul proiect se supune verificrii tehnice de specialitate la cerina A(rezistenta si stabilitate) de verificare. Verificarea de calitate pe celelalte specialiti este opionala conform LI0/1995 art.21c si HGR 925/1995 art.6. 1.4.1.a Regimul de lucru Pentru ferm se prevede un regim de lucru continuu, astfel: 7 zile/sptmn, 365 zile/an, 24 ore/zi Ferma va fi deservit de 1 persoan/8 ore/zi, iar activitile de paz, medico sanitar veterinare, aprovizionare/desfacere vor fi externalizate.

1.4. 2. Descrierea etapelor acestuia ntruct existena oricrui obiectiv socio economic presupune parcurgerea obligatorie cel puin a urmtoarelor etape principale, respectiv : - Etapa de construire a obiectivului; - Etapa de funcionare/exploatare a obiectivului; - Etapa de demontare/dezafectare/demolare/nchidere/postnchidere; in documentatia de evaluare a impactului asupra mediului se va face referire la toate aceste etape. Etapa de construcie Principalele faze de execuie a lucrrilor noii investiii, constau n: - Lucrri de amenajare a terenului pe amplasamentul noului obiectiv; - Lucrri de terasamente, n vederea realizrii fundaiilor, etc.; - Lucrri de sistematizare pe vertical a terenului; - Lucrri de betoane(cofraje, armturi, turnare) n vederea realizrii infrastructurii i suprastructurii cldirilor i construciilor; 13

- Realizarea structurii de rezisten a halelor, din elemente metalice; - Realizarea nchiderilor perimetrale, din panouri tip sandwich; - Realizarea instalaiilor tehnologice (hran, adpare, medicaie, evacuare dejecii); - Lucrri de finisaje interioare i exterioare specifice; - Realizarea instalaiilor aferente: electrice, termice, ap-canal i sanitare; - Montarea utilajelor i echipamentelor tehnologice i de automatizare; - Montajul de conducte n cadrul obiectelor investiiei i ntre obiectele investiiei; - Probe, teste i punerea n funciune; - Lucrari de refacere ecologic i revegetarea zonelor afectate temporar in timpul constructiei prin organizarea de antier, unde va fi cazul; - Activitati de transport materiale, deseuri; Avnd n vedere specificul investiiei, amplasamentul propus(la distan fa de zonele locuite) i vecintile noului obiectiv, se apreciaz c impactul realizrii i funcionrii acestuia asupra aezrilor umane va fi relativ redus. Prin realizarea lucrrilor de investiii vor rezulta o serie de deeuri solide(moloz), precum i pmnt excedentar, care poat fi folosite la amenajarea terenului, prin realizarea infrastructurii drumurilor i platformelor de exploatare tehnologic interne. Volumele excedentare vor fi evacuate in locuri special amenajate si autorizate. Etapa de execuie a obiectivului poate genera un impact asupra factorilor de mediu prin : Emisiile de noxe n atmosfer : gaze de ardere provenite de la mijloacele de transport i utilaje de constructie; Emisii de pulberi n suspensie i sedimentabile la efectuarea lucrarilor de terasamente, incarcat/descarcat si transport; Zgomot i vibraii datorate mijloacelor de transport i diverselor utilaje folosite n execuia lucrrilor; Deeuri provenite de la lucrrile de construcie-montaj, ambalaje, material din sapatura in exces i alte materiale utilizate. Pe timpul realizarii lucrrilor de construcii se va produce un impact local i pe termen scurt asupra factorilor de mediu n amplasament, considerat relativ redus pentru mediul exterior. n aceast perioad, nu se vor realiza activiti care s pun n pericol factorii de mediu(sol, ap, aer), lucrrile care se efectueaz fiind lucrri pentru care normele legale in vigoare in domeniul constructiilor au prevederi specifice care contribuie si la reducerea efectelor asupra factorilor de mediu. Surse de poluare pentru aer n perioada de construcie Lucrarile in timpul construciei pot reprezenta o surs de poluare a atmosferei cu: 14

- gaze de ardere provenite de la mijloacele de transport mobile i unele utilaje de construcii fixe; - pulberi sedimentabile i n suspensie, mai ales pe timp uscat. Concentraiile de pulberi fiind variabile, n funcie de starea vremii, anotimp, vnt, etapa de lucru, se recomand luarea unor msuri de protecie, mai ales pe timp uscat, respectiv: - realizarea unor nprejmuiri pentru protecia incintei antierului; - stropirea cilor de acces la antier; - reducerea vitezei de deplasare a utilajelor de construcii; - verificarea tehnic a utilajelor; - masuri specifice in timpul lucrarilor la terasamente si pentru depozitelor temporare de sol din excavatii. Distana de cca. 1,5 km pn la limita primelor zone locuite va reduce semnificativ intensitatea impactului generat de emisiile n aer provenite de la desfurarea lucrrilor de construcie, asupra asezarilor umane si a populatiei. Surse de poluare pentru sol n perioada de construcie Din activitatea de construcii vor rezulta o serie de deeuri solide(pmnt, moloz), deeuri de la ambalajele utilajelor, echipamentelor i aparaturii de msur i control. Vor rezulta deasemenea deeuri metalice de la lucrrile de montaj i de la lucrrile de sudur (bracuri de sudur, resturi de electrozi). Toate aceste deeuri se vor colecta selectiv i se vor depozita temporar n locuri special amenajate i autorizate i se va cuta valorificarea/eliminarea lor. Se va evita depozitarea necontrolat a deeurilor ce rezult n urma lucrrilor, respectndu-se cu strictee depozitarea n locurile stabilite de autoritile pentru protecia mediului; Deasemenea pot aparea poluari accidentale cu produse petroliere, care se vor elimina cu mijloace specifice. Surse de zgomot i vibraii n perioada de construire Execuia lucrrilor proiectate implic folosirea unor mijloace de transport i a unor utilaje cu funcii specifice, ce reprezint surse importante de zgomot i vibraii. Principale utilaje folosite i puterile acustice asociate acestora sunt urmtoarele: buldozere LW 115 dB (A); excavatoare LW 117 dB (A); basculante LW 107 dB (A). Principalele msuri pentru protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor n perioada de construcie sunt urmtoarele: - ntreinerea drumurilor de acces; - folosirea utilajelor de lucru conform volumului i caracteristicilor activitilor desfurate; - stabilirea unui grafic de realizare a lucrarilor; 15

- utilizarea unor rute ocolitoare pentru transportul materialelor si deseurilor, care sa nu afecteze zonele populate; - buna funcionare a utilajelor folosite. Impactul generat asupra factorului uman din localitatile cele mai apropiate este nesemnificativ datorita distantei de cca. 1,5 km pana la cea mai aproape constructie locuita permanent. Etapa de funcionare Avand in vedere tipul de activitate, au fost identificate sursele de poluanti pe factori de mediu si au fost stabilite masurile, dotarile si instalatiile de retinere, reducere si eliminare a poluantilor, pentru fiecare aspect al protectiei mediului. Protecia aerului: principala surs de emisii n aer sunt emisiile difuze din adpostul pentru animale. Principalii poluani n aer sunt amoniacul i pulberile sedimentabile. Activitatea desfurat ntr-o ferm de cretere a porcilor conduce la evacuarea unor eflueni gazoi, care conin poluani ca: - NH3, H2S rezultate de la dejeciile animalelor; - CO2 rezultat de la echipamentele de ntreinere din interiorul fermei - pulberi sedimentabile de la ncrcarea i mcinarea cerealelor, fr efecte negative asupra mediului. Caracteristicile fizice ale mixturii de dejecii porcine cauzeaz n general o emisie sczut de N. Este emis relativ puin N (azot), 5-15%, evaporare din straturile mai adnci. n cadrul fermelor de porci un factor de poluare nenormat este mirosul. Mirosul poate fi emanat de surse staionare, cum ar fi rezervoarele de stocare i bazinele, precum i n timpul mprtierii pe teren. Impactul acestuia poate crete proporional cu mrimea fermei. Emisiile de mirosuri provenite din activitaile descrise n seciunea anterioar contribuie ca surse individuale la totalul emisiilor urt mirositoare dintr-o ferm i depind i de factori precum activitaile de ntreinere i organizare a fermei, compoziia blegarului i tehnicile folosite pentru manevrarea i depozitarea blegarului. Emisiile odorizante sunt msurate n Europa prin uniti de miros (Oue). Pentru reducerea emisiilor odorizante s-au luat n calcul mai multe surse, printre care i dietele cu coninut sczut de protein la porci: Emisii H2S (mg pe secund) Proteine sczute Normal proteine 949 0,021 0,008

Unitate odor (Oue pe secund) 371

16

Ferma care constituie obiectul acestei documentaii este situat la mai mult de 1000 m deprtare de intravilan i ntrunete condiiile impuse pentru a fi construit, conform Ord. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igien i a recomandrilor privind mediul de via al populatiei, modificat i completat prin Ord. 1136/2007, Ord. 18/2008. Pentru protecia suplimentar a intravilanului localitii, precum i a drumului DJ Arinis-Cehu Silvaniei mpotriva mirosurilor i a emisiilor n atmosfer vor fi construite perdele de salcmi ntre ferm i acestea. Protecia solului Se vor lua msuri active de protecia solului, n vederea reducerii la maximum a impactului activitii analizate asupra acestui factor de mediu: - nmolul (dejeciile) fermentat n batalul pentru depozitarea dejectiilor, se va folosi, cu rezultate foarte bune, ca fertilizant pentru terenurile agricole din zon; aceasta soluie este aplicat conform prevederilor Ord. MMGA nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecia mediului i n special a solurilor, cnd se utilizeaz nmolurile de epurare n agricultur, modificat i completat. Imprtierea fertilizanilor naturali, se va realiza cu respectarea strict a prevederilor Codului Bunelor Practici Agricole i a celorlalte prevederi legale conexe, n baza unor Permise de aplicare aprobate de autoritile competente i n baza unei monitorizri stricte a caracteristicilor fizico chimice i biologice a amestecului de dejecii lichide; - inierbarea (cultivarea special de plante de protecie) i irigarea sistematic a tuturor suprafeelor libere din jurul complexului cu efect n formarea prafului; - plantare de copaci n incint i perimetral, precum i n afara acesteia. Protecia apei Soluia de protecie a apelor adoptat n realizarea proiectului o constituie considerarea dejeciilor de la creterea porcilor ca nmol i nu ape uzate, prin reducerea consumului de ap necesar evacurii dejeciilor. n aceast situaie, de la activitatea fermei de ngrare a porcilor nu vor mai rezulta ape uzate tehnologice, care s fie evacuate n apele de suprafa. Apele uzate de tip menajer, de la salariaii fermei, vor fi colectate ntr-un bazin vidanjabil, de unde, periodic, acestea vor fi transportate la cea mai apropiat staie de epurare. Proiectul mai prevede urmtoarele msuri pentru protecia mediului: - bazine destinate stocrii efluenilor de la exploataia zootehnic, n vederea mpiedicrii polurii apelor prin scurgerea i infiltrarea n sol, sau scurgerea n apele de suprafa; - maini specializate de mprtiat ngrminte chimice i organice n vederea asigurrii debitului i uniformitatea distribuiei acestora n sol. 17

Pentru protecia apelor subterane se vor aplica urmtoarele msuri: - respectarea instruciunilor de lucru la fiecare loc de munc i a programului de instruire a personalului; - exploatarea construciilor i instalaiilor de captare, aduciune, folosire i evacuare a apelor, precum i a dispozitivelor de msurare a debitelor n conformitate cu prevederile autorizaiei de gospodrire a apelor; - desfurarea n condiii optime a activitii, pentru a reduce la minimum pierderile tehnologice i a utiliza eficient resursa de ap; - realizarea unui program anual de revizie a instalaiilor, traseelor i bazinelor de captare, transport i stocare. - eliminarea sau valorificarea ritmic a deeurilor, conform unui program, pentru a nu depai capacitatea de stocare a depozitelor sau bazinelor i consemnarea acestor operaii n registre de eviden; - analiza periodic a calitii apei subterane i a solului.

Etapa de demontare/dezafectare/nchidere Lucrrile de refacere a mediului propuse a se executa la sfritul perioadei de functionare, vor ine cont de prevederile legale privind protecia i refacerea mediului astfel nct, la finalul lucrarilor terenurile afectate s poat fi redate fie circuitului initial(regim agricol) sau pentru o alta folosin ulterior stabilit. Masurile si lucrarile propuse se vor concretiza intr-nu plan de nchidere care s demonstreze c societatea ii nceteaza activitatea n condiii de siguran pentru factorii de mediu i c va readuce zona la o stare satisfctoare. Acest plan de nchidere va cuprinde urmtoarele aspecte si va parcurge urmtoarele etape principale: oprirea alimentrii cu utiliti: ap, energie electric i combustibil a instalaiilor; scurgerea, splarea i golirea complet a conductelor, canalelor, cminelor, utilajelor, splarea i dezinfectarea halelor de cretere; splarea i dezinfectarea instalaiilor de canalizare i a instalaiilor ce au deservit activitatea; evacuarea prin vidanjare a apelor uzate rezultate din splarea instalaiei de canalizare; 18

bazinelor de stocare de orice coninut potenial periculos;

demontarea instalaiilor i transport

materialelor rezultate,

spre destinaiile anterior

stabilite in vederea valorificarii sau eliminarii; dezafectarea tuturor depozitelor de materii prime, materiale auxiliare, carburani, produse finite i deeuri; valorificarea/ eliminarea tuturor deeurilor nepericuloase i periculoase; monitorizarea permanent cantitativ i calitativ a deeurilor rezultate; determinarea gradului de afectare a solului, testarea solului i a apei subterane pentru a

constata gradul de poluare cauzat de activitate i necesitatea oricrei remedieri n vederea reconstruciei ecologice, dup caz; ecologizarea platformei; stabilirea destinaiei finale a folosinei terenului; n funcie de destinaia ulterioar a terenului, se va reabilita suprafaa ocupat de instalaie; msuri specifice pentru prevenirea polurii apei de suprafa, aerului, solului i apei subterane i n general, de evitare a oricrui risc de poluare a mediului; msuri de remediere a componentelor de mediu afectate; msuri de igienizare i reconstrucie ecologic a amplasamentului, n funcie de rezultatele Evalurii de mediu pe ntreg amplasamentul; precizarea resurselor necesare materiale, umane i financiare - i a responsabilitilor pentru punerea n aplicare a Planului de nchidere; evitarea accidentelor care pot avea un efect duntor asupra activitilor din vecintate; monitorizarea activitilor de dezafectare i dup caz, intervenia pentru

modificarea/corectarea acestora sub aspectul respectrii cerinelor de mediu. Planul trebuie actualizat, ca urmare a schimbrilor survenite. n situaia n care s-ar produce ncetarea activitii, precum i la modificarea semnificativ a activitii, este obligatorie efectuarea Bilanului de mediu de ctre titularul activitii, n scopul stabilirii obligaiilor de mediu i a costurilor pentru refacerea calitii mediului n zona de impact a activitilor desfurate pe amplasament. Tratarea i gestiunea deeurilor rezultate din dezafectri se va realiza n conformitate cu prevederile legale n vigoare.

