Curs Legislatie Rutiera si Conduita Preventiva

Prof. Cristinel Mihaita

1.LEGISLAIE RUTIER
Factorii sistemului circulaiei rutiere
Noiuni introductive Factorul rutier Drumul Factorul tehnic Vehicul; Autovehicul Factorul uman Conducatorul

Noiuni Introductive
Sistemul circulatiei rutiere, este unul complex, in care coexista si interactioneaza cei trei factori ai sai factorul rutier, factorul tehnic si factorul uman. Este un sistem complex si greu de stapinit, cu 75.000 Km de drumuri publice, cu peste 4.800.000 de autovehicule si cu peste 5.400.000 de conducatori. De aceea trebuie (si este) foarte strict reglementat, prin legislatia rutiera. Legislaia rutier reprezinta totalitatea legilor ce reglementeaza circulaia care se desfoar pe drumurile publice, din care amintim urmatoarele acte normative: a) Ordonanta de urgenta, privind circulatia pe drumurile publice, nr. 195/12dec. 2002, Republicata; b) Regulamentul pentru aplicarea ordonantei de urgenta, privind circulatia pe drumurile publice, HG1391/2006; c) STAS 1848 7 /2004 referitor la marcaje STAS 1848 - 4/2004 referitor la indicatoare d) OG 43/1997 Republicata Regimul juridic al drumurilor; e) Deciziile Prefecturilor si Primariilor Primele patru acte normative au un caracter general de aplicare (la fel pe ntreg teritoriul Romniei, al cincilea act normativ nu poate avea dect caracter local , pentru locul unde a fost dat i unde funcioneaz primria sau prefectura respectiv ) Factorul rutier (drum reea rutier) )Factorul tehnic (vehiculul) )Factorul uman (omul)

-Factorii circulaiei rutiere sunt :

Factorul rutier (drumul)

Drumurile fac parte din sistemul national de transport si sunt ci de comunicatie terestr special amenajate pentru circulatia vehiculelor si a pietonilor. Fac parte integrant din drum: podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile, constructiile de aprare si consolidare, trotuarele, pistele pentru ciclisti, locurile de parcare, oprire si stationare, indicatoarele de semnalizare rutier si alte dotri pentru siguranta circulatiei, terenurile si plantatiile care fac parte din zona drumului, mai putin zonele de protectie. De asemenea, se consider ca fcnd parte din drum cldirile de serviciu si orice alte constructii, amenajri sau instalatii destinate aprrii sau exploatrii drumurilor, inclusiv terenurile necesare aferente.

Curs Legislatie Rutiera si Conduita Preventiva

Prof. Cristinel Mihaita

* Partea carosabil - poriunea din platforma drumului destinat circulaiei

Prile componente ale drumului public sunt:

vehiculelor; un drum poate cuprinde mai multe pri carosabile complet separate una de cealalt printr-o zon despritoare sau prin diferen de nivel; Acostament este fia dintre partea carosabil i an , care servete la circulaia pietonilor (n localiti , acostamentul este trotuarul) anul este o sptur lung i ngust ,fcut pe ambele pri ale drumului public pentru scurgerea apei. Acolo unde exist canalizare , acest element dispare , rmnnd doar partea carosabil i acostamentul. Prile laterale ale anului se numesc taluzuri . n localiti unde exist canalizare , neexistnd anul n compunerea drumului public, la marginea dintre partea carosabil i acostament se formeaz o amenajare special (an mic sau rigola) pentru asigurarea scurgerii apei i care se numete rigol Zona de siguranta - destinata amplasarii indicatoarelor rutiere Zona de protectie - destinata dezvoltarii ulterioare a drumurilor

