JUDETUL PRAHOVA

Descrierea Judetului Prahova Judetul Prahova se situeaza in sudul lantului carpatic, pe directia NV-SE, limitat la Nord de judetul Brasov, la Est de judetul Buzau, la Vest de judetul Dimbovita si la Sud de judetele Ilfov si Ialomita. Municipiul Ploiesti, resedinta judetului Prahova, se afla la 60 km. de Bucuresti, capitala tarii, la 45 km. de cel mai mare aeroport al Romaniei Aeroportul International Henri Coanda Otopeni si la 110 km. de municipiul Brasov. In nordul municipiului Ploiesti, pe raza comunei Blejoi, se intretaie cele doua coordonate esentiale ale continentului paralela 45 de grade latitudine nordica si meridianul 26 de grade longitudine estica. Suprafata este de 4.716 km, ceea ce reprezinta aproximativ 2% din suprafata tarii. Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, aproape de curbura acestora, judetul Prahova are un relief complex, dispus in trepte proportional repartizate, ce scad in altitudine de la Nord la Sud: Munti: 1.228 km, altitudine de pana la 2507 m; Dealuri subcarpatice: 1.744 km cu inaltimi cuprinse intre 400-900 m; Campii: 1.744 km Varietatea formelor de relief si complexitatea geologica a acestora fac ca resursele naturale ale judetului sa fie diversificate: petrol, gaze naturale, sare, carbune, alte minerale si materii prime utile. Formatiunile geologice ofera numeroase substante minerale utile: calcare masive, marne calcaroase, gresie de kliwa, tufuri vulcanice, gips. Clima, de nuanta continentala, difera destul de mult pe verticala si de la o zona la alta, temperatura mediea anuala variind intre -2 C si +10 C, iar valorile precipitatiilor se situeaza intre 600 mm. la campie si 1.000 1.200 mm. la munte. Lungimea cursurilor de apa care traverseaza judetul este de 1.786 km., iar suprafata bazinului hidrografic este de 3.350 km. Vegetatia, fauna si flora sunt variate, in functie de clima si dispunerea treptelor de relief. Fauna este bogata si diversa ca numar si specii: ursi, cerbi carpatini, jderi, caprioare, lupi, mistreti, capre negre, pasari si reptile. Flora: padurile de conifere, foioase si pasiuni alpine.
1

Structura administrativa: 104 localitati din care: 2 municipii, 12 orase si 90 comune cu 405 sate.

Demografie Populatia judetului Prahova la 1 ianuarie 2008 era de 819.600 locuitori. Raportata la suprafata judetului, rezulta o densitate a populatiei de 173,8 locuitori/km. Numarul de locuitori situeaza judetul pe primul loc in ierarhia judetelor. In mediul urban traiesc 414.238 locuitori, iar in mediul rural 405.362 locuitori, gradul de urbanizare fiind de 50,5%. Populatia municipiului Ploiesti reprezinta 28,1% din populatia judetului, resprectiv 230.640 locuitori. Din punct de vedere al structurii pe sexe, populatia se caracterizeaza printr-o usoara predominare a populatiei feminine (51,6%), raportul intre sexe pe total judet fiind de 94 persoane de sex mascului la 100 persoane de sex feminin. Incepand din anul 1990 populatia judetului a inregistrat o continua scadere, intr-un ritm mediu annual de -0,4%, fapt ce a condus la pierderea in anul 2007 a primei pozitii intre judetele tarii, in favoarea judetului Iasi. Scaderea populatiei a fost insotita de o mutatie semnificativa in structura pe varste, accentuandu-se procesul de imbatranire demografica. Astfel, comparativ cu anul 1990 proportia persoanelor varstnice (60 ani si peste) a crescut de la 15,8% la 20,6%, in timp ce proportia populatiei tinere (0-14 ani) a scazut de la 22,5% la 14,3%, in total populatie. Principalele fenomene demograice din judetul Prahova in anul 2007 comparativ cu anul 2006:

Nascuti vii Anul 2007 Anul 2006 7.340 7.927

Decedati 9.582 10.101

Spor natural -2.242 -2.174

Casatorii 6.299 4.972

Divorturi 1.221 1.313

Decedati sub 1 an 66 106

Principalele cauze de deces in anul 2007 au fost urmatoarele: - boli ale aparatului circulator - tumori
2

boli ale aparatului digestiv boli ale aparatului respirator leziuni traumatice, otraviri