1.5. Durata etapei de funcionare Durata de functionare a fermei este pentru o perioada nedeterminata. 19

- Perioada de execuie: 2011 - 2012 - Anul punerii in functiune: 2012 - Perioada de executie:Trim. I 2011 Trim. IV 2012 Durata estimata a lucrarilor de constructie este de 24 luni. Numarul maxim de personal ce va fi folosit va fi de 20 de persoane din care 3 TESA. Este prezentat graficul de executie ingloband fiecare tip de lucrare necesar a se executa pe fiecare obiect tehnologic, probe tehnologice si dare in functiune.

PLANUL DE REALIZARE A CONSTRUCTIEI PENTRU FIECARE ETAPA Obiectiv: " FERMA CRESTERE SI INGRASARE PORCI " ADRESA: comuna Arinis, localitatea TAMASESTI, zona Toagu Grosului", Jud. Maramures; BENEFICIAR: SC SC TANADI - PUI SRL Toate etapele proiectului se vor desfasura astfel incat unitatea va fi pusa in functiune ca un tot unitar, la terminarea investitiei. VI ANUL 2011 I II III IV V VI VII II IX X XI XII Intocmire proiect tehnic Autorizatia de constructie si avize Terasamente Constructii: fundatie, structura de rezistenta Izolatii Instalatii electrice Instalatii sanitare Instalatii de incalzire, ventilatie, climatizare, PSI Instalatii de telecomunicatie Montaj utilaje si echipamente tehnologice Dotari Pregatirea personalului Probe tehnologice, incercari, rodaje, expertize la receptie ANUL 2012 I II III IV V VI VII VI IX X XI XII 20

II

1.6. Informatii privind productia care se va realiza i resursele folosite n scopul producerii energiei necesare asigurrii produciei Tehnologia de crestere: sistem industrial - intensiv de reproducie i ngrare a porcilor n circuit nchis, de la greutatea de 25-30 kg, la greutatea de sacrificare de 110-120 kg in cicluri de aprox. 3 serii/an, permite cresterea a 1440 porci x 3 cicluri de crestere, cu greutatea de 110 120 kg, cca. 500 to/an. Pentru desfurarea activitii, ferma de porci are nevoie de: - energie termic pentru nclzire spaii administrative: se va folosi o microcentral mural electric P nclz.= 40 kW ce utilizeza combustibil solid cca. 15mc/an - nclzirea grajdului(pe perioada anotimpurilor reci) se realizeaz cu ajutorul a 2 nclzitoare cu motorina turbosuflante cu un consum lunar de 690 1. - energie electric pentru funcionarea instalaiilor tehnologice(pompare ap, ventilaie, iluminat, prepararea hranei etc.): energia electric va fi furnizat din sistemul naional, pe baz de contract cu S.C. Electrica S.A; Tabelul 1.1 contine informaii generale despre produciile preconizate a fi realizate dup implementarea proiectului, precum i necesarul de resurse energetice i de ap pentru asigurarea produciei proiectate. Tabelul 1.1 Informaii privind producia realizat i necesarul resurselor energetice pentru asigurarea produciei Productia Denumirea Porci carne Resurse folosite n scopul asigurrii produciei Cantitatea anual Denumirea Cantitatea anual Furnizor 4320 cap/an Petrol / pcur Gaze naturale G.P.L Crbune Cocs de furnal Gaz de furnal Gaze de rafinrie Benzine Energie electric Energie temnic Motorin 20.000 l/an 16.500 kWh/an

Sistemul national Instalaii proprii Staii distribute carburanti 21

Biogaz Altele: Ulei motor Ulei 0,2t/an 0,05 de transmisie Ulei 0,05 t/an hidraulic

t/an Distribuitori autorizai

Necesarul de energia electric pentru noile activiti proiectate de la ferma de ngrare porci va fi livrat prin contract cu S.C. ELECTRICA S.A. i va fi de maxim 16.500 kWh/an, conform Aviz Electrica. Pentru prepararea hranei, consumul de energie total este cuprins intre 15 si 22 kWh/tona de hran, folosind moara pentru macinarea cerealelor. Energia necesar unei ferme de porci, conform tabelului 3.19 din BREF/BAT-ul de cretere intensiv a porcilor, se prezint mai jos: Organizarea si tipul halei Consumuri de energie electric (kWh/cap. an) Ventilare - Ventilatoare la pupitru de comanda - Ventilatoare in hala de crestere 1 - 2,25 2-5

- Ventilare naturala controlata automatic neglijabil Iluminat - Toate spatiile din hala La moara si omogenizare La pregatirea hranei ptr. intregul lot TOTAL 3 - 4,5 8,0-19,75 2-8

Consumul estimat de energie electric i comparaia cu BREF/BAT Nr. crt. Denumire Prevederi SC TANADI - PUI Prevederi SRL kWh/loc zi 1. Consum energie electric 0,0238 estimat *Capacitate = 1440 locuri 16,500 MWh/an kWh/loc zi 0,062 42,997 BREF/BAT MWh/an

22

Se constat faptul c, dup realizarea investiiei, consumul specific de energie electric se va situa mult sub nivelul prevzut de Documentul de referin al Celor mai bune Tehnici Disponibile BREF/BAT. Asigurarea energiei termice Sporul de cretere n greutate este maxim, iar consumul specific de furaje este minim, cnd temperatura mediului ambiental este de 18-20C. n afara zonei de confort termic, att sporul de cretere, ct i gradul de valorificare al hranei se modific. Umiditatea relativ a aerului influeneaz deasemenea performanele de producie ale porcinelor n strns interdependen cu temperatura. n condiii normale de cretere, umiditatea relativ a aerului trebuie s fie cuprins ntre 60-70 %. nclzirea grajdului urmeaz a se realiza prin dou modaliti: natural i artificial. nclzirea natural a grajdului se realizeaz n condiiile populrii halei cu animale, care degaj o temperatur suficient pentru meninerea unui climat propice n hal(n condiiile unei temperaturi exterioare ncadrat ntre 5 i 20C). nclzirea artificial a grajdului se realizeaz doar n condiii de temperaturi extrem de sczute i se va realiza prin folosirea urmtoarelor echipamente: - centrala termica cu combustibil lichid, care au capacitatea de a ridica temperatura halei cu cte 5 grade n hal; - lmpi de nclzire cu infrarou - cte dou pe fiecare box. Aceste lmpi funcioneaz numai n momentul n care intr n hal n timpul iernii porcii mici, i numai pentru un timp de 2 sptmni. nclzirea n cadrul buctriei furajere i spaiului aferent biroului se va realiza cu ajutorul unei microcentrale electrice murale, P nclz. = 24 kW, prin 10 calorifere. Apa cald cu scop igienico sanitar se va produce tot prin intermediul microcentralei electrice murale.

1.7. Informaii despre materiile prime, substanele sau preparatele chimice a) Purceii (grsuni) sunt animale aduse n hal la greuti cuprinse ntre 20 i 30 kg. Materialul de intrare purceii este aprovizionat din import i este constituit din hibrizi obtinui din ncruciarea raselor: - Marele Alb (Large White) i Landrace pe linie matern i - Duroc sau Pietrain pe linie patern b) Cerealele utilizate pentru hranirea porcilor sunt : porumbul si orzul. Porumbul boabe cu urmatoarele caracteristici: 23

- umiditatea 17% - proteina min. 7,5% Orzul pentru furajarea animalelor cu urmatoarele caracteristici: - umiditatea 14% - proteina min.10,5% c) Srotul de floarea soarelui cu urmatoarele caracteristici: - umiditatea 10 11% - proteina 16 18% d) Srotul de soia cu urmatoarele caracteristici: - umiditatea 10 11% - proteina 42 44% e) Premixul este un complex proteino-vitamino-mineral cu urmatoarele caracteristici: - lysine 6% - methyl / cystine 2% - vitaminaA 325000 unitati / kg - vitamina D3 52500 unitati / kg - vitamina E 5000 unitati / kg f) apa pentru consum si nevoi igienico sanitare. Sursa de ap consta din realizarea/montarea unui put de 100 m si Dn 300 mm, un rezervor, hidrofor i circuite de distribuie a apei la consumatori. n tabelul urmtor se prezint informaii despre materiile prime: TABELUL Nr. 1.2 Informaii despre materiile prime si despre substanele sau preparatele chimice Denumirea materiei prime, a substantei sau preparatului chimic 1 Materii prime Nutreuri concentrate Medicamente 1101 t/an(367 t/ciclu) 150 kg/an P toxicitate redus R 22 pentru 24 2 Cantitatea anual /existent n stoc Clasificarea i etichetarea substanelor sau a preparatelor chimice Categorie P/N 3 4 5 PericuloFraze de risc

Periculoase/Nepericuloase zitate

om Apa Storm ptentru deratizare ferm K-Othrine Dezinsecie ferm Motorin 20000 l Periculoase Posibil efect cancerigen dovezi insuficiente Lubrifiani 0,3 to R40 SC25 / 100 l Grupa de toxicitate III i IV nu prezint risc major S2;S13;S20/21; S46 13,98 mc/zi 65 kg Grupa de toxicitate III i nu prezint IV, risc major. S2;S13;S20/21; S46

Substane i preparate chimice periculoase Pe amplasamentul viitoarei ferme de ngrare a porcilor nu vor fi folosite substane toxice i periculoase.

1.8. Informaii privind poluanii fizici i biologici generai de activitile propuse i care afecteaz mediul Din instalaiile noi propuse a se realiza n cadrul investiiei analizate vor rezulta o serie de emisii poluante n aer, ap i sol, precum i emisii de zgomot, vibraii, conform celor prezentate sintetic n tabelul 1.3, prevzut n Ord. 863/ 2003. n tabelul 1.3 sunt prezentate deasemenea i principalele msuri de prevenire/reducere i eliminare a polurii datorate acestor emisii. Tabelul 1.3. INFORMAII despre poluarea fizic i biologic generat de activitate. Tipul i Sursa de Nr. surse de polua re Polua rea maxi m permi s Poluarea calculat produs de activitate i msuri de eliminare/reducere pe zona obiectivului (la limita incintei) Confo rm Fr msuri de eliminare/ Cu implementarea msurilor de 25 Msuri de eliminare/ reducere a polurii poluri poluare

legisla iei n vigoar e 1 Emisii difuze n aer 2 1. Bazin de stocare a un volum de 1050 mc 3 2 4 Conf. Ord. 93 Anexa 1 Debit masic, Conc. emisii g/h mg/m 3 NH3 > 300 < 30 2. Emisii hale 1 hal productie de crester e porci ate 1440 cap/ha la Emisii Pulb Emisii Int. prag int. prag. 50mg/N CH430 , CH450 cf.OM 462/93 mg/N NH312,4 mc 5 Conc. emisii 30

reducere a polurii

eliminare/reducere a polurii

6 Conc. emisii NH3 100

7 Conc. emisii NH3 20 mg/m3

8 - Fermentare aerob ; - Bazin vidanjabil, cu o capacitate corespunztoare de stocare a dejeciilor pe o perioada de 6 luni ; - Valorificarea dejeciilor de 2 ori pe an

de noxe dejeciilor, cu

462/19 NH3

mg/m3 mg/m3

capacit mcNH3- 6,6 mg/Nmc mc;

Imisii de Imisii de noxe noxe: admise: Amoniac CH4-0,108 0,3 mg/mc mg/Nmc; -med 30 min NH3- 0,207 Pulb.0,5 mg/Nmc mg/mc -30 min STAS 12574-87

Perdele Vegetative Concentraia emisiile de noxe se ncadreaz n OM 462/93 Concentraia imisiilor de poluanti se ncadreaz n STAS 12574-87

mg/Nmc mg/N

26

3. mprtierea fertilizanilor lichizi pe terenurile agricole Ape uzate Ape uzate menajere 1

NH3 > 300 < 30

NH3 0,03 mg/m3

NH3 0,03 mg/m3

- mprtierea conform prevederilor Bunelor practici agricole i BREF/BAT

Confor Ape m NTPA 05 :
Susp ensii: 350 mg/l uzate menaj Suspe nsii: 300 mg/l

Ape uzate menaje re: -Suspensii: 300 mg/l - CBO5: 250 mg/l Detergeni: 25 mg/l

- Se colecteaz i stocheaz n fosa septic/bazinul vidanjabil; bazinul colector este din beton, cu volumul de 8mc; - apele uzate menajere sunt transportate la cea mai apropiata statie de epurare

002/20 ere:

CBO 5 : 300 CBO5: mg/l
Dete rgeni: 25 mg/l Ape uzate tehnologice: - splare i igienizare 1 Nu se evacue az n apa de supraf a 250 mg/l Deterg eni:25 mg/l Ape uzate tehnolo gice: i: 400 mg/l; - CBO5:

Ape uzate tehnologic e: Suspensii: - CBO5 : 600 mg/l Detergeni:

- Se colecteaz i stocheaz n bazinele de stocare dejecii, cu valorificare integral ca fertilizant natural n amestec cu dejeciile lichide mineralizate

Suspensi 400 mg/l

600 mg/l 0,5 mg/l 27

Deterge ni: 0,5 mg/l Zgomot - Funcionarea motoarelor - Ventilatoare - Motoare electrice - Mijloace de transport - 12 -4 - La incinte - La locul de munc : 87 dB, - La incinte i : 65 dB Vibraii - Funcionarea utilajelor acionate electric Valoar ea limit de expun ere zilnic :5 m/s2 (8 h), confor m HG 1876/2 005 - Elemente de montaj elastice; - Fundaii cu preluarea i atenuarea vibraiilor; - Compresoare de vibraii la ventilator. - La locul de munc: 87 dB, - La limita incintei: 65 dB - Carcase la motoare; - Echipri standard antifonice.

ventilat. limita motoare i : 65 electrice dB, . transp. 3 conf. STAS /1988 mijloc

10.009 limita

28

Poluare a biologi c

- Dejeciile de porc

- Conf. Conf. Preved preved erilor Codul ui Bunel or i le, - BAT i lor sanitar e, ment 002 erilor Codul ui Bunel or i le, BAT i lor sanitar e, Regula 1774/2

Conf. r Codului Bunelor Practici Agricole, BAT i Normelor sanitare, Regulamen t 1774/2002

- Stocare 4-6 luni n bazin - Alte msuri

prevederilo - Fermentarea aerob

Practic Practic Agrico Agrico

Norme Norme

Regula ment 1774/2 002

1.9. Alte tipuri de poluare fizica si biologica Alte msuri de siguran: - pentru a evita apropierea de ferma a efectivelor de animale domestice ale altor producatori se vor asigura suprafetele adiacente fermei, creandu-se zone speciale de protectie sanitar-veterinara; de asemenea, se va realiza un gard dimensionat corespunzator; - se va realiza un traseu murdar la interiorul fermei pe care vor avea acces mijloacele de transport pentru furaje si preluarea animalelor, prevazut cu statie de dezinfectie speciala, dotat cu bazin pentru solutii de dezinfectie, etc. ;

29

- accesul persoanelor in complex va fi organizat cu un control sever si riguros fiind excluse orice vizite care nu sunt strict obligatorii; pentru persoanele considerate ca autorizate sa intre in complex se vor aplica reguli stricte privind vestiarul filtru si echipamentul de protectie; Masuri vizand gestiunea cadavrelor - ferma va fi prevazut cu camera necropsie ce reprezint o incapere in care are loc transarea porcilor morti si depozitarea lor in lada frigorifica pana la livrarea catre firme autorizate; - colectarea, transportul si depozitarea cadavrelor vor fi asigurate cu mijloace adecvate; - n incinta complexului nu se vor efectua nici un fel de operatiuni de sacrificare sub nici un motiv.