Zona drumului public cuprinde: ampriza, zonele de sigurant si zonele de protectie. Ampriza drumului este suprafata de teren ocupat de elementele constructive ale drumului: parte carosabil, trotuare, piste pentru ciclisti, acostamente, santuri, rigole, taluzuri, santuri de gard, ziduri de sprijin si alte lucrri de art. Zonele de sigurant sunt suprafete de teren situate de o parte si de cealalt a amprizei drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutier, pentru plantatie rutier sau alte scopuri legate de ntretinerea si exploatarea drumului, pentru siguranta circulatiei ori pentru protectia propriettilor situate n vecintatea drumului. Din zonele de sigurant fac parte si suprafetele de teren destinate asigurrii vizibilittii n curbe si intersectii, precum si suprafetele ocupate de lucrrile de consolidri ale terenului drumului si altele asemenea Realizarea de culturi agricole sau forestiere pe zonele de sigurant este interzis. Zonele de protectie sunt suprafetele de teren situate de o parte si de alta a zonelor de sigurant, necesare protectiei si dezvoltrii viitoare a drumului Zonele de protectie rmn n gospodrirea persoanelor juridice sau fizice care le au n administrare sau n proprietate, cu obligatia ca acestea, prin activitatea lor, s nu aduc prejudicii drumului sau derulrii n sigurant a traficului prin: a) neasigurarea scurgerii apelor n mod corespunztor; b) executarea de constructii, mprejmuiri sau plantatii care s provoace nzpezirea drumului sau s mpiedice vizibilitatea pe drum; c) executarea unor lucrri care pericliteaz stabilitatea drumului sau modific regimul apelor subterane sau de suprafat.

Curs Legislatie Rutiera si Conduita Preventiva

Prof. Cristinel Mihaita

In localitati zona drumului este putin diferita si este redata in figura urmatoare:

Zona strzilor include partea carosabil, acostamentele, santurile, rigolele, trotuarele, spatiile verzi, pistele pentru ciclisti, suprafetele adiacente pentru parcaje, stationri sau opriri,

Curs Legislatie Rutiera si Conduita Preventiva

Prof. Cristinel Mihaita

precum si suprafetele de teren necesare amplasrii anexelor acestora. Pe sectoarele de strzi fr canalizare, scurgerea apelor trebuie asigurat prin santuri amenajate. Consiliile locale vor asigura, n intravilan, conditiile de deplasare a pietonilor si ciclistilor prin amenajri de trotuare si piste. Zonele de sigurant si de protectie n intravilan se stabilesc prin studii de circulatie si prin documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului. Pentru dezvoltarea capacittii de circulatie a drumurilor publice n traversarea localittilor rurale, distanta dintre gardurile sau constructiile situate de o parte si de alta a drumurilor va fi de minimum 26 m pentru drumurile nationale, de minimum 24 m pentru drumurile judetene si de minimum 20 m pentru drumurile comunale. Clasificarea drumurilor publice: Din punct de vedere al destinatiei, drumurile se mpart n: drumuri publice - obiective de utilitate public destinate circulatiei rutiere, n scopul satisfacerii cerintelor de transport unitar ale economiei nationale, ale populatiei si de aprare a trii. Acestea sunt proprietate public; drumuri de utilitate privat - destinate satisfacerii cerintelor proprii de transport rutier n activittile economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale si altora asemenea, de acces n incinte, ca si cele din interiorul acestora, precum si cele pentru organizrile de santier; ele sunt administrate de persoanele fizice sau juridice care le au n proprietate sau n administrare. Din punct de vedere al circulatiei, drumurile se mpart n: drumuri deschise circulatiei publice, care cuprind toate drumurile publice si acele drumuri de utilitate privat care servesc obiectivele turistice ori alte obiective la care publicul are acces; drumuri nchise circulatiei publice, care cuprind acele drumuri de utilitate privat care servesc obiectivelor la care publicul nu are acces. Din punct de vedere functional si administrativ-teritorial, n ordinea importantei, drumurile publice se mpart n urmtoarele categorii: drumuri de interes national; drumuri de interes judetean; drumuri de interes local. Drumurile de interes national apartin propriettii publice a statului si cuprind drumurile nationale, care asigur legturile cu Capitala trii, cu resedintele de judet, cu obiectivele de interes strategic national, ntre ele, precum si cu trile vecine, si pot fi: - autostrzi; - drumuri expres; - drumuri nationale europene (E); - drumuri nationale principale; - drumuri nationale secundare. Drumurile de interes judetean fac parte din proprietatea public a judetului si cuprind drumurile judetene, care asigur legtura ntre: - resedintele de judet cu municipiile, cu orasele, cu resedintele de comun, cu statiunile balneoclimaterice si turistice, cu porturile si aeroporturile, cu obiectivele importante, legate de aprarea trii, si cu obiectivele istorice importante; - orase si municipii; - resedinte de comun. Drumurile de interes local apartin propriettii publice a unittii administrative pe teritoriul creia se afl si cuprind: * drumurile comunale, care asigur legturile: - ntre resedinta de comun cu satele componente sau cu alte sate;

