POLITICA COMERCIAL Relaii economice internaionale Politica comercial Teritoriul vamal Structura fizic a comerului internaional Tariful vamal

vamal Instrumentele comune ale politicii comerciale De ce rile folosesc politici comerciale? TERITORIUL VAMAL Este acel teritoriu n interiorul cruia este n vigoare i se aplic un anumit regim vamal, o legislaie vamal De regul, teritoriul vamal coincide cu teritoriul su naional Excepii: extinderea i restrngerea teritoriului vamal Extinderea teritoriului vamal Uniunea vamal Zona de liber schimb Restrngerea teritoriului vamal Zone libere Zone portuare libere Zone comerciale libere Antrepozite vamale Zone economice speciale (China) Structura fizic a comerului Definiie compoziia marfar, structura pe mrfuri clasificate n clase, grupe i subgrupe de mrfuri dup natura de provenien a materialelor, dup stadiul de prelucrare sau dup destinaia produselor Gruparea CSCI (elaborat de ONU) Gruparea SADCM (elaborat de Organizaia Mondial a Vmilor) Tariful vamal Definiie catalogul care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale, precum i taxa (sau taxele) vamal perceput asupra fiecrui produs sau grup de produse Tipuri de tarife vamale Simple Compuse Clauze n tratate comerciale Tratatele comerciale - convenii internaionale care reglementeaz schimburile de mrfuri dintre dou sau mai multe state, precum i toate problemele care deriv din acestea mai poart denumirea de tratate de comer i navigaie conin clauze eseniale: clauza naiunii celei mai favorizate i clauza regimului naional Clauza naiunii celei mai favorizate

Acea prevedere nscris n tratatele de comer i navigaie potrivit creia prile semnatare se oblig s-i acorde reciproc toate avantajele pe care le-au acordat sau le vor acorda n viitor rilor tere n domeniul relaiilor comerciale are dou forme: forma necondiionat (principiul egalitii de tratament) forma condiionat (principiul compensaiei) Clauza regimului naional Acea prevedere nscris n tratatele economice prin care prile se oblig s acorde persoanelor fizice sau juridice ale unui stat semnatar, care exercit fapte de comer sau alte activiti economice pe teritoriul celuilalt stat semnatar, aceleai drepturi i obligaii n materie economic, ca i naionalilor mai este denumit i principiul posibilitilor egale Politica comercial n sens restrns - o parte component a politicii economice a unui stat care vizeaz sfera relaiilor economice externe ale acestuia n sens larg - totalitatea reglementrilor adoptate de ctre stat n scopul promovrii sau restrngerii schimburilor comerciale externe i al protejrii economiei naionale de concurena strin Obiectivele politicii comerciale Pe termen lung stimularea dezvoltrii economiei naionale la adpost de concurena strin funciuni principale promovarea REI (impulsionarea exporturilor) protejarea EN de concurena strin (reglementare i control al importurilor) realizarea unui echilibru dinamic n balana comercial i de pli i sporirea rezervei valutare a statului pe termen mediu i scurt perfecionarea structurii schimburilor comerciale externe restrngerea i stimularea comerului cu anumite produse sau grupe de produse modificri n orientarea geografic a schimburilor comerciale mbuntirea raportului de schimb prin sporirea puterii de cumprare a exporturilor

Reglementarea REI Reglementrile pot fi:

bilaterale regionale multilaterale Tipuri de politici comerciale Folosim conceptul de politic comercial, n general, dar exist variate tipuri de politici comerciale Politici tarifare Bariere netarifare contingentarea importurilor subvenionarea exporturilor restricii voluntare la export bariere tehnice Instrumente i msuri de natur tarifar (vamal) de natur netarifar (inclusiv paratarifar) de natur promoional (de promovare i stimulare) Creterea bunstrii politicile comerciale pot mbunti, n cazuri certe,bunstarea naional n rile care impun aceste politici Cauze politico-economice unele ri ctig, altele pierd; cei care ctig vor avea mai mult putere economic Cauze non-economice Cum funcioneaz aceste politici? Distingem ntre politicile comerciale pe piee perfect competitive n cazul economiilor de scar i competiie imperfect Mrimea rii economii deschise mici iau preurile peei internaionale aa cum sunt date economii deschise mari pot influena preurile pe piaa mondial Strategii de dezvoltare economica bazate pe comertul international 2 categorii - in functie de modul in care este conceput aportul relatiilor economice externe la dezvoltarea economica Dezvoltare pe baza substituirii importurilor cu productia autohtona Dezvoltare pe baza pe promovarea exporturilor proprii Dezvoltare pe baza substituirii importurilor cu productia autohtona

Se bazeaza pe o politica economica de reducere a importurilor si substituirea lor cu produse autohtone Avantaje Este mult mai usor pentru tarile in curs de dezvoltare sa protejeze piata interna de concurenta externa, decat sa determine tarile dezvoltate (exportatoare) sa micsoreze barierele din calea comertului impuse in raporturile cu ele Piata interna pentru un anumit produs manufacturat exista deja, dovada fiind importurile, uneori masive, din acel bun In unele situatii, zidul tarifar poate incuraja ISD din partea unor firme care cauta sa-l evite si sa mentina piata pe care o detin in tari in curs de dezvoltare Sunt eliberate importante rezerve valutare, care urmeaza sa fie folosite in procurarea input-urilor esentiale unor procese de productie autohtone Uneori, se ajunge la utilizarea deplina si eficienta a rezervelor de factori de productie disponibili in economie in conditiile in care piata interna este indeajuns de dezvoltata. Dezavantaje Fiind protejate de concurenta internationala, ramurile autohtone sunt totodata izolate de conditiile mai aspre de pe piata externa, pierzand interesul de a-si mari eficienta economica In unele cazuri, este ineficienta dezvoltarea resectivelor ramuri dincolo de anumite limite, deoarece piata interna nu este indeajuns de dezvoltata pentru a se putea obtine economii de scara Protejarea anumitor ramuri interne poate sa nu tina seama de conformatia avantajului comparativ, situatie in care, pe termen mediu, continuarea acestei politici devine costisitoare pentru economie, deoarece ajunge sa deturneze importurile de produse avansate tehnologic si relativ mai ieftine in comparatie cu cele detinute pe plan intern Dezvoltare pe baza pe promovarea exporturilor proprii Consta in sustinerea cu precadere a acelor ramuri economice in care tara respectiva detine avantajul comparativ, unde se produceau deja bunuri pentru export si care au nevoie de acest sprijin Tinteste extinderea pietelor externe de desfacere, in practica fiind extinsa si pentru alte ramuri ale economiei care nu inregistrau pana atunci exporturi Avantaje Depasirea barierelor in calea dezvoltarii impuse de dimensiunile reduse ale pietei interne de desfacere si extinderea productiei in scopul obtinerii economiilor de scara Stimularea cresterii eficientei proceselor de productie si castigarea unui anumit grad de competitivitate pe pietele externe, in respectivele ramuri Posibilitati de dezvoltare in continuare oferite de dimensiunile mari, sau foarte mari, ale pietelor externe de desfacere

Cresterea incasarilor valutare din exporturi, care, mai apoi, urmeaza sa fie folosite in achitarea input-urilor necsare altor ramuri economice Dezavantaje Uneori, este mai dificila extinderea exporturilor, sau, mai ales, dezvoltarea unor noi ramuri exportatoare, din cauza concurentei externe deosebit de intensa Este greu sa se depaseasca obstacolele in calea comertului impuse de alte state, in acele ramuri in care tarile in curs de dezvoltare doresc sa-si extinda exporturile Categorii de tari Tari cu strategii puternic orientate catre exterior Tari care adopta strategii moderat orientate catre exterior Tari care adopta strategii moderat orientate spre interior Tari cu strategii puternic orientate spre interior