1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului Amplasamentul proiectului a fost ales din alternativele la mai multe variante de amplasament, n funcie de distana fa de: - zonele locuite; - drumurile naionale; - terenurile unde pot fi mprtiate dejeciile. Varianta aleas pentru amplasamentul fermei aparinnd S.C. TANADI PUI S.R.L. respect valorile limit impuse prin Ord. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igien i a recomandrilor privind mediul de via al populaiei. Din punct de vedere al tehnologiei propuse aceasta corespunde cerinelor i prevederilor documentelor de referin privind cele mai bune tehnologii disponibile i legislaiei europene, utilajele si echipamentele specifice sa corespunda din punct de vedere tehnic si economic cerintei beneficiarului. La alegerea amplasamentului au fost analizate si modul de asigurare cu apa, care se face din sursa subterana, posibilitatea unui acces facil la ferma si posibilitatea racordarii la reteaua sitemului national. 1.11. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor analizate Amplasamentul proiectului Proiectul propus FERMA CRESTERE SI INGRASARE PORCI, amplasat n extravilanul localitatii TAMASESTI, zona Toagu Grosului", nr. cadastral 1773, jud. Maramures, cu urmtoarele vecinti: La nord-est: - teren arabil; La sud-vest: - teren arabil; La sud-est: - DJ 108 D Arinis Cehu Silvaniei; La nord-vest: - Drum de exploatare la cca. 5 m si teren arabil; 30

Vedere de pe amplasament

Imagine de ansamblu 31

Dincolo de DJ 108 D pe partea stanga a drumului incepe o zona umeda care se continua cu lacurile amenajarii piscicole ARINIS. Pescaria de la Arinis s-a infiintat in 1979, pe o suprafata de 86 de hectare. Amplasamentul se afla situat la mai mult de 1000 m fata de cea mai apropiata constructie locuita din localitatile Arinis si Tamaia; Terenul este liber de constructii, fiind in prezent utilizat ca teren arabil, pentru cultivarea cerealelor sau ca faneata. Ferma va fi amplasata pe un teren plat, uscat fr pericolul inundabilitii, i nu este sub influena altor obiective economice nvecinate. Suprafaa totala a amplasamentului este de 11600 mp, iar suprafaa totala construita este de 1497.12 mp, iar suprafaa betonata de 430 mp. Situaia juridic a terenului: terenul aferent investiiei este in proprietatea beneficiarului conform contractului de cumparare nr. 492/2009. Indicatorii de suprafaa rezultai sunt: - Procentul de ocupare a terenului este POT % = 12.90 % - Coeficientul de utilizare a terenului este CUT = 0.129 Pentru amplasamentul propus a fost emis Certificatul de Urbanism nr. 118/13.05.2009. In zona de amplasare a proiectului nu au fost puse in evidenta situri sau valori protejate. Deasemenea in zona propusa pentru implementarea proiectului nu sunt instituite zone de protectie sanitara. Zona nu a fost studiata in documentatiile de urbanism existente, dar urmeaza sa fie inclusa in PUG al localiitatii Arinis, documentatie aflata in curs de elaborare. Amplasarea obiectivului de investiie este reprezentat n Planurile de ncadrare n zon i n Planul de situaie. Compania Naionala de Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia (CNADNR), impreuna cu CJ au initiat proiectul Drumul Nordului Zalu-Baia Mare, care va lega Maramureul de Autostrada Transilvania. Exista trei variante pentru Drumului Nordului si fiecare dintre ele a fost inaintata ministerului integrarii pentru analiza. Toate cele trei variante de traseu au ca punct de pornire podul de la Ardusat, care va face parte din ruta viitorului drum expres Baia Mare Vaja. Una dintre variante(cea de a treia), merge prin lunca Somesului, pe langa comunele Ardusat, Buzesti, Tamaia, Sarbi, Farcasa, Gardani, Salsig, Rodina si Arinis, urmand sa mearga mai departe spre Cehu Silvaniei. Se suprapune in mare parte peste DJ 108 D. 32

Reprezentantii ministerului integrarii au aprobat cea de-a treia varianta, care va avea doar 26,2 kilometri pe teritoriul judetului Maramures. Pana la aceasta data proiectul nu este inclus pe lista de prioritati ale CNADNR si nu se prefigureaza alte posibilitati de finantare. Chiar si in cazul realizarii acestui drum, existenta fermei de crestere a porcilor nu va genera un impact negativ semnificativ asupra drumului.

1.12. Informaii despre modalitile propuse pentru conectarea la infrastructura existent Principala cale de acces la amplasamentul obiectivului de investiie este drumul judetean Arinis Cehu Silvaniei. n cadrul obiectivului de investiie se prevede amenajarea cilor de acces interioare ale amplasamentului. Intrega suprafata destinata proiectului propus va fi imprejmuita cu gard protector; de asemenea se va construi un gard interior pentru protectia sanitara. Utilitile se vor asigura fie prin sursa proprie in cazul alimentarii cu apa fie prin racordul la sistemul national in cazul energiei electrice, pe baza de contract cu SC Electrica SA. In acest sens obiectivul va fi dotat cu un post de transformare 100 kVA in cabina de zid (P.T.Z. 1000 kVA) ce se va executa in incinta obiectivului.

2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. Procese tehnologice de producie In procesul de productie dintr-o ferma de crestere a porcilor cu circuit inchis, ingrasarea porcilor constituie faza finala a fluxului tehnologic, care se incheie cu livrarea animalelor catre abator. Etapele fluxului tehnologic n ferma de ingrasare a porcilor sunt: 1. Aprovizionarea cu purcei (grasuni) de 20-25 kg; 2. Aprovizionarea cu furaje; 3. Aprovizionarea cu premixuri si medicamente; 4. Crestere ingrijire zilnica animale: - Supraveghere activitate curenta bucatarie furajera; - Hranire/Administrare corecta reteta furajare in concordanta cu stadiul de dezvoltare a animalelor; - Adapare; - Supraveghere stare generala de sanatate animale; - Administrare medicamente curative / preventive; 33

- Supraveghere sistem ventilatie hala; - Supreveghere evacuare dejectii in bazinul de sub hala; 5. Pregatire depopulare hala; 6. Transport animale 100 -110 kg catre abator; 7. Pregatire hala pentru un nou ciclu de productie: - Curatare, decontaminare - Verificare functionare instalatii. In ferma este necesara aplicarea cu atentie a tehnologiei de hranire, a asigurarii conditiilor de microclimat, a respectarii programului tehnologic, etc., astfel incat sa se realizeze maximum de spor in greutate cu un consum minim de furaje. Sistemul industrial de crestere a porcilor prevede pentru fermele de ingrasare hale si compartimente cu amenajari interioare specifice acestei categorii de porcine. In ferma proiectata a se realiza, se va respecta principiul totul plin, totul gol. La populare, halele de ingrasare trebuie sa fie curatate, uscate si dezinfectate, toate instalatiile trebuie sa fie in stare de functiune. Animalele sunt aduse in ferma la greuti de 20 kg. Camionul care va aduce animalele nu va fi introdus in incinta fermei ci le va descrca la intrare, de unde prin mpejmuiri mobile animalele vor fi conduse ctre hala de ngrare. Animalele sunt cazate n ferm circa 14 sptmni pn ajung la greutatea de 108-110 kg. In fermele de ingrasare distribuirea hranei si adaparea se executa automatizat. Sarcina personalului din ferma este ca, zilnic, sa controleze fiecare boxa, starea de sanatate a animalelor, functionarea instalatiei de administrare a hranei, functionarea adapatorilor, inchiderea usilor de la boxe, pastrarea nivelului la canalul cu perna de apa, mentinerea nivelului constant in bazinele cu flotor pentru adapatori, controlul functionarii corecte a instalatiei de ventilatie. Constatarea unei defectiuni la instalatii sau depistarea unor animale bolnave trebuie sa fie insotita de masuri corespunzatoare prevazute de legislatia sanitar veterinara. Depopularea halelor se face conform cu fluxul tehnologic, atunci cand a expirat timpul de stationare in ingrasatorie si cand porcii au atins varsta de livrare si greutatea planificata. Depopularea se face pentru intreg compartimentul, indiferent de greutatea corporala realizata de unele animale ramase in urma cu cresterea, deoarece- conform fluxului tehnologic - dupa 5 zile hala urmeaza sa fie repopulata cu o noua serie de grasuni. Depopularea fermei se face in 2 4 zile, in loturi de cate 170 de capete(de asemenea, capacitatea unui transport). In perioada de cazare, in functie de greutatea animalelor, se utilizeaza 3 retete de hranire diferite. 34

Sacrificarea porcilor nu se va face in ferma, ci in cadrul unui abator din afara incintei fermei. Hranirea porcilor Principalul obiectiv al alimentatiei porcului este de a stabili cat mai precis aportul de nutrienti si tehnologia de utilizare cat mai eficienta a nutrientilor, care sa permita realizarea unor performante superioare. La animalele in crestere, aceste performante se refera in principal la sporul mediu zilnic, indicele de consum sau consumul specific si continutul carcasei in carne macra. Pe culoarul central al halelor este pozitionat sistemul suspendat de hranire automata, fiecare boxa fiind dotata cu o hranitoare circulara; hrana este transportata din buncarul de cap de grajd si descarcata automat in hranitoare, pe masura ce acestea se golesc. Asigurarea unei alimentatii corespunzatoare a animalelor este data atat de calitatea hranei ca atare si asigurarea ei in cantitatile prevazute de tehnologie, cat si de intregul sistem de aprovizionare, stocare si distributie a acesteia in cadrul complexului pana la fiecare animal sau gupele de animale. Sistemul automat de hranire contine pe coloana centrala dozatorul de medicamente, pentru situatiile in care se impune medicatia fie preventiva fie curativa a animalelor. Porcii sunt alimentati in concordanta cu greutatea lor corporala pe sistemul hrana permanenta. Nivelele de nutrienti din hrana animalelor au o importanta deosebita. Pentru cresterea porcilor de la 20 kg pana la 110 Kg greutate in viu este consumata aproximativ 240 kg hrana. Pentru fiecare categorie de greutate se pot distinge cerintele medii, dupa cum sunt expuse mai jos. Cerintele medii conform BREF/BAT, pentru fiecare categorie de greutate, sunt urmtoarele: Parametri nutritionali Proteina cruda (CP, %) Grasimi crude Fibra cruda Total lizina Total metionina+ cistina Total trionina Total triptofan Calciu Total fosfor Porci 35 - 90 kg 15 - 17 4-5 <4,5 - 6 Porci 90 - 110 kg 14 -16 <5 <4,5

0,75 - 0,90 0,65 - 0,75 0,45 - 0,58 0,42 - 0,50 0,42 - 0,63 0,50 0,15 0,15

0,75 - 0,90 0,75 - 0,90 0,62 - 0,70 0,50 - 0,70 >13

Energie digestibila MJ/kg >13

35

Perioada de asimilare de la 20 kg si greutatea finala este divizata in 2 sau 3 faze de hranire. In aceste faze continutul de nutrienti din hrana variaza pentru a satisface necesarul variabil de hranire a porcului. Sfarsitul primei faze de crestere se plaseaza intre 45 si 60 kg greutate in viu, iar faza a doua este intre 80 si 110 kg. Necesarul de calciu si fosfor din hrana porcilor la ingrasat si finisat este prezentat in tabelul de mai jos, conform BREF/BAT: Parametrii nutritionali Greutate porc in viu 30-55 kg Calciu (%furaj) Fosfor total (%furaj) 55-90 kg 90-110 kg 0,70-0,90 0,65-0,90 0,65-0,90 0,44-0,70 0,45-0,70 0,50-0,70

Prepararea hranei se face in bucataria furajera, in urmatoarele etape: - prepararea unui amestec de porumb, orz, srot de soia, srot de floarea soarelui la care se adauga 5% premix; - macinarea amestecului in moara situata in cadrul bucatariei furajere; - omogenizarea amestecului macinat timp de 10-15 minute intr-un amestecator situat tot in cadrul bucatariei furajere; - transportarea mecanica a amestecului, prin conducte, in buncarul de 8 tone, care alimenteaza linia automata de hranire a animalelor, in fiecare hala. Adaparea porcilor Necesarul de apa in hrana porcinelor este strans corelat in primul rand cu consumul de hrana, cu felul hranei si cu sistemul de furajare. Necesarul de apa este influentat in acelasi timp si de o serie de factori: sistemul de crestere, zona geoclimatica, anotimpul, rasa, categoria de varsta, sistemul de furajare, compozitia ratiei, etc. Din literatura de specialitate se cunoaste ca, in medie, un porc consuma pentru 1 kg hrana uscata 1,9 2,5 l apa, iar in conditii de temperatura ridicata pana la 4,0 4,5 l. Pentru 100 kg greutate vie se recomanda 7 l la porcii adulti si 20 l la tineretul porcin in varsta de 58 saptamani. Accesul liber si asigurarea in permenenta cu apa se recomanda pentru toate categoriile de porcine, indiferent de sistemul de furajare. Ferma este dotata cu put de adancime, pompa submersibila, bazin de stocare si hidrofor pentru asigurarea presiunii atat in hala, cat si in filtrul sanitar.