Curs Legislatie Rutiera si Conduita Preventiva

Prof. Cristinel Mihaita

- ntre orasul cu satele care i apartin, precum si cu alte sate; - ntre sate; * drumurile vicinale sunt drumuri care deservesc mai multe proprietti, fiind situate la limitele acestora; * strzile sunt drumuri publice din interiorul localittilor, indiferent de denumire: strad, bulevard, cale, chei, splai, sosea, alee, fundtur, ulit etc. Strzile din localittile urbane se clasific n raport cu intensitatea traficului si cu functiile pe care le ndeplinesc, astfel: a) strzi de categoria I - magistrale, care asigur prelua- rea fluxurilor majore ale orasului pe directia drumului national ce traverseaz orasul sau pe directia principal de legtur cu acest drum; b) strzi de categoria a II-a - de legtur, care asigur circulatia major ntre zonele functionale si de locuit; c) strzi de categoria a III-a - colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele functionale si le dirijeaz spre strzile de legtur sau magistrale; d) strzi de categoria a IV-a - de folosint local, care asigur accesul la locuinte si pentru servicii curente sau ocazionale, n zonele cu trafic foarte redus. Strzile din localittile rurale se clasific n: a) strzi principale; b) strzi secundare. Drumurile nationale, judetene si comunale si pstreaz categoria functional din care fac parte, fiind considerate continue n traversarea localittilor, servind tot odat si ca strzi. Modificarea traseelor acestora, n traversarea localittilor, se poate face numai cu acordul administratorului drumului respectiv, n concordant cu planul urbanistic aprobat. Drumurile de interes national se recunosc prin bornele kilometrice cu calota de culoare rosie

Drumuri de interes local : 9 Drumurile judeene

9 Drumurile comunale care au bornele kilometrice cu calota alb , galben sau pot s nu aib borne kilometrice

Sensul de circulaie reprezint partea drumului public pe care toate vehiculele circul n acelai sens fr s fie necesar o semnalizare specific sensurilor. Drumurile publice au dou sensuri de circulaie , separate ntre ele de axa drumului, care poate fi o linie imaginar sau materializat prin marcaj longitudinal discontinuu sau continuu , simplu sau dublu. Axa drumului nu trebuie s fie confundat cu axa de simetrie (geometric) a drumului cu care este adevrat c n majoritatea cazurilor coincide , dar sunt i cazuri cnd sensurile de circulaie sunt inegale (atunci cnd se creaza band destinat circulaiei lente sau n zona de preselectare ) i cnd axa

Curs Legislatie Rutiera si Conduita Preventiva

Prof. Cristinel Mihaita

drumului public din punct de vedere al circulaiei nu coincide cu axa geometric a drumului , asa cum rezult din desenul de mai jos :

Banda de circulaie - subdiviziunea longitudinal a prii carosabile, materializat prin marcaje rutiere sau alte mijloace, dac are o lime corespunztoare pentru circulaia ntr-un sens a unui ir de vehicule, altele dect vehiculele care se deplaseaz pe dou roi;