Resursele de munca Resursele de munca ale judetului prahova in luna decembrie 2007 au fost de 535,0 mii persoane, reprezentand 65,2% din populatia judetului. Populatia activa civila, la aceeasi data, era de 310,0 mii persoane, din care: populatie ocupata 291,5 mii persoane si 12,1 mii persoane someri si alte persoane aflate in evidenta pentru un loc de munca. Populatia ocupata reprezinta 54,5% din totalul resurselor de munca si 35,5% din populatia judetului. In totalul populatiei ocupate, ponderea salariatilor este de 65,1% (189.787 persoane). La sfarsitul anului 2007 erau inregistrati 12.124 someri din care 6.502 nu beneficiau de drepturi banesti. Rata somajului in judetul Prahova, calculata in functie de populatia activa, a fost de 3,9%.

Educatia In anul scolar 2007-2008, populatia scolara a fost de 134.127 persoane, din care: 21.342 copii in gradinite 63.359 elevi in invatamantul primar-gimnazial 28.454 elevi in invatamantul liceal 10.882 elevi in invatamantul de arte si meserii, postliceal, tehnic si de maistri 483 elevi in invatamantul special 9.607 studenti

Numarul cadrelor didactice din invatamant de toate gradele 8.309 persoane, din care: 1.025 educatori 4.227 cadre in invatament primar si gimnazial 2.377 cadre in invatamant liceal 116 cadre in invatamant de arte si meserii, postliceal, tehnic si de maistri 200 cadre in inavatamant special
3

 364 cadre in invatamant superior Fata de anul scolar precedent s-a inregistrat o scadere cu 1,5% a numarului cadrelor didactice. Numarul elevilor ce revin la un cadru didactic este de 15 (la fel ca in anul scolar precedent), iar al studentilor ce revin la un cadru didactic este de 26 (in scadere fata de 28 studenti in anul scolar precedent). Infrastructura Reteaua de drumuri cuprinde: 6 tresee de drumuri nationale din care: - 1 treseu de drum european, E 60; - 5 trasee de drumuri nationale principale; 70 trasee de drumuri judetene; 207 trasee de drumuri comunale.

Lungimea drumurilor publice clasificate din judetul prahova este de 2.189 km, reprezentand 2,8% din totalul drumurilor publice din Romania. Densitatea drumurilor publice din judetul Prahova de 46,4 km/100 km teritoriu, situeaza judetul pe locul doi din tara, densitatea fiind peste media pe tara care este de 33,5 km / 100 km teritoriu si peste densitatea din Regiunea Muntenia. Infrastructura rutiera a fost afectata de fenomene meteorologicenefavorabile (topirea zapezilor, precipitatii abundente, cresterea debitelor raurilor/paraurilor precum si de alunecarile de teren declansate de regimul pluviometric) care au contribuit la distrugerea unor sectoare de drumuri judetene si comunale, fondurile destinate lucrarilor de extindere si modernizare fiind alocate lucrarilor de punere in siguranta a drumurilor, care au presupus restrictii de circulatie, amenintari de variante ocolitoare si chiar lucrari minime pentru asigurarea platformei drumurilor, simultan fiind elaborate si proiectele de executie a lucrarilor de aducere a drumurilor la starea rehnica initiala. Reteaua de cai ferate: Din punct de vedere al lungimii, reteaua de cai ferate din judetul Prahova reprezinta 1,47% din reteaua de cai ferate a Romaniei(11.053). Densitatea cailor ferate de 34,6/1000km teritoriu, situeaza judetul sub densitatea pe tara (45,3 km / 1000km teritoriu), si cea din Regiunea Sud Muntenia (36,4 km / 1000 km teritoriu). Statrea tehnica a retelei de cale ferata din judetul Prahova este in general buna. Nivelul dotarilor si starea tehnica a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 80 km / h.
4

Exista unele sectoare afectate de fenomene ale naturii cum sunt inundatiile, precum si erodari si tasari ale terasamentelor caii ferate. Lucrarile de arta intalnite pe reteaua de cai ferate a judetului sunt: viaductele, podurile cu deschideri mai mari de 10 m si podete cu deschideri intre 0,5 si 10m. Reteaua de alimentare cu apa: Localitatile cu reteaua de alimentare cu apa in sistem centralizat: 43 localitati, din care : 2 municipii, 12 orase, 29 comune Localitati partiale alimentate cu apa 34 comune Localitati cu fantani: 27 comune.