36

Putul forat cu o adancime de maxim 50 m este amplasat in incinta fermei, asigurandu-se perimetru de protectie sanitara cu regim sever conform HG 930/2005. In hala de ingrasare apa este distribuita in fiecare boxa prin conducte din OLZn cu D=1/2II. Boxele sunt dotate cu 4 cupe de adapare situate pe peretii laterali. Pe conducta principala de alimentare cu apa, in interiorul halei, este amplasat un dozator de medicamente pentru aplicarea tratamentelor sanitar-veterinare curative sau preventive. Iluminatul adapostului pentru porci Cerintele de lumina ale porcilor sunt stabilite de Directiva 91/630/EEC, unde se precizeaza ca animalele nu trebuie tinute permanent in intuneric, ele avand nevoie de lumina comparabila cu cea naturala din orele de zi. Lumina trebuie sa fie disponibila pentru controlarea animalelor, ea neavand nici o influenta negativa asupra productiei porcilor. Ferma urmeaza a beneficia de doua tipuri de iluminat: - iluminat natural prin faptul ca lateralele grajdului sunt realizate din prelate, care la temperaturi ridicate se coboara (acest lucru se aplica in timpul verii); - iluminat artificial ambiental suficient pentru asigurarea operatiunilor de intretinere a echipamentelor din hala chiar si in timpul noptii. Ventilatia adapostului pentru porci Ventilatia halei este asigurata prin intermediul unei piese de admisie aer amplasate la coama. Aceasta permite circulatia aerului in interiorul podului, de unde prin intermediul elementelor de aerisire pozitionate in tavanul halei se continua ventilarea intregului spatiu al halei. De aici urmeaza ventilarea cuvei prin gratare, urmand ca acesta sa fie eliminat prin intermediul ventilatoarelor exhaustoare amplasate deasupra baselor de dejectie. Ventilatia in cadrul adapostului de porci urmeaza a se realiza in mod natural in proportie de 80%. Aceasta ventilatie se datoreaza tehnologiei de constructie a grajdului care lasa lateralele grajdului libere, fara nici un fel de pereti, doar cu o prelata menita a proteja animalele de frigurile extreme. Incalzirea adaposturilor pentru porci Sporul de crestere in greutate este maxim, iar consumul specific este minim, cand temperatura mediului ambiental este de 18-20oC. In afara zonei de confort termic, sporul de crestere, cat si gradul de valorificare al hranei se modifica. Umiditatea relativa a aerului influenteaza performantele de productie ale porcinelor in stransa interdependenta cu temperatura. In conditii normale de crestere, umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie cuprinsa intre 60-70 %. Incalzirea grajdului urmeaza a se realiza prin doua modalitati: natural si artificial. 37

Inclzirea naturala a grajdului se realizeaza in conditiile popularii halei cu animale, care degaja o temperatura suficienta pentru mentinerea unui climat propice in hala(in conditiile unei temperaturi exterioare incadrata intre 5 si 20oC). Incalzirea artificiala a grajdului se realizeaza doar in conditii de temperaturi extrem de scazute si se va realiza prin folosirea urmatoarelor echipamente: - doua aeroterme, care au capacitatea de a ridica temperatura halei cu cate 5 grade in fiecare hala; - lampi de incalzire cu infrarosu - cate doua pe fiecare boxa. Aceste lampi functioneaza numai in momentul in care intra in hala in timpul iernii porcii mici si numai pentru un timp de 2 saptamani. nclzirea n cadrul buctriei furajere i spaiului aferent biroului si apa calda se va realiza cu ajutorul unei microcentrale electrice murale sau cu combustibil solid. Colectarea i evacuarea dejectiilor animaliere Factor important al procesului de crestere si intretinere a animalelor, colectarea si evacuarea dejectiilor se constituie ca un sistem cu o realizare speciala si cu o functionalitate deosebita. Podeaua este n totalitate din placi de beton avand fante de scurgere cu dimensiunea de 17 mm si lungimea de 300 mm; practic animalele stau pe gratare, avand dimesiunile fantelor conforme cu cerintele de bunastare a animalelor in vigoare in UE, prevazute n BAT. Bazinul de dejectii este construit pe un fundament de argil compactat, n acest fel evitndu-se ptrunderea n sol i apoi n pnza freatic a apei n amestec cu dejecii. Exteriorul bazinului de dejecii este mbrcat cu o geomembran, care asigur protecia mediului subteran, i mpiedic ptrunderea invers a apei, din mediu n bazin. Bazinul este vidanjabil, colectarea dejeciilor fcndu-se de dou ori pe an, dup care se vor transporta i mprtia pe terenurile agricole, cu ajutorul tractorului i vidanjei avute n dotare. Perioadele optime de mprtiere a dejeciilor sunt toamna dup recoltare i primvara nainte de nsmnare. Dejectiile de porc pot fi procesate si transformate in substanta concentrata care poate fi valorificata prin comercializare ca ingrasamant, rezolvand astfel si problema deseurilor in exces. Conform Codului bunelor practici agricole se recomanda o perioada de stocare de 5-6 luni (2324 saptamani), atunci cand se evalueaza un risc de poluare in perioada de imprastiere pe teren a dejectiilor. In zonele cu risc mare, trebuie asigurate pana la 6 luni de stocare (27-28 saptamani). Aceste zone includ regiunile mai reci, cu precipitatii abundente. Bazinul de dejectii este vidanjabil, golirea facandu-se de doua ori pe an, dejectiile fiind preluate si folosite la fertilizarea terenurilor agricole, conform conditiilor impuse de BAT, precum si de Ordinul MMGA nr.34/2004 si al Ordinului comun al MMGA nr.242/2005 si MAPDR nr.197/2005, privind 38

aprobarea organizarii Sistemului national de monitorizare integrata a solului, de supraveghere, control, decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati. Decontaminarea Halele vor fi spalate, dezinfectate si pregatite dupa livrarea fiecarei serii catre abatoare, inainte de repopulare. Tehnica efectuarii decontaminarii curente se desfasoara in modul urmator: a) se evacueaza animalele din adapost; b) se scoate de sub tensiune reteaua electrica a adapostului; c) se umezeste intreaga suprafata decontaminabila cu apa; d) suprafata decontaminabila se curata atent de resturile organice aderente, cu ajutorul unui jet de apa sub presiune (min.10 atmosfere), al aerului comprimat, al periilor, al maturilor sau al unor solutii decapante; `e) se efectueaza reparatiile curente necesare reluarii procesului de productie, in conformitate cu tehnologia de crestere si cu prevederile programului sanitar-veterinar; f) se reface curatenia mecanica; g) se aplica decontaminantul. Dezinfectia se va face cu lapte de var sau zeama bordeleza, aceasta din urma fiind solutia optima de dezinfectare. Varul sau oxidul de calciu se foloseste numai ca suspensie de var proaspat stins, sub forma de lapte de var (10-20%). Laptele de var proaspat este un bun decontaminant fata de majoritatea microorganismelor care se gasesc in adaposturile animalelor, indiferent de specie. Sulfatul de cupru (piatra vanata) are efect fungicid si dezodorizant. Se utilizeaza in concentratie de 5% pentru decontaminarea frigiderelor si camerelor frigorifice. Pentru dezinfectarea halelor de crestere a porcilor poate fi folosit sulfatul de cupru in concentratie de 10%. Deratizarea In cadrul fermelor, rozatoarele (sobolanul negru, sobolanul cenusiu si soarecii) reprezinta surse de contaminare cu microorganisme (bacterii, virusuri) pentru animale si om si in acelasi timp produc pagube economice importante consumand furaje, graunte si alte produse agroalimentare. Masurile de combatere a rozatoarelor se pot grupa astfel: - masuri care impiedica sau limiteaza inmultirea lor; - masuri prin care se realizeaza distrugerea lor. Procedeele de distrugere a rozatoarelor se clasifica astfel: - procedee mecanice; 39

- procedee chimice; - procedee biologice. Substantele chimice utilizate in combatera rozatoarelor sunt denumite generic raticide. Raticidele pot fi substante organice sau anorganice. Dupa modul de actiune, raticidele sunt: toxice de ingestie si toxice respiratorii. Raticidele toxice de ingestie se aplica sub forma de momeli toxice alimentare. Suportul alimentar al momelilor poate fi constituit din nutreturi combinate, fainuri obtinute din cereale, bucati de carne, jumari, salam, la care se pot adauga untura, ulei comestibil si substante aromate. In fermele de porci operatiunea de deratizare se realizeaza atunci cand adaposturile sunt depopulate. In acest caz, dupa realizarea curateniei mecanice, se folosesc momeli toxice si/sau prafuiri cu pulberi toxice pe locurile circulate de rozatoare, in galeriile accesibile, in locurile de acces din afara adaposturilor. Concomitent se depun in adaposturi si recipienti cu apa otravita. Mortalitatea animalelor Animalele moarte vor fi preluate din ferma de catre firme specializate autorizate. Pentru perioada cat sunt stocate in ferma, cadavrele animalelor vor fi depozitate intr-o lada frigorifica cu capacitatea de 600 l.

2. 1.1 Valorile limit atinse prin tehnicile propuse de titular Prezentm n tabelul 2.1 valorile limit ale parametrilor relevani(consum de apa i energie, poluanti n aer i ap, generarea deeurilor) atinse prin tehnicile propuse de titular, comparativ cu Cele mai Bune Tehnici Disponibile ( BAT uri) i cu Cele mai Bune Practici de Mediu. Valorile limit ale principalilor indicatori de consum i poluare atinse prin tehnicile propuse de titular i prin cele mai bune tehnici disponibile se prezint n: Parametru Tehnici propuse de titular Energie electric kWh/loc, zi Apa (l/cap,zi) 8,0 l/cap/zi 4,0-10,0 l/cap/zi 0,0238 kWh/loc,zi 0,062 kWh / loc, zi Prin Cele mai Bune Tehnici Disponibile Conform celor mai bune (BAT) practici de mediu

40

Poluani aer

n NH3, kg/loc/an

CH4, kg/loc/an

N2O, kg/loc/an

De la halele de nu cretere rezulta

cantiti semnificative de poluani pentru aerul atmosferic Poluani pentru ap De la noua Ferm nu se vor ape Deeuri generate evacua uzate - cadavre 3.420 kg/an de animale 7.410 to/an - dejecii 2%/an 1,3 to/an.cap 2%/an 1,3 to/an.cap Fr evacuare de ape uzate Fr evacuare de ape uzate

tehnologice

Instalaia pentru care este ntocmit acest Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului folosete cele mai bune tehnici de cretere a porcilor disponibile n acest moment n Uniunea European, materialul biologic, tehnologia de cretere, instalaiile tehnologice fiind importate.

2.2. Activiti de dezafectare Investiia propus nu presupune lucrri de dezafectare/demolare a unor instalaii/construcii existente, terenul fiind liber de orice constructii.

41

3. DEEURI 3.1 Surse de deeuri, tipuri i cantiti Din activitatea analizat rezulta urmtoarele categorii de deeuri: a) Dejeciile Dejeciile provenite de la animale sunt depozitate n bazinul de stocare, de unde sunt apoi folosite ca ngrmnt in fertilizarea terenurilor agricole. Conform HGR 856/2002, acest tip de deeuri se poate asimila cu categoria 19(deeuri de la staiile de epurare), grupa 02 01 06(nmoluri de la staiile de epurare). b) Cadavrele animalelor Cadavrele vor fi preluate din ferm de o societate specializat (PROTAN/CAZACIOC) i vor fi transportate la un incinerator autorizat de pe raza judeului. Acestea vor fi depozitate pe perioada ederii n firm, ntr-o camer prevzut cu o lad frigorific cu capacitatea de 600 l. Conform HGR 856/2002, aceste deeuri se ncadreaz n categoria 02 (deeuri de la prepararea i procesarea alimentelor), grupa 02 01 02 (deeuri care nu se preteaz consumului sau procesrii). Cantitatea de astfel de deeuri este variabil, funcie de mortalitatea din halele de ngrare aproximativ 2%. c) Deeuri menajere, provenite de la personalul de operare i ntreinere a instalaiilor. Cantitatea medie estimat de deeuri menajere care va rezulta de la noile instalaii este de : - 0,5 kg/pers., zi x 1 pers. x 365 zile/an = 182,5 kg/an Deeurile menajere se vor depozita ntr-un container tip EUROPUBEL, amplasat pe o platform special amenajat i cu acces uor, pentru a putea fi preluat i transportat la rampa de gunoi a localitii. Conform HG 856/2002, deeurile menajere se ncadreaz la categoria 20 Deeuri municipale i asimilabile din comer, industrie i instituii, grupa 200301 Deeuri municipale amestecate. Conform Ord. 95/2005 aceast grup de deeuri poate fi depozitat n depozitele de deeuri nepericuloase i se recomand aplicarea unei metode de valorificare. d) Reziduurile din medicamentele de uz veterinar Aceste reziduuri sunt depozitate n cutii speciale i sunt colectate de personalul veterinar, fiind apoi incinerate la uniti specializate. 3.2. Managementul deeurilor Tabel 3.1

42

Denumire Cantitatea deeu prevzut a generat (to/an) Dejecii porci Cadavre animale Gunoi menajer 0,182 2,592 6,310 fi

Stare Cod fizic deeu

Codul privind principala proprietate periculoas

Codul clasificrii statistice

Managementul deeurilor Cantitate prevazuta a fi generata Valori- Eliminat Stoc ficat (to/an) (to/an) 2,592 0,182 (to/an) -

Semi lichid Solid Solid

020106 020102 200301 -

6,310 -

4. IMPACTUL POTENIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU I MSURI DE REDUCERE 4.1. Impactul asupra apei Condiiile hidrogeologice ale amplasamentului Concluziile Studiului hidrogeologic cu privire la alimentarea obiectivului propus relev urmtoarele: dup cum rezult din datele de exploatare a forajelor din zon se constat o variaie mare a debitelor exploatabile, cuprins ntre 0,25 i 1,42 l/s pentru denivelri de 3,56,8 m. lund n considerare debitele din forajul cel mai apropiat s-a determinat un debit de exploatare de 0,47 l/s. pentru asigurarea necesarului de ap a obiectivului este necesar execuia unui foraj ALIMENTAREA CU AP La ferma ce se preconizeaza a se realiza apa va fi folosita in doua scopuri distincte: - adaparea animalelor si igienizarea boxelor 43

- in scop menajer pentru satisfacerea nevoilor igienico sanitare ale personalului angajat. Alimentarea cu ap potabil a grajdului, a cldirilor anexe i a centralei termice, se va face dintr-un pu forat cu adncimea de 100 m, amplasat conform planului de situaie. Pomparea apei din put ntrun rezervor de acumulare cu capacitate de 10 mc, se va face cu o electropomp submersibil avnd Q = 9 mc/h. Conducta de refulare ntre pomp i rezervor este din polietilen cu DN = 50 mm, montat n subteran sub adncimea de nghe. Alimentarea cu ap a instalaiilor de adpare a porcilor se va realiza din rezervorul de acumulare amplasat n interiorul grajdului la nlimea de 3m, prin cdere liber , iar instalaiile din cldirile anexe vor fi alimentate direct din puul forat prin electropompa proiectat. Pentru situaii de incendiu este proiectat reea de hidrani interiori. Ferma va fii dotata cu un put forat de adincime cu H = 100 ml si Dn = 300 mm pentru alimentare cu apa, la prima sau cea dea doua panza freatica - in functie de analizele apei pompa submersibila, bazin de stocare , si hidrofor pentru asigurarea presiunii atat in hala cat si in filtru sanitar: Se impun operatiuni de desnisipare a putului, apoi efectuarea pomparilor experimentale pe minimum 3 trepte, pentru stabilizarea capacitatii de debitare a acestuia. Comparativ cu forajele efectuate in zona, se preconizeaza a se obtine un debit de 3,2 l/s. Reteaua exterioara de alimentare cu apa va avea o lungime de 1150 m, din PEID Pn6, 50mm, pozata ingropat. Qzi.med = 24,70 mc/zi = 0,28 l/s Qzi.max = 28,4 mc/zi = 0,33 l/s Q o.max = 1,42 mc/h = 0,39 l/s Vanual = 10366 mc/an Ap pentru stingerea incendiilor: Bazin de inmagazinare de 40 mc, alimentat de gospodaria de apa a obiectivului, acesta constituie rezerva pentru alimentare cu apa potabila si PSI a incintei. CANALIZAREA I EVACUAREA APELOR UZATE Unitatea nu va evacua apa uzata in afara sistemului. Evacuarea apelor uzate de la grupurile sanitare, se va face prin conducte de canalizare interioare din eava PVC cu DN = 50 -110 mm, care sunt racordate la bazinul vidanjabil ( V = 6mc ). Elementele instalaiei interioare de canalizare sunt: 44

 sifoanele de racordare a obiectelor sanitare la conductele de legtur ale coloanelor de canalizare; sifoane de pardoseal; conductele de legtur de la obiectele sanitare la coloane; conductele orizontale de scurgere (colectoare orizontale); piesele de curire a conductelor; cminul exterior de canalizare care colecteaz apele uzate din interiorul cldirii administrative. evile de canalizare i piesele de legtur sunt din polipropilen cu dimensiuni rezultate din calculul de dimensionare. Apele uzate din grajdul de porci i dejeciile vor fi colectate n canale pe pern de ap i vor fi evacuate printr-o reea de canalizare exterioar la batalul de colectare dejecii (avand un volum de 1050 mc ). Reeaua e evacuare a dejeciilor va fi realizat cu eava PVC Sn4 Dn=400 mm, L=160 m, montat subteran, avnd traseul conform planului de situaie. - diguri marginale din beton impermeabilizat - aria: 300 mp - volumul: 1050 mc - regim de nlime a digurilor: H = 3,5 m Evacuarea apelor pluviale de pe invelitoare se face prin jgheaburi si burlane, si aduse la nivelul solului din incinta. Prognozarea impactului a) Impactul produs de prelevarea apei asupra condiiilor hidrologice i hidrogeologice ale amplasamentului proiectului Adpostul pentru ngrarea suinelor al S.C. TANADI PUI S.R.L. are ca surs de alimentare cu ap un foraj propriu. Noua investiie nu va avea un impact deosebit asupra resurselor de ap, consumul efectiv de ap fiind relativ redus. b) Impactul secundar asupra componentelor mediului Evacuarea apelor uzate din noua activitate nu va avea efecte asupra altor factori de mediu, (sol, subsol, ape freatice), ntruct la proiectarea obiectivului s-au avut n vedere: - bazinul de dejecii a fost construit pe un fundament de argil compactat n acest fel se va evita ptrunderea n sol i apoi n pnza freatic a apei n amestec cu dejeciile; - exteriorul bazinului de dejecii a fost mbrcat cu o geomembran care va asigura protecia mediului subteran precum i mpotriva ptrunderii apei din mediul exterior n bazin;