L1 Ltimea max a vehiculului

L1 Ltimea min a vehiculului

L2<L1<Lb Cnd benzile de circulaie sunt materializate drumul public are attea benzi , cte s-au materializat (marcat), iar cnd benzile sunt nematerializate (imaginare) , un drum public , nu are dect maximum dou benzi n acelai sens, iar termenul de band se poate inlocui cu termenul de rnd , deci circulaia se desfoar pe maximum dou rnduri pe sens , artat n desenul de mai jos :

Drum public cu toate benzile marcate

Drum public cu benzi nemarcate , marcata doar axa

Lb Lime band

Drum public cu benzi imaginare

Numerotarea benzilor ct i a rndurilor se face de la dreapta la stnga, pe sensul de mers .

Curs Legislatie Rutiera si Conduita Preventiva

Prof. Cristinel Mihaita

Se disting mai multe tipuri de benzi si anume * benzi de circulatie normala * benzi speciale (cu circulatie reversibila, de stocare, de accelerare, de decelerare, banda destinata vehiculelor lente, banda rezervata circulatiei mijloacelor de transport in comun, banda de urgenta)

Un tip special de drum, este drumul cu sens unic, adica drumul pe care circulatia se desfasoara intr-un singur sens, neexistind contrasensul, drum care practic poate fi asimilat cu un drum de sine statator, cu doua sau mai multe benzi si pe care se aplica diferentiat unele reguli de circulatie, cum ar fi: intoarcerea interzisa prin lege preselectarea pentru viraj la stinga de linga bordura stinga oprirea si stationarea (care se pot efectua regulamentar si pe partrea stinga) depasirea si in special depasirea tramvaielor Semnalizarea specifica sensului unic, se face pentru ca toti participantii sa-l poata recunoaste si respecta ca atare. Aceste portiuni ale drumului pe care circulatia se desfasoara intr-un singur sens, se aleg din ratiuni de fluentizare a traficului, nu neaparat in functie de latimea drumului. Factorul tehnic Prin vehicul rutier se nelege orice sistem mecanic care se deplaseaz pe drum, cu sau fr mijloace de autopropulsare, utilizat n mod curent pentru transportul de persoane i/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrri; Prin autovehicul se nelege - vehicul echipat cu motor in scopul deplasarii pe drum. Troleibuzele i tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule Nu este considerat autovehicul, vehiculul pe doua trei sau 4 roti, cu motor cu capacitate cilindric pn la 50 cm3 - moped) i care dezvolt o vitez de max. 45 Km/h si nici vehiculul care circula pe ine, numit tramvai. De asemenea nu este considerat autovehicul nici tractorul sau agregatul agricol, forestier, etc, care nu circula pe drumul public, decit ocazional.