Reteaua de canalizare: In judetul Prahova sunt 33 de localitati, din care 19 situate in mediul rural, deservite partial de reteaua de canalizare si statii de apurare. Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare publica este de 617 km, reprezentand 27,7% din lungimea retelelor la nivel regional. Sistemele de apurare existente sunt cu treapa mecanica sau mecanica si biologice.

SITUATIA ECONOMICA

Structura economica sectoriala In judetul Prahova dunt operationali 15.660 agenti economici, reprezentand circa 32% din nr unitatilor active ale Regiunii Sud Muntenia si cca. 3,3% din totalul unitatilor din Romania. In ceea ce priveste distributia intreprinderilor pe clase de marime, in judetul Prahova, sunt predominante microintreprinderile (0-9 salariati), detinand o pondere de 85,8% din numarul total al unitatilor active. Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta 13,6% iar cele mari (peste 250 de salariati) doar 0,6%.

 Investitii straine Pozitionare judetului in vecinatatea municipiului Bucuresti si ponderea ridicata a personalului calificat au determinat unele companii straine sa realizeze investitii in conditii avantajoase. Datorita politicii coerente de atragere a capitalului strain pe teritoriul judetului isi desfasoara activitatea firme precum: UNILEVER, TIMKEN, COCA COLA, UPC, MOL, LUKOIL, OMV, LA FESTE, BRITISH AMERICAN TOBACOO, CARAMELE PRAHOVA HALEWOOD, si multe altele. Agricultura Judetul Prahova este situat intr-o zona in care legumicultura, pomicultura, viticulture si zootehnia reprezinta ectivitati economice importante. Obiectivul fundamental care sta la aza desfasurarii activitatii in agricultura il reprezinta redresarea si asigurarea conditiilor entru relansarea agriculturii, in concordant cu potentialul natural, economic si uman de care dispune judetul Prahova, in scopul asigurarii securitatii alimentare a populatiei si crearea disponibilului pentru export. Industria Dezvoltarea unui sector industrial dinamic si puternic capabil sa faca fata cerintelor unei economii de piata constituie un punct central al planului de dezvoltare, fiind un sector economic important, creator de noi lucuri de munca. Structura economica a judetului Prahova este caracterizata de dominarea industriei. Complexa si diversificata, industria este reprezentata prin toate ramurile ei. Ponderea cea mai mare in productia industrial o detine ramura prelucrarii titeiului, urmata de cea a industriei alimentare, a bauturilor si tutunului, masini si echipamente, chimica si prelucrarea cauciucului, extractive, texte si produse textile, metalurgie, constructii metalice si produse din metal, prelucrarea lemnului, alte produse din minerale nemetalice, celuloza, hartie, carton si poligrafice si alte activitati industrial. Prelucrarea petrolului (benzene, motorine, pacura, uleiuri minerale, etc) este o activitate de traditie, prima rafinarie de petrol din lume fiind pusa in functiune in anul 1856 la Ploiesti.

 Calitatea factorilor de mediu Calitatea aerului: Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului. Calitatea aerului este monitorizata printr-o retea de supraveghere (10 statii de monitorizare numai in municipiul Ploiesti) stabilita in functie de impactu marilor poluatori asupra mediului inconjurator. La amplasarea statiilor de monitorizare s-a tinut cont de o serie de factori: sursa de poluare, zona poluata, natura poluantilor, scopul urmarii prin determinare, nivelul de poluare din zona, aria de raspandire a poluantilor, concentratiile de scurta durata, concentratiile medii zilnice, etc.