45

- mprtierea fertilizanilor naturali (dejecii lichide, digestat i ape uzate) se va realiza dup o monitorizare strict a parametrilor fizici i biologici, cu respectarea prevederilor Codului Bunelor Practici Agricole, Regulamentului 1774/2002 i reglementrilor de protecia mediului; - nu se vor face evacuri directe de ape uzate n receptor natural, ci doar apele uzate menajere vor fi evacuate ntr-o staie de epurare; - depozitarea materiilor prime, a substanelor chimice i medicamentoase se face exclusiv n spaiu nchis prevzut cu pardoseal betonat; - nierbarea (cultivarea special de plante de protecie) i irigarea sistematic a tuturor suprafeelor libere din jurul complexului cu efect n reinerea prafului; - plantarea de arbori perimetral amplasamentului. c) Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de ap, provocat de apele uzate generate i evacuate Obiectivul de investiie nu prevede evacuri directe de ape uzate n receptor natural, ci doar evacuarea unei cantiti foarte reduse de ape uzate menajere n cea mai apropiat staie de epurare. d) Folosine de ap n zona de impact potenial, provocat de evacuarea apelor uzate La mprtierea fertilizanilor naturali, se vor respecta distanele de protecie fa de sursele de ap potabil, fa de apele de suprafa, lacuri i canale de irigaii. e) Impactul transfrontalier Nu este cazul. Msuri de diminuare a impactului a) Msuri de reducere a impactului asupra caracteristicilor cantitative ale cursurilor de ap Nu este cazul. b) Msuri de reducere a impactului asupra zonei de mal al cursurilor de ap Nu este cazul. c) Zone de protecie sanitar i perimetre de protecie hidrologic n jurul surselor de ap: - se va asigura pentru puul forat din incinta fermei, perimetru de protecie sanitar cu regim sever conform HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul i mrimea zonelor de protecie sanitar i hidrogeologic; - se va realiza un traseu murdar la interior pe care vor avea acces mijloacele de transport pentru furaje si preluarea animalelor prevazut cu statie de dezinfectie speciala, dotat bazine pentru solutii de dezinfectie, etc.; - accesul persoanelor in ferm va fi organizat cu un control sever si riguros fiind excluse orice vizite care nu sunt strict obligatorii; pentru persoanele considerate ca autorizate sa intre in ferm se vor aplica reguli stricte privind vestiarul filtru si echipamentul de productie; 46

- gard de protecie n jurul gospodariei de ap. d) Msuri de prevenire a polurilor accidentale Pentru prevenirea polurilor accidentale ale apelor subterane se prevd urmtoarele msuri : - stocarea dejeciilor lichide n bazin de stocare, construit pe un fundament de argil compactat, prevzute cu sisteme de monitorizare a scurgerilor accidentale ; - mprtierea fertilizanilor se realizeaz cu tractorul i vidanja din dotare, cu respectarea strict a urmtoarelor prevederi : - Codul Bunelor Practici Agricole, care stabilete perioadele i condiiile optime de mprtiere; - Regulamentul CE 1774/2002, care prevede toate condiiile de monitorizare i valorile limit ale parametrilor biologici pentru fertilizanii naturali provenii din dejecii lichide i digestat; - Ord. MMGA nr. 344/2004 i Ord. MAPDR nr. 708/2004, modificat i completat de Ord. 27/2007, pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecia mediului i n special a solurilor, cnd se utilizeaz nmolurile de epurare n agricultur; - Permisul de aplicare; - Toate celelalte prevederi ale Directivei 91/676/EEC referitoare la reducerea polurii apelor freatice i de suprafa cu nitrai provenii din surse agricole. Lund n consideraie cele prezentate mai sus, msurile prevzute prin proiect conduc la un impact relativ sczut asupra factorului de mediu ap. Asigurarea necesarului de ap S.C. TANADI PUI S.R.L. a obinut de la Administraia Naional Apele Romne Direcia Apelor Buzu Ialomia, AVIZUL PENTRU GOSPODARIREA APELOR nr. ....................... pentru nceperea execuiei invesiiei.

4.2 Impactul asupra aerului 4.2.1. Date generale Condiii de clim i meteorologice pe amplasament/zon. Clima este continental moderat cu temperaturi medii ntre 6 i 18 C, precipitaii medii anuale cuprinse ntre 700 i 780 mm , vnturi dominante pe direcia N-V. Conform STAS 10101/20-78 amplasamentul se situeaz n zona A a rii din punct de vedere a vntului i n zona B din punct de vedere a aciunii zpezii conform STAS 10101/21-78. c) Surse de poluare a aerului i nivelul de poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului obiectivului

47

n general, activitatea de cretere a porcilor nu afecteaz semnificativ aerul atmosferic, dect prin mirosul specific emanat. Ferma va fi construit n extravilanul localitii Arinis, pe un teren scos din circuitul agricol, la o distan de aprox. 1,5 km de ultima cas a localitii Arinis, respectnd astfel cerina de amplasare la minim 500 m fa de locuine (conform prevederilor Ordinului 536/1997 pentru aprobarea normelor de igien i a recomandrilor privind mediul de via al populaiei, Anexa 1, art. 11, conform cruia distana minim de protecie sanitar este de 500 m pentru fermele de porci cu un efectiv de pn la 2.000 de capete i de 1000 m pentru un efectiv de porci ntre 2000 10.000 de capete). Avnd n vedere faptul c DJ Arinis Cehu Silvaniei este un drum judeean cu o circulaie relativ redus, nu se constituie n arter de mare circulaie, conform Ord. 536/1997, Anexa 1, art.11. Tehnologia de cretere a porcilor este o tehnologie modern, controlat, inclusiv n ceea ce privete parametrii aerului din interior. n zonele nvecinate amplasamentului exist doar activiti agricole (cultura cerealelor i creterea animalelor), astfel inct impactul asupra zonei este minim. Pe amplasamentul obiectivului, sursele de emisii poluante n atmosfer sunt surse staionare nedirijate/difuze: Adpostire animale: emisii de amoniac, miros, praf , CO2 Depozitare dejecii n bazinele de dejecii: emisii de amonic, miros, H2S Aplicare dejecii pe terenuri agricole: miros, H2S, NH3 Depozitarea hranei: pulberi Tocare i mcinare nutre: pulberi Ventilatia halei este asigurata prin intermediul unei piese de admisie aer amplasate la coama. Aceasta permite circulatia aerului in interiorul podului, de unde prin intermediul elementelor de aerisire pozitionate in tavanul halei se continua ventilarea intregului spatiu al halei. De aici urmeaza ventilarea cuvei prin gratare, urmand ca acesta sa fie eliminat prin intermediul ventilatoarelor exhaustoare amplasate deasupra baselor de dejectie. Ventilatia in cadrul adapostului de porci urmeaza a se realiza in mod natural in proportie de 80%. Aceasta ventilatie se datoreaza tehnologiei de constructie a grajdului care lasa lateralele grajdului libere, fara nici un fel de pereti, doar cu o prelata menita a proteja animalele de frigurile extreme. Astfel, animalele stau practic in aer liber, grajdul avand de fapt rolul de saivan de protejare a animalelor de intemperii. n tabelul 4.2.2. se prezint centralizat inventarul principalelor emisii de poluani din surse staionare nedirijate, fiind prezentate concentraiile calculate/estimate ale emisiilor comparativ 48

cu limitele maxime admise de Ord. 462/1993, modificat i completat prin HG 128/2002 i prin Ord. 592/2002. Tabelul 4.2.2., conform Ord. 863/2002 -Surse staionare nedirijate Denumirea sursei Poluant Debit masic mg/m3 Conf. Ord. 462/1993 Anexa 1 Debit emisii g/h mg/m3 1. Bazine de stocare a dejeciilor NH3 20 0,03 > 300 30 > 300 30 masic Conc.

2. mprtierea fertilizanilor lichizi pe terenurile NH3 agricole

Debitele masice calculate pentru sursele staionare nedirijate se situeaz mult sub nivelul de prag admis de Ord. 462/1993. Emisiile de azot N Amoniacul gaz (NH3) are un miros iute i ptrunztor i n concentraii mari poate irita ochii, gtul i mucoasele oamenilor i animalelor. Se ridic uor din blegar i se mprtie prin cldiri i este eliminat de sistemele de ventilaie. Factori ca temperatura, ventilaia, umiditatea, procentul de stocare, calitatea halelor i compoziia hranei (proteine brute) pot de asemenea sa afecteze nivelul de amoniac. Factorii care arat procentul de emisii de amoniac sunt prezentai n tabelul de mai jos. De exemplu la excrementele de porc, azotul din uree reprezint mai mult de 95% din totalul de azot din urin. n urma activitii microbiene aceast uree se transform repede n amoniac volatil. Proces 1. Fecale 2. Degradare 3. Volatilizare 4. Emisii Amoniac n mediu Curarea aerului Compui cu azot (30%) Amoniac / amoniac n blegar Amoniac n aer Condiiile procesului (blegar): T, pH, Aw Condiiile procesului i climatul local Ce pot sa afecteze

Acid uric / uree (70%) + proteine nedigerate Animale i hran

Nota :T-temperatura, pH aciditate, Aw activitatea apelor, r.h.-umiditate relativ 49

Alte gaze Dioxidul de carbon se poate acumula n hale n cazul unei ventilaii necorespunztoare, ducnd la creterea nivelului de dioxid de carbon peste limitele admisibile. Generarea substanelor gazoase n halele de animale influeneaz de asemenea calitatea aerului din interior i poate afecta snatatea animalelor. n cadrul instalaiei analizate, ventilarea halelor se face n mod corespunztor, aerul din hale fiind evacuat printr-un sistem de ventilaie. Cerinele calitative minime sunt statuate prin Directiva 91/630/EEC (132/EC/1991) pentru controlul climatului din adposturile de porcine. Temperatura i umiditatea aerului, nivelele de praf, circulaia aerului i concentraiile de gaze trebuie s fie meninute sub nivelele duntoare. Concentraiile valorilor limit prevzute n tabelul de mai jos, sunt prezentate n Directiv cu titlu orientativ. Tabelul cu caracteristicile emisiilor de gaze n hale: Emisii de gaze n hale CO H2S Sub valoarea msurabil Sub valoarea msurabil Porci mai mari de 25 kg: 50- 60 % NH3 CO2 Max. 10 ppm Volum max. 0,20%

H umiditate relativ Porci pn la 25 kg: 60- 80 %

Procesele microbiene din sol (denitrificarea) produc protoxid de azot (N2O) i azot gaz (N2). Protoxidul de azot este unul din gazele responsabile de apariia efectului de ser, n timp ce azotul gaz este duntor mediului. Ambele pot fi produse prin descompunerea de nitrai n sol, nitraii fiind derivai din blegar, din fertilizatori anorganici sau chiar din sol, dar prezena blegarului favorizeaz n mod cert acest proces. Datele din tabelul 3.35 BREF/BAT sunt orientative, emisia efectiv fiind n funcie de suprafaa de grtare, sistemul de hran, perioada de cretere, ngrare, etc. Tabelul 3.35, pag. 121, BREF BAT pentru CRETEREA INTENSIV A PORCILOR Specii Scroafe Sistemul de NH3 1) hale Gestante kg/loc/an 0,4 4,2 CH4 2) 21,1 N2O 2) 50

kg/loc/an kg/loc/an

Ftate Purcei i tineret Porci la ngrat < 30 kg > 30 kg

0,8 0,9 0,06 0,8 Pardoseal: Complet 4,2 perforat

3,9

0,02 0,15 i 0,59 3,44

1,35 3,0 2,8 4,5

perforat -

Parial

0,9 2,4

11,1 i 2,1 - 4 0,9 1,1 0,05 2,4

Solid

absorbant 1) Cele mai reduse niveluri de NH3 sunt realizate prin aplicarea tehnicilor endof-pipe 2) Nivelurile min. i max. raportate

Emisiile de metan Emisiile de metan se estimeaz prin calcul, utiliznd factorii de emisie CORINAIR (ntruct pentru metan nu sunt disponibile metode analitice sau instrumentale i nici limite de emisie prevzute n Ord. MAPPM 462/93): 1 1,5 kg/cap porc la ngrat/an emisii la adposturile de animale; 7 kg/cap porc la ngrat/an prin fermentaia anaerob a dejeciilor; emisia total anual (considernd 8 kg CH4/cap porc la ngrat/an la capacitatea de 4320 capete livrate la abator/an): 34,6 t CH4/an. Emisiile de NH3 i N2O Factorii de emisie CORINAIR 2001 pentru emisia de amoniac sunt, pe animal i an agricol, conform notei 1 la tab 4.1 Group 10 program CORINAIR: porci la ngrare: 2,89 kg/cap/an de la adposturi 2,65 kg/cap/an de la mprtierea dejeciilor pe sol 5,54 kg/cap/an total emisie x 4320 capete/an = 23,933 t NH3/an Bucataria de furaje Bucataria furajera are o capacitate de 2 t/h pregateste retete furajere pentru ferma zootehnica si este astfel conceputa incat sa se incadreze in normele europene de mediu. `Produsele macinate prin moara ajung in amestecatorul care este prevazut cu o baterie de filtrare cu sapte saci de desprafuire. Prin intermediul ciclonetului pe care sunt fixati acesti saci

51

de desprafuire (cu o suprafata de filtrare de peste 15 m2) se recupereraza in amestecator pulberile fine de macinis. Elementele de legtur ntre utilajele pentru transportul materiilor prime i materialelor mcinate sunt prevzute cu coliere i garnituri de etanare astfel nct s fie evitate pierderile de material i emisiile de pulberi. Hrana administrat va avea n componen aditivi, prin intermediul crora se va reduce foarte mult nivelul mirosurilor. Bazinele de stocare dejecii Emisiile ce pot rezulta de la bazinele de stocare a dejeciilor lichide sunt: NH3, H2S, CO2, CH4, N2O. Emisiile de poluani n atmosfer, rezultate din depozitarea dejeciilor lichide n bazin, se vor ncadra n valorile limit de emisie prevzute n tabelul de mai jos: Emisia de NH3 de la diferite sisteme de depozitare a dejeciilor, conform tabelului 3.36, pag. 122, BREF/BAT pentru CRETEREA INTENSIV A PORCILOR Specii Tehnica de stocare a nmolului i gunoiului solid Factor, Pierdere,

kg/cap/an (%) NH3 Porci Dejeciile solide pe o hald 2,1 2,1 40-50 10 10 NH3 20-25

Depozitarea urinei Dejecia n amestec n rezervoare supraterane Dejecia n amestec n bazine

(lagune) -

semingropate

Bazinul de stocare este vidanjabil, cu o capacitate de 1050 mc, corespunztoare stocrii dejeciilor pe o perioada de peste 6 luni. Golirea bazinelor de stocare a dejeciilor se realizeaz de 2 ori pe an, urmat de mprtierea fertilizanilor pe terenurile agricole nvecinate amplasamentului, n baza Permisului de aplicare. mprtierea fertilizanilor lichizi pe terenurile agricole Emisiile ce pot rezulta din procesul de mprtiere a fertilizanilor lichizi pe terenurile agricole sunt: NH3, H2S, CO2, CH4, N2O. Pentru reducerea emisiilor de amoniac, n vederea diminurii mirosurilor, n procesul de mprtiere pe sol a fertilizanilor, un factor important este ncorporarea rapid n terenul arabil.