Curs Legislatie Rutiera si Conduita Preventiva

Prof. Cristinel Mihaita

Orice vehicul care circul pe drumurile publice trebuie s corespund normelor tehnice privind sigurana circulaiei rutiere, protecia mediului i utilizarea conform destinaiei si sa fie inmatriculate. Pentru a fi nmatriculate, nregistrate sau admise n circulaie, autovehiculele, mopedele, remorcile i tramvaiele trebuie s fie omologate n condiiile legii. Documentul care atest omologarea este cartea de identitate a vehiculului, eliberat n condiiile legii. Pentru a fi meninute n circulaie, vehiculele nmatriculate se supun inspeciei tehnice periodice. Inspecia tehnic periodic se efectueaz n staii autorizate, conform legislaiei n vigoare. (RNTR 1 Reglementari Nationale in Transporturi Rutiere privind certificarea incadrarii vehiculelor rutiere inmatriculate in normele tehnice privind siguranta circulatiei rutiere, preotectia mediului si in categoria de folosinta conform destinatiei, prin inspectia tehnica periodica si RNTR 2 Reglementari Nationale in Transporturi Rutiere privind conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice). Autovehiculele care depesc masa i/sau gabaritul trebuie echipate cu urmtoarele dispozitive suplimentare de semnalizare: a) o plcu de identificare fluorescent-reflectorizant, avnd fondul alb i chenarul rou, montat la partea din stnga fa; b) marcaje fluorescent-reflectorizante aplicate la partea din spate a autovehiculului sau ncrcturii, ct mai aproape de marginile laterale, formate din benzi alternante albe i roii, descendente ctre exterior, dac limea autovehiculului depete 2,5 m; c) unul sau mai multe dispozitive speciale de avertizare luminoas de culoare galben, montate astfel nct lumina emis de acestea s fie vizibil din fa, din spate i din ambele pri laterale, precum i dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare galben montate pe prile laterale la distan de 1,5 m ntre ele; d) lumini montate pe prile laterale ale ncrcturii ori vehiculului care depete limea de 2,5 m, care trebuie s funcioneze concomitent cu luminile de poziie, precum i un dispozitiv fluorescent-reflectorizant. Vehiculele rutiere se clasific n : autovehicule (automobile , tractoare rutiere , motociclete , maini pentru lucrri ) ; remorci , semiremorci, remorci usoare; mopede; vehicule cu traciune animal; vehicule trase sau mpinse cu mna ; tramvaie . Factorul uman Conductorul sistemului circulaiei rutiere l reprezint omul Prin conducator al sistemului circulatiei rutiere se intelege persoana care conduce pe drumul public un: autovehicul, vehicul simplu, coloan de persoane sau animale de traciune , de povar , de clrie sau turme . Pentru a conduce un autovehicul pe drumurile publice, conductorul acestuia trebuie s posede permis de conducere corespunztor i s aib vrsta minim de 18 ani mplinii, cu excepia celor care conduc autovehiculele din subcategoriile A1 i B1, care trebuie s aib vrsta minim de 16 ani mplinii. Pentru a conduce pe drumurile publice tractoare, maini i utilaje autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucrri, conductorii acestora trebuie s posede permis de conducere valabil pentru categoriile sau subcategoriile prevzute n regulament. Conductorii de tramvaie sau vehicule care efectueaz transport public de persoane, precum i cei care conduc autovehicule cu masa maxim autorizat mai mare de 7,5 tone sau cu