Calitatea apei: Satisfacerea necesarului de apa pentru alimentarea cu apa potabila, pentru activitatea industriala si agricola se realizeaza prin reteaua de rauri si lacuri cu aportul lacurilor de acumulare Paltinu si Maneciu. Consumul pentru populatie are valori considerabile, comparabile cu cele pentru industrie, cunoscuta fiind densitatea mare a populatiei, numarul mare de localitati din judet si turismul bine reprezentat. Faptul ca ponderea in judet o reprezinta industria petrochimica, conduce la numeroase probleme legate de gospodaria apelor, in general, si de poluarea acestora in particular. Activitatea obiectivelor din petrochimie a dus, inca de la punerea lor in functiune la deteriorarea calitatii apei din panza freatica din zonele adiacente, aceasta devenind improprie utilizarii ca resursa de apa. Totodata, evacurarea apelor uzate de la unitatile petrochimice afecteaza calitatea receptorilor acestora. Calitatea solului: Solul reprezinta unele probleme de poluare, ca efect al diferitelor activitati antropice, cum ar fi: Mecanizarea lucrarilor agricole folosite nerational, a condus la tasarea solului si afectarea structurii acestuia; Utilizarea unor cantitati de ingrasaminte chimice pentru a contracare dezechilibrele nutritive, ignorand studiile de specialitate pedologice si agrochimice; Utilizarea excesiva si neadecvata a produselor de uz fitosanitar; Dereglarea regimului hidric si hidrogeologic al solului; Utilizarea si exploatarea sistemelor de irigatii fara folosirea concomitenta a sistemelor de salinizare si inmlastinire secundara.
7

Managementul deseurilor O alta coordonata pe care Consiliul Judetean Prahova a desfasurat actiuni de protectie a calitatii mediului a fost articulata pe implementarea programului de management al deseurilor. In judetul Prahova exista 4 rampe ecologice: Boldesti Scaieni, Banesti, Valenii de Munte, Baicoi si statia de tranfer de la Busteni. Acestea deservesc intregul teritoriul judetului, avand ca scop depozitarea controlata a deseurilor, acoperind necesarul pentru populatia judetului.

 ASPECTE ECONOMICE: Judetul Prahova a inregistrat o importanta crestere economica in ultimii ani, reflectata prin cresterea Produsului Intern Brut, care a avut urmatoarea evolutie istorica: ANUL 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 PIB (Miliarde RON) 2.79 3.93 5.47 7.03 8.02 11.16 13.77

Numarul agentilor economici care activeaza pe raza judetului Prahova a crescut in ultimii ani, ajungand la 16194 agenti economici in 2006 si 17487 agenti economici in 2007. Cea mai mare parte a acestora au intre 0 si 9 angajati si activeaza in domeniul comertului.

ANALIZA SWOT: PUNCTE TARI Accesibilitate Atractivitate fata de investitori Municipiul Ploiesti este desemnat pol de crestere Existenta bazei de cercetare in domeniile petrochimiei, resurselor minerale, utilajelor petroliere precum si zootehniei si viticulturii Suprafata arabila reprezinta baza de dezvoltare a unei agriculture capabile sa obtina produse ecologice Forta de munca calificata in sectoarele industrial traditionale Surse importante la bugetele locale; Prezenta unor investitori straini important Cadru natural deosebit PUNCTE SLABE Zone afectate de poluare Infrastructura rutiera suprasolicitata Trafic intens OPORTUNITATI Judet de rang I AMENINTARI Grad de sanatate afectat de poluare Distanta mica fata de Situarea in zona Bucuresti seismic

Existenta de zone minoindustriale; Cooperare redusa intre cercetare si industrie

Dezvoltarea infrastructurii de sustinere a activitatilor economice

Calitatea scazuta a managementului industrial si agricol

Exploatoarea necorespunzatoare a terenurilor agricole

Initierea si dezvoltarea unor activitati de punere in valoare si de dezvoltare a mestesugurilor Utilizarea patrimoniului industrial existent

Gruparea activitatilor economice in special in jurul municipiului Ploiesti Focalizarea investitiilor straine pe ramura industriei usoare si in comert Infrastructura de sport-agrement slab dezvoltata

Slaba putere financiara a proprietarilor de terenuri agricole conduce la imposibilitatea culturii suprafetelor Calificare unidirectional a fortei de munca

Diversificarea activitatilor in localitatile judetului

Mentalitatea antiinvestitie straina

Posibilitatea infiintarii de baze de agreement

Rata somajului; Migrarea fortei de munca cu inalta calificare

10

11