52

Se vor respecta prevederile cuprinse n Codul Bunelor Practici Agricole, cu precdere Calendarul de interdicie pentru mprtierea ngrmintelor. Trebuie avute n vedere condiiile atmosferice la planificarea activitilor din care rezult mirosuri neplcute persistente, pentru a evita perioadele defavorabile dispersiei pe vertical a poluanilor (inversiuni termice, timp nnourat). n acest fel, se va preveni transportul mirosului la distane mari. Factorii care influeneaz nivelurile de emisie ale amoniacului n aer, n timpul mprtierii pe sol, conform tabelului 3.37, pag. 124, BREF BAT pentru CRETEREA INTENSIV A PORCILOR Factor Sol Caracteristici pH Capacitatea de Influena pH-ul sczut d emisie mai sczut schimb CEC mare conduce la emisii mai sczute

cationic a solului (CEC) Nivel de umezeal a solului Factor climatic Temperatur Precipitaii Ambiguu Temperatur mai ridicat emisii mai mari Cauzeaz diluie i o mai bun infiltrare, fiind emisii mai sczute n aer dar mai mari n sol Viteza vntului Umiditatea aerului Management Metoda de aplicare Tipul de gunoi Timp i doza de aplicare Viteze mai mari emisii mai mari Nivel mai mic emisii mai mari Tehnica pentru emisii joase s.u. coninut, pH, concentraii amoniac Pe vreme de cldur, uscciune, soare i vnt, acestea trebuie evitate; dozele prea mari influeneaz timpul de infiltrare.

Factorii de emisie CORINAIR 2001 pentru emisia de amoniac sunt, pe animal i an agricol, conform notei 1 la tab 4.1 Group 10 program CORINAIR: Specii Tehnica de stocare a nmolului i gunoiului solid Factor, kg/cap/an NH3 Porci ngrare mprtiere dejecii pe sol 2,65 NH3 15,105 t/an

53

n cadrul unei cresctorii intensive de porci, mirosurile specifice constituie o problem major privind impactul asupra mediului, n special asupra confortului locuitorilor. Amplasarea Fermei, departe de aglomerri urbane, constituie principala msur de minimizare a impactului mirosului asupra asezarilor umane. n tabelul de mai jos se prezint o clasificare empiric a diferitelor mirosuri: Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 Sursa cea mai important din eptelul de Substanta producie Reziduuri de la psri domestice, urina stricate Pete sau carne stricat, excremente n Amine descompunere Reziduuri specifice sulfuroase, lturi, piele Scatoli, indoli, sulfuri, putriscine stricat Blegar deshidratat, nmol organic Blegar compus, blegar amestecat cu fn Sulfuri Scatoli important Amoniac chimic cea mai

Reziduuri specifice de porc, fina de pete, ou Hidrogen sulfurat

Nivelul mirosurilor depinde n mare masur de condiiile atmosferice, fiind influenat n special de viteza vntului; la viteze foarte mari ale vntului are loc o dispersie rapid, nivelul mirosului fiind foarte sczut. Receptorul mirosurilor este constituit de populaia localitii Arinis si Tamaia. Sursele de mirosuri din Ferma de ngrare a suinelor sunt: - Evacuarea aerului din interiorul halelor, prin sistemul de ventilaie, mirosul provenind de la dejeciile de porci; - Fermentarea nmolului n bazinul de stocare dejecii. Caracteristicile fizice ale mixturii de dejecii porcine cauzeaz n general o emisie sczut de N. Nu se formeaz crust pe mixtura de dejecii. La nceput este emis NH3 n cantitate mic din stratul de la suprafa, dar mai apoi stratul de suprafa srcit blocheaz evaporarea. Este emis relativ puin N (azot), 5-15%, prin evaporare din straturile mai adnci. Emisiile de mirosuri provenite din activitile descrise anterior contribuie ca surse individuale la totalul emisiilor odorizante dintr-o ferm i depind i de factori precum activitile de ntreinere i

54

organizare a fermei, compoziia blegarului i tehnicile folosite pentru manevrarea i depozitarea blegarului. Pentru reducerea emisiilor odorizante s-au luat n calcul mai multe surse printre care i experimentele cu diete cu coninut sczut de protein la porci. Emisii Proteine sczute Normal proteine 949 0,021

Unitate odor (Oue pe secund) 371 H2S (mg pe secund) 0,008

Impactul prognozat asupra aerului i msurile de diminuare a impactului Concentraiile emisiilor de poluani se vor situa sub nivelul valorilor limit de emisie admise de Ord. 462/1993, i se poate considera c i valorile concentraiilor la limita incintei se vor situa sub limita maxim prevzut de STAS 12574/87 Aer din zonele protejate i Ord. 592/2002, modificat i completat prin Ord. 27/2007 - pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limit, a valorilor de prag i a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot i oxizilor de azot, pulberilor n suspensie(PM10 i PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon i ozonului n aerul nconjurtor. Msurile de diminuare a impactului asupra aerului - Tehnologia de cretere a porcilor este una modern, controlat de calculator, inclusiv parametrii aerului din interior; - Hrana administrat va avea n componen aditivi, prin intermediul crora se va reduce foarte mult nivelul mirosurilor; - Grajdul este prevazut cu ventilatoarer de mare putere care au ca scop eliminarea amoniacului; concentratia de amoniac in hala, se reduce astfel la minim; - Bazinul de stocare este vidanjabil, cu o capacitate de 1050 mc, corespunztoare stocrii dejeciilor pe o perioada de 6 luni. Colectarea dejeciilor se realizeaz de 2 ori pe an; - Pentru reducerea emisiilor de amoniac, n vederea diminurii mirosurilor, n procesul de mprtiere pe sol a fertilizanilor, un factor important este ncorporarea rapid n terenul arabil; - Se vor respecta prevederile cuprinse n Codul Bunelor Practici Agricole, cu precdere Calendarul de interdicie pentru mprtierea ngrmintelor; - Trebuie avute n vedere condiiile atmosferice la planificarea activitilor din care rezult mirosuri neplcute persistente, pentru a evita perioadele defavorabile dispersiei pe vertical a

55

poluanilor(inversiuni termice, timp nnourat). n acest fel, se va preveni transportul mirosului la distane mari. Avnd n vedere i nivelul sczut al polurii de fond, direciile dominante ale vntului(N i NV), precum i amplasamentul noului obiectiv fa de zonele locuite(distana mare) se poate afirma c noul obiectiv va avea un impact relativ sczut asupra mediului n general i asupra factorului de mediu aer n special, inclusiv asupra confortului locuitorilor din zon.

4.3. i 4.4. Impactul asupra solului i subsolului n zona amplasamentului se gsesc rspndite soluri de tip Luvosoluri. n vederea mririi capacitii productive a acestor soluri, trebuie aplicate ngrminte fosfatice i azotoase, precum i ngrminte naturale. Surse de poluare a solului i subsolului i prognozarea impactului Sursele poteniale de poluare a solului sunt: a) gestionarea necorespunztoare a deeurilor generate, inclusiv administrarea necorespunztoare a dejeciilor pe terenurile agricole; b) evacuarea apelor uzate i pluviale; c) evacuarea de noxe n atmosfer. a) Gestionarea necorespunztoare a deeurilor Din funcionarea societii rezult urmtoarele categorii de deeuri: - Dejeciile provenite de la animale sunt depozitate n bazinul de stocare, de unde sunt apoi folosite ca ngrmnt natural. Conform HGR 856/2002, acest tip de deeuri se poate asimila cu categoria 19 (deeuri de la staiile de epurare), grupa 02 01 06 (nmoluri de la staiile de epurare). - Cadavrele animalelor: vor fi preluate din ferm de o societate specializat i vor fi transportate la un incinerator autorizat de pe raza judeului. Acestea vor fi depozitate pe perioada ederii n firm, ntr-o camer prevzut cu o lad frigorific cu capacitatea de 600 l. - Deeuri menajere, provenite de la personalul de operare i ntreinere a instalaiilor: se vor depozita ntr-un container tip EUROPUBEL, amplasat pe o platform special amenajat i cu acces uor, pentru a putea fi preluat i transportat la rampa de gunoi a localitii. - Reziduurile din medicamentele de uz veterinar: sunt depozitate n cutii speciale i sunt colectate de personalul veterinar, fiind apoi incinerate la uniti specializate. n urma implementrii proiectului se prevede: 56

 reducerea semnificativ a consumului de ngrminte chimice (ngrminte complexe i azotat de Na), administrate n prezent pe terenurile agricole; aplicarea de ngrminte organice naturale pentru fertilizarea terenurilor; bazinul destinat stocrii dejeciilor respect principiile de baz ale managementului gunoiului de grajd n exploataii agro-zootehnice, respectiv: - amplasarea n afara zonelor sensibile i departe de sursele de ap i de suprafeele mpdurite; - capacitate de stocare suficient (VT = 1050 m3), pentru minim 6 luni; - construcie corespunztoare, care s prevad toate sistemele de siguran, protecie i monitorizare a scurgerilor accidentale; - condiii de exploatare n siguran, optime i eficiente. n cazul de fa, bazinul de stocare este construit pe un fundament de argil compactat, n acest fel evitndu-se ptrunderea n sol i apoi n pnza freatic a apei n amestec cu dejecii, n cazul n care exist fisuri n fundaia halei. interiorul bazinului de dejecii este mbrcat cu o geomembran, care asigur protecia mediului subteran, precum i ptrunderea apei din mediu n bazin. Bazinul este vidanjabil, golirea acestuia fcndu-se de dou ori pe an, dup care dejeciile se transport i se mprtie pe terenurile agricole din zona, cu ajutorul tractorului i vidanjei avute n dotare. Perioadele optime de mprtiere a dejeciilor sunt toamna dup recoltare i primvara nainte de nsmnare. Deasemeni, amplasamentul bazinelor impermeabilizate mai prezint urmtoarele avantaje: - este situat n imediata vecintate a terenurilor agricole; - este situat la distan semnificativ de orice aezare locuit; - este situat ntr-o zon cu destinaie agricol n prezent; - terenul este plan/nu este n pant; Conform Codului Bunelor Practici Agricole, o fertilizare raional trebuie s asigure un compromis acceptabil ntre imperativul obinerii unor randamente economice mai bune ale produciei vegetale i cel de protecie a calitii mediului, respectiv de protecie a apelor de suprafa i a apelor subterane contra polurii cu nutrieni din ngrmintele aplicate. Administrarea dejeciilor solide i lichide pe terenurile agricole se va putea realiza numai dup obinerea Permisului de aplicare i cu respectarea strict a Calendarului de interdicie pentru mprtierea ngrmintelor, precum i a celorlalte recomandri privind momentul, modul i condiiile de aplicare a fertilizanilor. Astfel, se va evita administrarea fertilizanilor naturali: - pe timp de ploaie, ninsoare i soare puternic; 57

- pe terenurile cu exces de ap, sau acoperite cu zpad; - cnd solul este puternic ngheat sau solul este crpat n adncime. Deasemeni, se impune pstrarea unei fii de protecie fa de cursurile de ap, lacuri, captri de ap potabil. Fia de protecie trebuie s fie lat de 5 6 m n cazul cursurilor de ap, cu excepia dejeciilor lichide, la care banda de protecie trebuie s fie lat de cel puin 30 m pentru cursuri de ap i de 100 m pentru captri de ap potabil. n zonele de protecie nu se aplic i nu se vehiculeaz ngrminte. b) Evacuarea apelor uzate i pluviale Pentru evacuarea apelor uzate n condiii de siguran i prevenire a polurii solului: Apele menajere uzate care rezulta din ferma sunt preluate prin conducte PVC si sifoane de pardoseala si deversate intr-o fosa septica/bazin vidanjabil aflat pe teritoriul fermei cu volumul de 8 mc. Apele uzate menajere sunt transportate la cea mai apropiata statie de epurare; Evacuarea apelor pluviale de pe invelitoare se face prin jgeaburi si burlane de 120, aduse la nivelul solului in incinta; De la activitatea fermei de ngrasare a porcilor nu vor rezulta ape uzate tehnologice, care sa fie evacuate n apele de suprafa. Apele uzate de la splarea halei se vor stoca n bazin, mpreun cu dejeciile, dup care se vor folosi ca fertilizant pe terenurile agricole. n consecin, apele uzate tehnologice rezultate se valorific integral ca fertilizant natural, n amestec cu dejeciile fermentate. mprtierea apelor uzate cu dejecii pe terenurile agricole din noua activitate va avea un efect controlat asupra solului, ntruct la proiectarea obiectivului s-a avut n vedere ca mprtierea fertilizanilor naturali s se realizeze cu respectarea strict a prevederilor Codului Bunelor Practici Agricole i a celorlalte prevederi legale conexe, n baza unor Permise de aplicare aprobate de autoritile competente i n baza unei monitorizri stricte a caracteristicilor fizico chimice i biologice a amestecului de dejecii lichide. c) Evacuarea de noxe n atmosfer mprtierea fertilizanilor lichizi pe terenurile agricole este o msur BAT, care trebuie s in seama ns de o serie de factori, care pot influena nivelurile de emisie n aer ale amoniacului, precum i a celorlalte emisii poteniale de gaze: H2S, CO2, CH4, care pot rezulta ca efect al proceselor de volatilizare, hidroliz enzimatic a ngrmintelor i al proceselor de denitrificare/reducere a nitrailor i care pot duce la formarea ploilor acide. Prognozarea impactului 58