Curs Legislatie Rutiera si Conduita Preventiva

Prof. Cristinel Mihaita

gabarite depite ori care transport produse sau substane periculoase trebuie s aib vrsta minim de 21 de ani mplinii. Conductorul de vehicule trebuie : s aib cunotine teoretice i practice de conducere ; s aib ndemnarea necesar ; s fie apt medical i psihologic pentru a exercita meseria; s conduc preventiv defensiv , n vederea asigurrii siguranei n trafic ; Agentul de circulaie este politistul din politia specializata (rutiera), nsrcinat cu ndrumarea, supravegherea i controlul respectarii normelor rutiere, si care este obligat sa ia masurile legale, in cazul nerespectarii acestora . DICTIONAR DE TERMENI Conform Codului Rutier 1. acordare a prioritii - obligaia oricrui participant la trafic de a nu i continua deplasarea sau de a nu efectua orice alt manevr, dac prin acestea i oblig pe ceilali participani la trafic care au prioritate de trecere s i modifice brusc direcia sau viteza de deplasare ori s opreasc; 2. acostament - fia lateral cuprins ntre limita prii carosabile i marginea platformei drumului; 3. amenajri rutiere - totalitatea construciilor, dispozitivelor i oricror mijloace tehnice, altele dect cele destinate semnalizrii, amplasate pe drumul public n scopul asigurrii securitii rutiere; 4. ansamblu de vehicule - vehiculul cu motor cuplat cu unul sau dou vehicule, care circul pe drum ca o unitate; 5. autostrad - drumul naional de mare capacitate i vitez, semnalizat special, rezervat exclusiv circulaiei autovehiculelor, cu sau fr remorci, care nu servete proprietii riverane, prevzut cu dou ci unidirecionale, separate printr-o zon median sau, n mod excepional, prin alte modaliti, cu excepia unor locuri speciale sau cu caracter temporar, avnd cel puin dou benzi de circulaie pe sens i band de urgen, intersecii denivelate i accese limitate, intrarea i ieirea fiind permise numai prin locuri special amenajate; 6. autovehicul - vehiculul echipat cu motor n scopul deplasrii pe drum. Troleibuzele i tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule. Mopedele, vehiculele care se deplaseaz pe ine, denumite tramvaie, tractoarele folosite n exploatrile agricole i forestiere, precum i vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrri, care se deplaseaz numai ocazional pe drumul public, nu sunt considerate autovehicule; 7. band de circulaie - subdiviziunea longitudinal a prii carosabile, materializat prin marcaje rutiere sau alte mijloace, dac are o lime corespunztoare pentru circulaia ntr-un sens a unui ir de vehicule, altele dect vehiculele care se deplaseaz pe dou roi; 8. band de urgen - subdiviziunea longitudinal suplimentar, situat la extremitatea din partea dreapt a autostrzii, n sensul de circulaie, destinat exclusiv staionrii autovehiculelor n cazuri justificate, precum i circulaiei autovehiculelor cu regim prioritar care se deplaseaz la intervenii sau n misiuni cu caracter de urgen; 9. band reversibil - banda de circulaie, marcat i semnalizat, situat lng axa drumului, destinat circulaiei autovehiculelor ntr-un sens sau n altul, n funcie de intensitatea traficului; 10. biciclet - vehiculul prevzut cu dou roi, propulsat exclusiv prin fora muscular, cu ajutorul pedalelor sau manivelelor; 11. coloan oficial - unul sau mai multe vehicule care circul pe drumul public i sunt nsoite de unul sau mai multe autovehicule ale poliiei rutiere, care au n funciune semnale speciale de avertizare sonore i luminoase de culoare roie;

Curs Legislatie Rutiera si Conduita Preventiva

Prof. Cristinel Mihaita

12. conductor - persoana care conduce pe drum un grup de persoane, un vehicul sau animale de traciune, animale izolate sau n turm, de povar ori de clrie; 13. conductor de autovehicul sau tramvai, atestat profesional - persoana fizic posesoare a unui permis de conducere i a unui certificat de atestare profesional, care conduce un autovehicul de o anumit categorie, cu sau fr remorc, pentru transportul de mrfuri, persoane sau alte servicii; 14. drum public - orice cale de comunicaie terestr, cu excepia cilor ferate, special amenajat pentru traficul pietonal sau rutier, deschis circulaiei publice; drumurile care sunt nchise circulaiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscripii vizibile; 15. instituii medicale autorizate - unitile sanitare specializate, cu personal calificat i dotare corespunztoare pentru examinarea medical a candidailor la obinerea permisului de conducere i a conductorilor de autovehicule sau tramvai; 16. intersecie - orice ncruciare, jonciune sau bifurcare de drumuri la nivel, inclusiv spaiile formate de acestea; 17. localitate - ctunul, satul, comuna, oraul i municipiul ale cror intrri i ieiri sunt semnalizate n conformitate cu prevederile legale; 18. mas total maxim autorizat - masa maxim a unui vehicul ncrcat, declarat admisibil n urma omologrii de ctre autoritatea competent; 19. mijloc tehnic certificat - dispozitivul care dovedete consumul de produse ori substane stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare acestora sau prezena n aerul expirat a alcoolului; 20. mijloc tehnic omologat i verificat metrologic - dispozitivul care stabilete concentraia de alcool n aerul expirat ori destinat msurrii vitezei sau prin care se probeaz nclcri ale unor reguli de circulaie; 21. moped - vehiculul cu dou, trei sau patru roi, a crui vitez maxim prin construcie nu depete 45 km/h i care este echipat cu un motor cu ardere intern, cu aprindere prin scnteie, cu o capacitate cilindric ce nu depete 50 cm^3 sau cu un alt motor cu ardere intern ori, dup caz, electric, a crui putere nominal este de cel mult 4 kW; 22. motociclet - autovehiculul cu dou roi, cu sau fr ata, echipat cu un motor care are o capacitate cilindric mai mare de 50 cm^3 i/sau a crui vitez maxim, prin construcie, depete 45 km/h; 23. parte carosabil - poriunea din platforma drumului destinat circulaiei vehiculelor; un drum poate cuprinde mai multe pri carosabile complet separate una de cealalt printr-o zon despritoare sau prin diferen de nivel; 24. participant la trafic - persoana fizic ce utilizeaz, la un moment dat, drumul public; 25. pist pentru biciclete - subdiviziunea prii carosabile, a trotuarului ori a acostamentului sau pist separat de drum, special amenajat, semnalizat i marcat corespunztor, destinat numai circulaiei bicicletelor i mopedelor; 26. prioritate de trecere - dreptul unui participant la trafic de a trece naintea celorlali participani la trafic cu care se intersecteaz, n conformitate cu prevederile legale privind circulaia pe drumurile publice; 27. remorc - vehiculul fr motor destinat a fi tractat de un autovehicul sau de un tractor; 28. remorc uoar - remorca a crei mas total maxim autorizat nu depete 750 kg; 29. semiremorc - remorca a crei mas total maxim autorizat este preluat n parte de ctre un autovehicul sau de ctre un tractor; 30. tractor - vehiculul cu motor, pe roi sau pe enile, conceput special pentru a trage sau a mpinge anumite utilaje sau remorci folosite n exploatrile agricole ori forestiere sau pentru alte lucrri, care se deplaseaz numai ocazional pe drumul public; 31. tractor rutier - tractorul pe roi, cu cel puin dou axe, utilizat pentru executarea de lucrri, precum i pentru tractarea unor remorci folosite pentru transportul de persoane sau bunuri i care se deplaseaz, de regul, pe drumul public;

Curs Legislatie Rutiera si Conduita Preventiva

Prof. Cristinel Mihaita

32. trecere la nivel - ncruciarea la nivel dintre un drum public i o cale ferat sau linie de tramvai, care dispune de o platform independent; 33. trotuar - spaiul longitudinal situat n partea lateral a drumului, separat n mod vizibil de partea carosabil prin diferen sau fr diferen de nivel, destinat circulaiei pietonilor; 34. deintor - persoana fizic sau juridic care folosete un vehicul n baza unui contract de leasing sau contract de nchiriere; 35. vehicul - sistemul mecanic care se deplaseaz pe drum, cu sau fr mijloace de autopropulsare, utilizat n mod curent pentru transportul de persoane i/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrri; 36. vehicul cu mase sau dimensiuni de gabarit depite - vehiculul care, datorit dimensiunilor sale ori mrfurilor transportate, depete masele totale maxime admise sau dimensiunile de gabarit admise, prevzute n reglementrile legale; 37. vehicul n circulaie internaional sau n trafic internaional - vehiculul care, prin deplasarea sa, depete cel puin o frontier de stat; 38. zona drumului - public cuprinde suprafaa de teren ocupat de elementele constructive ale drumului, zona de protecie i zona de siguran. Limitele zonelor drumurilor se stabilesc n conformitate cu prevederile legale; 39. zon pietonal - perimetrul care cuprinde una sau mai multe strzi rezervate circulaiei pietonilor, unde accesul vehiculelor este supus unor reguli speciale de circulaie, avnd intrrile i ieirile semnalizate n conformitate cu prevederile legale; 40. zon rezidenial - perimetrul dintr-o localitate unde se aplic reguli speciale de circulaie, avnd intrrile i ieirile semnalizate n conformitate cu prevederile legale