Agricultura intensiv poate conduce la poluarea solului i apei prin utilizarea excesiv a ngrmintelor, a pesticidelor, a apei de irigaie necorespunztoare calitativ i cantitativ. Rspunsul la aceast problem nu poate fi dect aplicarea principiilor agriculturii durabile, care ofer o soluie integrat pentru aspectele economice, sociale i de mediu. Opiunea pentru un sistem de agricultur durabil presupune n fapt respectarea prevederilor Codului de Bune Practici Agricole. Dac ngrmintele nu sunt folosite corespunztor, innd cont de: O caracteristicile solului; o gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive; o necesarul de nutrieni ai plantelor; o recoltele prognozate, atunci ele pot deveni surse importante de poluare a mediului nconjurtor i n special a mediului acvatic, cu nitrai. Nitraii pot genera nitrii, care n cantiti mari au efecte nocive asupra sntii umane, iar dac fosfaii i nitriii ajung n apele stttoare, contribuie la producerea i intensificarea procesului de eutrofizare, care n final determin degradarea faunei prin eliminarea oxigenului i formarea unor compui chimici nocivi. ngrmintele organice cu un raport C/N sczut (< 15) cum sunt dejeciile fr aternut de paie, evolueaz rapid, n timp ce ngrmintele cu raport C/N ridicat (> 30), cum dejeciile cu aternut de paie, sunt mineralizate lent. O serie de transformri pe care le suport ngrmintele organice pe un sol normal pot duce la formarea de nitrai complet solubili, care nu sunt reinui de complexul adsorbtiv al solului i n consecin sunt uor deplasai cu scurgerile de suprafa, sau cu apa de infiltraie, nefiind astfel valorificai de producia vegetal i contribuind la poluarea apelor de suprafa i subterane. Datorit stabilitii reduse a compuilor solubili cu azot n sol, o parte nsemnat a azotului aplicat n exces fa de nevoile plantelor nu poate fi asimilat de plante i este expus pierderii din sol ctre masele de ape, pe care le polueaz. Riscul de poluare este legat, n principal, de compuii de oxidare ai azotului. Pierderi nsemnate de azot pot avea loc i prin procesul de volatilizare a amoniacului din ngrmintele cu azot amoniacal aplicate la suprafa sau pe solurile nisipoase, sau prin hidroliza enzimatic a ngrmintelor care conin azot amidic, precum i pierderi sub form de oxizi inferiori ai azotului (NO i N2O) i chiar azot molecular n procesul de reducere a nitrailor cunoscut sub numele de proces de denitrificare. Msuri de diminuare a impactului asupra solului 59

Pentru perioada de construcie - Din activitatatea de construcii vor rezulta o serie de deeuri solide (pmnt excedentar, moloz), deeuri de la ambalajele utilajelor, echipamentelor i aparaturii de msur i control. Vor rezulta deasemenea deeuri metalice de la lucrrile de montaj i de la lucrrile de sudur (brocuri de sudur, resturi de electrozi). Toate aceste deeuri se vor colecta selectiv i se vor depozita temporar n locuri special amenajate i autorizate i se va cuta valorificarea lor, iar cele care nu se pot valorifica vor intra n circuitul de eliminare specific fiecrui tip de deeu; - Realizarea lucrrilor de amenajare a terenului i a construciilor, cu afectarea unei suprafee ct mai restrnse; - Evitarea realizrii lucrrilor de reparaii i ntreinere pe amplasament, cu excepia unor necesiti minore; - Pstrarea cureniei i ordinii pe amplasament; - Se va evita depozitarea necontrolat a deeurilor ce rezult n urma lucrrilor, respectndu-se cu strictee depozitarea n locurile stabilite de autoritile pentru protecia mediului; - Refacerea ecologic i revegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de antier, unde va fi cazul. Pentru perioada de funcionare Se vor lua masuri active de protectia solului, n vederea reducerii la maximum a impactului activitii analizate asupra acestui factor de mediu: - Nmolul (dejectiile) fermentat in bazinul de sub pardosela halei, se va folosi, cu rezultate foarte bune, ca fertilizant pentru terenurile agricole din zon; aceasta solutie este aplicata pe scar larg n Uniunea European, conform prevederilor din BAT (Best Avaible Tehnology), precum si Ord. MMGA nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura, modificat i completat prin Ord. 27/2007 si al Ordinului comun al MMGA nr. 242/2005 si MAPDR nr. 197/2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti provenii din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie n zone vulnerabile si potenial vulnerabile la poluarea cu nitrai si pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice proveniti din zootehnie n zone vulnerabile si potenial vulnerabile la poluarea cu nitrati; - nierbarea (cultivarea special de plante de protecie) i irigarea sistematica a tuturor suprafetelor libere din jurul adpostului cu efect in formarea prafului; 60

- Plantare de copaci in incinta si perimetral, precum si in afara acesteia. Pentru terenurile unde se mprtie dejeciile, se va realiza anual un Studiu Agrochimic i Pedologic, i se va ntocmi Planul de fertilizare a terenurilor. Prin msurile de manipulare, depozitare i valorificare a deeurilor de origine animal, canalizarea apelor uzate menajere, prin respectarea tuturor prevederilor legale privind utilizarea dejeciilor ca fertilizani naturali, prin msurile de monitorizare a impactului datorat noilor activiti asupra factorilor de mediu, solul din incint i terenurile agricole din vecintai vor fi protejate mpotriva polurilor cu nitrai. Avnd n vedere cele prevzute mai sus, toate aceste msuri vor conduce la un impact relativ sczut a acestei activiti asupra factorului de mediu solul, subsol i ape subterane. 4.5 Biodiversitatea Teritoriul studiat pentru amplasamentul fermei are dimensiunile de 29x300m, situat pe partea dreapt a drumului de la Arini spre Cehu Silvaniei. Nu ese situat n interiorul sau n vecintatea unei arii naturale protejate de interes comunitar, naional, local sau judeean. Zona este una antropizat, a terenurilor agricole, terenul studiat este acoperit cu o vegetatie ruderala cu specii fara valoare conservativa precum: Papaver rhoeas, Hypericum sp., Rumex hastatum, Achillea millefolia, Vicia faba, Equisetum arvense, Carduus sp., etc., fiind anterior utilizat pentru culturi agricole. Ecosistemul instalat este de dat recent, urmare a abandonrii lucrrii terenului. Conform observaiilor realizate pe teren n data de 11 iunie 2010, zona de amplasare a fermei nu reprezint ecosistem de cuibrit, hrnire sau de pasaj pentru nici o specie de vertebrate. Pe zona studiat nu exist zone umede sau ecosisteme acvatice, fiind astfel exclus posibilitatea de a exista peti, amfibieni sau reptile. Nu au fost identificate psri sau mamifere pe terenul studiat. Menionm c pe partea stng a drumului exist un ecosistem de zon umed, care gzduiete diverse specii de psri, colonii de var, dar care nu va fi afectat de implementarea proiectului. Exist posibilitatea ca teritoriul studiat s fie traversat n pasaj de micromamifere duntoare ale culturilor agricole nvecinate. Implementarea proiectului, asa cum este el prevzut n documentaie, nu va avea impact asupra biodiversitii din zon.

61

Ecosistem cu Vicia faba

Pajiste cu Galium aparine

Vedere spre zona umeda 62

Rhinanthus angustifolius in pajistea instalata pe terenul agricol

Vegetatie ruderala cu Papaver rhoeas

63

4.6 Peisajul Dimensiunile relativ reduse ale noului proiect nu vor determina un efect semnificativ asupra peisajului din zon. Nu sunt necesare alte msuri pentru protecia peisajului i aezrilor umane, n afara celor luate n instalaiile componente proiectului.

4.7 Mediul social i economic Realizarea obiectivului va asigura valorificarea culturilor agricole din zon, crearea de noi locuri de munc, suplimentarea veniturilor la bugetul local, precum i dezvoltarea economic a localitii Arinis.

5. MONITORIZAREA Titularul de activitate are obligatia de a monitoriza nivelul emisiilor si de a raporta informatiile solicitate catre autoritatea competenta, in conformitate cu OUG 195/2005, privind protectia mediului, aprobata prin Legea 265/2006, cu modificrile i completrile ulterioare. Controlul emisiilor de poluani n mediu, precum i controlul factorilor de mediu, se va realiza prin analize efectuate de personalul specializat al unor laboratoare/autoriti acreditate, cu echipamente de prelevare i analize adecvate, folosind metode de lucru standardizate. Pentru buna desfurare a activitii i minimizarea consumurilor de materii prime, materiale i utiliti, societatea va ine o evidena lunar(care reprezint recomandare BAT) a: - cantitilor de materii prime i auxiliare utilizate; - cantitii de ap, energie utilizate; - cantitilor de deeuri rezultate; - activitilor de ntreinere i reparaie a instalaiilor i dotrilor aferente; - instruirilor personalului. Monitorizarea activitilor ce se vor desfura la ferma de ngrare suine, va cuprinde principalii factori de mediu, dup cum urmeaz: a. Monitorizarea factorului de mediu AP n zona forajului este instituit zona de protecie sanitar conform HG 930/2005, prin mprejmuire cu gard de srm. Apa captat prin puul forat trebuie s ndeplineasc condiiile de potabilitate conform Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificat i completat prin Legea 311/2004. Apele uzate evacuate de la grupurile i filtrele sanitare sunt ape menajere si sunt evacuate la un bazin vidanjabil, iar de aici sunt preluate i duse la cea mai apropiat staie de epurare a apelor uzate. 64

b. Monitorizarea factorului de mediu AER n zonele nvecinate amplasamentului exist doar activiti agricole (cultura cerealelor i creterea animalelor), astfel inct impactul asupra zonei este minim. Monitorizarea aerului va se va face la limita incinteicu o frecventa anuala pentru parametrii: NH3, H2S, NOx, pulberi sedimentabile, conform STAS 12574/1997 i Ord. 592/2002. La analiza emisiilor n aer se vor nregistra i urmtoarele date de referin i calcul privind nivelul emisiilor: Locul recoltrii Data i ora recoltrii ncepere/terminare Capacitatea de funcionare a instalaiei Noxe Valoarea calculat a emisiilor n condiii de referin Parametri auxiliari: - Debitul gazelor evacuate; - Temperatura gazelor evacuate Monitorizarea imisiilor n aer pentru NO2, pulberi n suspensie PM10, se va realiza conform prevederilor Ord. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag i a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot i oxizilor de azot, pulberilor n suspensie [PM(10) i PM(2,5)], plumbului, benzenului, monoxidului de carbon i ozonului n aerul nconjurtor, modificat i completat de Ord. 27/2007, astfel: Punctul de Poluani analizai Frecvena de prelevare probe analiz poluani La obiectivului, cardinale NO2 anual 1h 200 EN 14792/2005 ISO EN 14792/2005 ISO 65 limita Pulberi n anual suspensie n PM10 24 h 50 SR EN SR EN amplasamentului toate cele 4 puncte 12341/2001 12341/2001 i Perioada de mediere Valoarea limit impus, g/m3 Metoda de Metoda de prelevare analiz

prelevare a probei

11564/1998 ISO 10849/1996

11564/1998 ISO 10849/1996

n conformitate cu HG 140/2008 privind stabilirea unor msuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European i al Consiliului nr. 166/2006 privind nfiinarea Registrului European al Poluanilor Emii i Transferai i modificarea directivelor Consiliului 91/689/CEE i 96//61/CE, se va efectua de ctre laboratoare acreditate, o analiz pentru factorul de mediu aer pentru urmtorii poluani: Nr. crt. Parametru analizat Metoda de analiz 1. 2. 3. 4. N2O NH3 CH4 PM10 ISO/TC 146/SC1/WG19 (informativ) SR EN 12341/2001 ISO/TC 146/SC1/WG 22 (informativ) SR EN 12341/2001 sau ISO/TC 146/SC1/WG20 (informativ)

Urmeaz ca frecvena de monitorizare s fie stabilit de ctre autoritatea de mediu n funcie de primele rezultate obinute. c. Monitorizarea calitii SOLULUI I A APEI SUBTERANE Monitorizarea solului din incinta fermei Prin msurile luate se minimizeaz impactul deeurilor asupra solului, iar prin planul de monitorizare este urmrit n permanen nivelul urmtorilor parametri: - pH; - substane organice; azotii; - azotai; - substane extractibile; - metale grele. Programul de monitorizare si frecventa vor fi stabilite de autoritatea de mediu. Monitorizarea apei subterane Apa subteran va fi monitorizat anual, conform Legii 458/2002, modificat prin Legea 311/2004 i conform Ord. 1072/2003 - privind aprobarea organizrii Monitoringului suport naional integrat de supraveghere, control i decizii pentru reducerea aportului de poluani provenii din surse agricole n apele subterane i de suprafa i pentru aprobarea Programului de supraveghere i control corespunztor i a procedurilor i instruciunilor de evaluare a datelor de monitorizare a poluanilor

66

provenii din surse agricole n apele de suprafa i n apele subterane, numai n zona terenurilor de mprtiere a dejeciilor i n vecintatea bazinelor de stocare dejecii.

Monitorizarea calitii apei subterane se va face conform tabelului urmtor: Locul prelevarii probei Indicator de analizat Valoarea limit Frecvena (CMA), conf. 458/2002, modificat prin Legea 311/2004 Foraje din zona terenurilor pH de mprtiere a dejeciilor i in cele 3 foraje din incinta fermei si vecintatea bazinului de stocare dejecii 6,5 9,5 Anual Conform Legii privind apei Legea ** 458/2002 calitatea potabile, 311/2004 Legii de Metoda analiz de

calitate admis

monitorizare

modificat prin

Nitrai* Nitrii* Amoniu Sulfai

50 mg/l 0,50 mg/l 0,50 mg/l 250 mg/l

Anual Anual Anual Anual

n funcie de analizele obinute, se va stabili frecvena de monitorizare a apei subterane, precum i valorile limit admise, n conformitate cu Autorizaia de Gospodrire a Apelor. La solicitarea autoritatii de mediu, se vor analiza i ali indicatori i alte frecvene n funcie de rezultatele obinute. Monitorizarea calitii solului din zona terenurilor agricole Pentru terenurile unde se mprtie dejeciile, se va realiza la intervale de 1 4 ani, Studiul Agrochimic i Pedologic, care va propune anual Planul de fertilizare al terenurilor, n funcie de 67

rotaia culturilor, nivelul recoltelor scontate, nivelul de aprovizionare al solului cu elemente fertilizante, etc. Monitorizarea calitii solului pe terenurile agricole unde are loc fertilizarea cu dejecii se va realiza pentru indicatorii agrochimici (pH, N, P, K, CaCO3) n cadrul Studiilor Agrochimice, completate cu indicatorii de poluare stabilii n conformitate cu prevederile Ord. MMGA nr. 344/2004, respectiv: Parametrii Valorile limit, mg/kg uscat, conform Ord. 344/2004 Cadmiu 3 Anual Conform standardelor Cupru Nichel Zinc Crom 100 50 300 100 Anual Anual Anual Anual n vigoare de Frecvena materie analiz de prelevare i Metoda de analiz

Monitorizarea calitii solului se realizeaz i prin monitorizarea calitii fertilizanilor naturali administrai pe terenurile agricole, care pot fi asimilate cu nmolurile de epurare. Monitorizarea caracteristicilor fizico chimice ale dejeciilor, administrate pe terenurile agroicole. Concentraiile maxime admisibile ale indicatorilor de poluare ale dejeciilor pentru utilizarea n agricultur, conform Ord. MMGA 344/2004, vor avea urmtoarele valori:

Parametrii

Valorile limit, mg/kg materie uscat, conform Ord. 344/2004

Frecvena prelevare de analiz

de Metoda i analiz

de

Cadmiu

10

Anual

Conform standardelor 68

Cupru Nichel Plumb Zinc Crom Cobalt AOX (suma compuilor organohalogenai) PAH (Hidrocarburi aromatice policiclice) Suma urmtoarelor substane: antracen, benzoantracen, benzofluoranten, benzoperilen, benzopiren, chrisen, fluorantren, indeno (1,2,3) piren, naftalina, fenantren, piren

500 100 300 2.000 500 50 500 5

Anual Anual Anual Anual Anual Anual Anual Anual

n vigoare

PCB (bifenili policlorurai) Suma compuilor cu numerele 28, 52, 101, 118, 138, 153, 180, conform Ord. 756/1997

0,8

Anual

d. Managementul DEEURILOR Titularul va respecta prevederile legale privind evidena gestiunii deeurilor, recuperarea i eliminarea lor conform reglementrilor legale n vigoare. Evidena deeurilor produse va fi inut lunar conform HG 856/2002 privind gestiunea deeurilor, modificat i completat de HG 210/2007, i va conine urmatoarele informaii: tipul deeului, codul deeului, instalaia producatoare, cantitatea produs, data evacurii deeului din instalaie, modul de stocare, data predrii deeului, cantitatea predat de ctre transportator, date privind orice amestecare a deeurilor. Deasemenea se va tine cont si de prevederile Ord. 80/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare i pentru sigurana alimentelor privind stabilirea documentelor i evidenelor veterinare necesare n cadrul activitii de neutralizare a deeurilor de origine animal, cu modificarile si completarile ulterioare. Dejecii 69

n vederea administrrii dejeciilor ca i fertilizant natural pe terenurile agricole trebuie avute n vedere toate actele normative care transpun n practic prevederile Directivei 91/676/EEC referitoare la reducerea polurii apelor freatice i de suprafa cu nitrai provenii din surse agricole. Recomandrile privind mprtierea dejeciilor vor fi monitorizate n mod special innd cont de prevederile Ord. 296/2005 - privind aprobarea Programului - cadru de aciune tehnic pentru elaborarea programelor de aciune n zone vulnerabile la poluarea cu nitrai din surse agricole, partea II-a, punctul 2.4. mprtierea fertilizanilor naturali(dejecii lichide) se va realiza dup o monitorizare strict a parametrilor fizici i biologici, cu respectarea prevederilor Regulamentului 1774/2002, Codul Bunelor Practici Agricole, Permisului de aplicare eliberat de autoritile locale i reglementrilor de protecia mediului. Se va ine seama de tipurile fertilizanilor i de obligaia de a respecta perioadele de interdicie(restricionare) la aplicarea(mprtierea) acestora pe sol, conform Codului de bune practici agricole. Se vor respecta msurile speciale ce se impun la aplicarea ngrmintelor pe terenurile din vecinatatea cursurilor de ap, lacurilor, captrilor de ap potabil, care sunt expuse riscului de poluare cu nitrai, transportai cu apele de drenaj i scurgerile de suprafa. e. Monitorizarea ZGOMOTULUI Unitatea este amplasat la circa 1,5 km de satul Arinis, iar la limita incintei unitii, se estimeaz un nivel de zgomot mai mic 65 dB. Activitile de pe amplasament vor respecta limitele nivelului de zgomot pentru incinte industriale conform STAS 10.009/1988. f. Monitorizarea MIROSURILOR Activitatea poate crea disconfort local datorit mirosului. Se apreciaz c impactul asupra populaiei din satul Arinis si Tamaia va fi redus, datorit amplasrii noilor instalaii i msurilor prevzute pentru reducerea emisiilor de noxe, respectiv a mirosurilor. Trebuie avute n vedere condiiile atmosferice la planificarea activitilor din care rezult mirosuri neplcute persistente, pentru a evita perioadele defavorabile dispersiei pe vertical a poluanilor (inversiuni termice, timp nnourat). n acest fel, se va preveni transportul mirosului la distane mari. Se vor respecta prevederile cuprinse n Codul Bunelor Practici Agricole i se va urmri ncorporarea ct mai rapid n sol a dejeciilor transportate pentru a reduce mirosurilor neplcute. Se va ine evidena incidentelor de mediu, a reclamaiilor i msurilor ntreprinse.

70

6. SITUAII DE RISC n vederea asigurrii condiiilor de securitate i sntate n munc, pentru eliminarea factorilor de risc i pentru prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale, att n perioada de construcie a obiectivului ct i n perioada de funcionare, titularii au o serie de obligaii stabilite prin : LEGEA 319/2006 a securitii i sntii n munc; HG 300/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru antierele temporare sau mobile, modificat i completat de HG 601/2007, precum i Normele specifice de securitate i sntate a muncii: O NSSM pentru prepararea, transportul i turnarea betoanelor i executarea lucrrilor din beton armat Ord. 136/1995; o NSSM pentru lucrul la nlime Ord. 235/1995; o NSSM pentru lucrrile de zidrie, montaj prefabricate i finisaje n construcii -Ord. 116/1996 ; o NSSM pentru lucrri de instalaii tehnico-sanitare i de nclzire Ord. 117/1996; o NSSM pentru construcii i confecii metalice Ord. 56/1997; o NSSM pentru lucrri de montaj utilaj tehnologic i construcii metalice Ord. 283/1999; o NSPM pentru transportul i distribuia energiei electrice Ord. 275/2002; o NSSM pentru activitatea de cretere a animalelor Ord. 149/1997; Regulamentul (CE) 1774/2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animal care nu sunt destinate consumului uman, modificat prin Regulamentul nr. 208/2006 al CE, Capitolul: Cerine de monitorizare/igien. Principalele lucrri care implic riscuri specifice pentru securitatea i sntatea lucrtorilor i pentru protecia mediului n etapele de construcie i exploatare a obiectivului, n conformitate cu Anexa 2 la HG 300/2006, cu modificrile i completrile aduse de HG 601/2007, sunt urmtoarele: - Pentru perioada de construcie: a) Lucrri care expun lucrtorii la riscul de a fi ngropai sub alunecri de teren, ori de a cdea de la nlime; b) Lucrri de terasamente subterane; - Pentru perioada de exploatare: a) Poluri accidentale, datorate deteriorrii bazinelor de stocare a dejeciilor, circuitelor de canalizare a apelor uzate menajere etc.; b) Pericol de incendiu; c) Pericol de inundare a terenurilor agricole. La evaluarea riscurilor de poluri accidentale, incendiu i inundaii, trebuie avute n vedere aspectele specifice ale analizei relaiei surs cale receptor pentru fiecare factor de risc n parte. 71

Evaluarea riscurilor majore Cuantificarea riscului privind activitile viitoare prevzute n cadrul proiectului, se face conform Ordinului MAPPM nr. 184/1997, Anexa A4, modelul simplificat.

7. DESCRIEREA DIFICULTILOR Beneficiarul a pus la dispoziie toate datele tehnice i economice, informaiile i documentele solicitate de elaboratorul Studiului de Impact, asigurnd condiiile necesare elaborrii prezentei documentaii.

8. REZUMAT FR CARACTER TEHNIC a) Descrierea activitii Proiectul propus Ferma pentru cresterea si ngrarea porcilor, amplasat n extravilanul loc. Arinis, jud. Maramures, are ca scop creterea i ngrarea porcilor pentru livrarea ctre un abator de sacrificare. Proiectul urmeaz a se realiza n cadrul programului FEADR, msura 121, fiind selectat i aprobat conform Notificrii MAPDR. Prin proiectul de nfiinare a unei ferme zootehnice de cretere i ngrare a suinelor, cu finanare de la Uniunea European, prin Programul FEADR, Msura 121 - Modernizarea exploataiilor agricole, se va construi o ferm nou, cu un adpos pentru ngrarea suinelor, cu capacitatea de 1440 capete supuse ngrrii in 3 serii, adic 4320 de capete ajunse la maturitate. n sistemul propus se vor realiza 3 cicluri de producie pe an(3 cicluri de ngrare) adic se vor obine 5.700 de porci grai pe an. Proiectul are ca obiectiv infiinarea unei ferme de cretere a suinelor, dotat n conformitate cu standardele Uniunii Europene, astfel nct s permit utilizarea unor tehnologii moderne i eficente economic, att n ceea ce privete producerea unor suine de calitate superioar, ct i protecia mediului nconjurtor. Proiectul se va constitui din un grajd modular avnd capacitatea de 1440 locuri, echipat cu linii automate de hrnire i adpare a animalelor, o buctarie furajer automatizat, silozuri pentru stocarea furajelor, instalaii de alimentare cu ap i energie electric i un spaiu administrativ pentru birouri. Se vor utiliza procedee moderne de stocare a dejeciilor n vederea utilizrii lor ulterioare ca ngrmnt pentru culturile vegetale. Noua ferm va avea i un impact local pozitiv, deoarece va permite valorificarea superioar a cerealelor produse n zon precum i crearea unor locuri de munc.

72

Obiectivul general privind creterea competitivitii sectorului agricol printr-o utilizare mai bun a resurselor umane i a factorilor de producie i ndeplinirea standardelor naionale i a standardelor comunitare este astfel ndeplinit, iar afacerea n sine va duce la dezvoltarea mediului de afaceri local. Deasemenea va beneficia de existena n zon a unor suprafee de teren care se preteaz pentru cultura cerealelor i care, prin folosirea lor n creterea porcilor, aduc venituri mai mari dect dac sunt vndute ca atare. Terenul destinat pentru amplasarea fermei de cretere a porcilor, ndeplinete cerinele stabilite de legislaia n vigoare privind folosinta viitoare si face posibila accesarea unor surse financiare externe si/sau utilizarea unor fonduri proprii. Proiectul propus FERMA CRESTERE SI INGRASARE PORCI, amplasat n extravilanul localitatii TAMASESTI, zona Toagu Grosului", nr. cadastral 1773, jud. Maramures, cu urmtoarele vecinti: La nord-est: - teren arabil; La sud-vest: - teren arabil; La sud-est: - DJ Arinis Cehu Silvaniei; La nord-vest: - Drum de exploatare la cca. 5 m si teren arabil; Amplasamentul se afla situat la mai mult de 1000 m fata de cea mai apropiata constructie locuita din localitatile Arinis si Tamaia; Ferma va fi amplasata pe un teren plat, uscat fr pericolul inundabilitii, i nu este sub influena nocivitilor produse de obiective economice nvecinate. Suprafaa totala a amplasamentului este de 11600 mp, iar suprafaa totala construita este de 1497.12 mp, iar suprafaa betonata de 430 mp. Indicatorii de suprafaa rezultai sunt - Procentul de ocupare a terenului este POT % = 12.90 % - Coeficientul de utilizare a terenului este CUT = 0.129 Pentru amplasamentul propus a fost emis Certificatul de Urbanism nr. 118/13.05.2009. Terenurile agricole pe care urmeaz se se mprtie dejeciile sunt situate n zona localitilor Arinis si Tamaia. b) Metodologii utilizate n evaluarea impactului asupra mediului La elaborarea Raportului la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-au folosit urmtoarele: - Documentaia tehnic de solicitare a finanrii din fonduri FEADR; - Memoriu Tehnic pentru obinerea acordului de mediu necesar investiiei;

73

- Decizia si INDRUMARUL APM Maramures nr. 4604/24.07.2009, prin care se stabilete faptul c obiectivul analizat se supune evalurii impactului asupra mediului, cu precizarea motivelor care au stat la baza acestei decizii; - Documente speciale ale societii privind protecia mediului, gospodrirea apelor i autorizri diverse (P.S.I., sanitar-veterinare i sanitare, etc.), contracte, avize, adrese, etc.; - Alte date i documentaii puse la dispoziie de beneficiar; - Evaluarea situaiei existente pe amplasamentul noului obiectiv; - Alte lucrri de de specialitate; - Reglementrile legale generale i specifice aplicabile, n vigoare; c) Impactul prognozat asupra mediului Lund n consideraie urmtoarele elemente: - amplasamentul obiectivului i al terenurilor agricole; - soluiile de proiectare adoptate; - lucrrile, dotrile i msurile prevzute pentru prevenirea i reducerea impactului asupra factorilor de mediu; se poate considera c, realizarea obiectivului nu va genera un impact semnificativ asupra factorilor de mediu (ap, aer, sol). d) Identificarea zonei pe care se resimte impactul Avnd n vedere amplasamentul noii investiii, considerm c impactul noilor activiti se va manifesta n incinta noului obiectiv, pe terenurile agricole pe care se vor administra fertilizanii naturali, precum i pe o zon de maximum 500 m de limita acestor terenuri. e) Concluzii majore rezultate Sursele de impurificare a atmosferei datorate proceselor tehnologice de crestere a animalelor si managementului dejectiilor pe amplasamentul analizat vor avea un impact redus, atat in amplasamentul sau, cat si in zonele invecinate, in conditiile respectarii prevederilor din proiect privind controlul poluarii si reducerea/eliminarea emisiilor. Concentratiile estimate de poluanti in atmosfera, generate de sursele aferente obiectivului se vor situa cu mult sub valorile limita. Nu exista surse de impuirificare a apelor de suprafata intrucat apele uzate rezultate din activitatea de cretere a animalelor nu se evacueaza in rauri ci se utilizeaza potentialul acestora ca fertilizanti ai solului iar apele menajere sunt colectate in bazine vidanjabiel etanse din care se vor evacua intr-o statie de epurare performanta inainte de evacuare in receptori naturali. Sursele de impurificare a solului si subsolului 74

Eventualele surse de poluare a solului care pot conduce accidental la poluarea subsolului si apelor subterane, pot fi scurgerile de ulei de la autovehicule si infiltratiile de ape uzate de la sistemul de canalizare si cel de stocare ape uzate si dejectii, in cazul neetansietatilor acestora. Pentru prevenirea unui posibil impact asupra solului, subsolului si apelor subterane este necesara verificarea perioadica a etanseitatii sistemul de canalizare iar in cazul depistarii unor avarii, remedierea urgenta a acestora. Pentru asigurarea protectiei factorilor de mediu este necesar ca, alaturi de dotarea corespunzatoare a investitiei prevazuta in proiect, sa se asigure si exploatarea /intretinerea corespunzatoare cu respectarea Codului de bune practici agricole si a celor mai avansate tehnici BAT. Impactul prognozat asupra mediului este redus. Mediul este supus efectului uman in limitele admisibile. Se apreciaza ca investitia poate primi acordul de mediu in vederea realizarii.

Intocmit: Ileana POPESCU

Expert evaluator: Oana Viorica DANCI

75