ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Contabilitate si Informatica de Gestiune

CURTEA DE JUSTIIE A COMUNITATILOR EUROPENE

Grupa : 628 An : II

CUPRINS 1.Introducere.pag.1 2.Componena Curii de Justiie...pag.1 3.Organizarea Curii.pag.4 4.Competenta Curii de Justiie.pag.5 5.Functionarea curtii de justitie.pag.8 6.Metode utilizate de Curtea de Justitie........................................................pag.8 7.Procedura de judecata in fata CJCE...........................................................pag.9 8.Principii fundamentale stabilite prin jurisprudenpag.11

Bibliografie...pag.13

1.Introducere
Ca orice sistem de drept veritabil, i cel al Comunitii presupune existena unor garanii jurisdicionale ce trebuie s intre n funciune n situaia contestrii sau punerii n aplicare a legislaiei Comunitare. Curtea de Justiie, ca instituie jurisdicional a Comunitii, reprezint coloana vertebral a acestui sistem de garanii. Judectorii trebuie s asigure uniformitatea interpretrii i aplicrii dreptului comunitar n fiecare Stat Membru, meninerea sa ca sistem comunitar i aplicarea sa n mod identic tuturor celor care i se supun n toate mprejurrile. Pentru ndeplinirea acestui rol, Curtea de Justiie are competena de soluionare a litigiilor n care se constituie ca pri state membre, instituii comunitare, ntreprinderi sau persoane fizice. Mai mult de 8600 de cauze au fost aduse curii din anul 1952, de cnd a fost nfiinat. n anul 1978 se soluionau deja 200 de cazuri noi pe an, iar n 1985 au fost pe rol peste 400 de cauze. Curtea de Justiie joac un rol esenial n cadrul sistemului instituional stabilit prin Tratate. n mod deosebit, Curtea are rolul de a menine echilibrul ntre prerogativele instituiilor comunitare pe de o parte i ntre prerogativele conferite Comunitii i cele pstrate de statele membre pe de alt parte. n exercitarea atribuiilor sale de revizuire, Curtea este deseori chemat s hotrasc n probleme de natur constituional sau de importan economic major.

2.Componena Curii de Justiie

Curtea de Justitie este compusa din : Presedinte ; Judecatori ; Avocati generali ; Grefieri ; Raportori si referenti .

Judecatorii aleg dintre ei un presedinte al Curtii pentru o perioada de trei ani .La expirarea acestui termen el poate sa fie reales . Aceasta alegere periodica urmeaz imediat inlocuirii legale periodice partiala , prevazuta in art .167 ,CE, art. 139 Euratom si ea se efectueaza prin vot secret cu majoritate absoluta1 .
1

Daca nici un judecator nu obtine o astfel de majoritate ,Regulile de procedura (art.27) prevad ca va fi organizat un al doilea scruitn , urmare caruia va fi ales acel judecator care obtine cele mai multe voturi , iar daca exista balotaj, va fi considerat ales judecatorul cel mai in varsta.

Presedintele conduce activitatea juridica si adminstratia Curtii ; el prezideaza dezbaterile cauzei si deliberarile. De asemenea el indeplineste si atributii executive legate de buna administrare a justitiei, intre care mentionam , de exemplu, desemnarea judecatorului-raport pentru fiece cauza, concomitetnt cu incredintarea ei unei Camere a Curtii, stabilirea termenelor pentru interventii sau a datelor la cer va incepe procedura orala, acordarea , in imprejurari speciale ,a unor prioritati pentru unele cauze . Curtea de Justitie numara 27 judecatori2 si 8 avocati generali . In aplicarea art. 167 din Tratat, judecatorii trebuie sa fie alesi dintre persoanele a caror independenta este mai presus de orice indoiala si care poseda calificarile cerute pentru numirea in cele mai inalte functii juridice in tarile lor respective ori care sunt juristi de o componenta recunoscuta . Se impune ,deci, ca persoanele in cauza sa-si fi relevant in decursul anilor in cadrul activitatii lor juridice acele trasaturi care san u-I faca susceptibili la influente exterioare in interpretarea sia plicarea dreptului si care sa accentueze caracterul onest , integru. Pe de alta parte, cealalta conditie de alegere constand in calificarile si functiile lor profesionale nu presupune ca in mod necesar persoanle respective sa fi indeplinit functii de judecatori in cadrul tribunalelor lor nationale . Deorece legea nu distinge , pot fi calificati pentru o asemenea activitate oricare dintre persoanele cu formatie juridica3 indeplinid doar aceste doua conditii . Judecatorii nu pot sa detina vreao functie politica ori administrative sin u se pot angaja in vreao profesie, indiferent ca aduce sau nu un castig, afara daca o dispensa este acordata in mod exceprional in acest sens . Judecatorii vor fi numiti prin acordul comun al guvernelor statelor member, fara sa mai fie necesara vreo procedura comunitara specifica de conformare sau ractificare din partea organismelor comunitare .In regula generala , guvernul fiecarui stat isi propune un candidat care este national al acestuia, dar, in prelabil , in cadrul unor consultari informale , alte state member pot sa convinga uneori, acel guvern sa propuna alt candidat . Acestia sunt numiti pe o perioada de sase ani . La fiecare trei ani va exista o inlocuire partiala a judecatorilor ( sase sau sapte dintre ei vor fi inlocuiti alternativ ) .Daca un judecator se pensioaneaza in timpul mandatului sau, un inlocuitor va fi numit doar pe perioada de mandat care a mai ramas de indeplinit pentru acel judecator pentru a nu perturba succesiunea normal a inlocuirilor. Calitatea de judecator al Curtii inecteaza prin inlocuirea normala legala , decesul judecatorului , demisie sau pensionare . In plus, un judecator isi poate pierde functia sa ori dreptul la o pensie sau la alte beneficii suplimentare numai daca, in opinia unanima a judecatorilor si avocatilor generali ai Curtii , nu mai indeplineste conditiile necasare ori nu mai face fata obligatiilor privitoare la functia sa, judecatorul in cauza neputand sa ia
2

Numar care va putea creste odata cu dobandirea caliattii de membri al Uniunii de catre alte state .De fapt si componenta numerica a institutiilor comunitare va putea creste pe acelasi considerent . 3 Pana in anul 1985 , cand a intervenit Conventia asupra unor institutii commune Comunitatilor europene si au intrat in vigoare Tratatele CE si Euratom,Tratatul CECO nu prevedea aceasta a doua conditie ceea ce a permis ca doi judectaori numiti san u posede o diploma universitara de specialitate .

parte la deliberarea respective . Conditia care nu mai este indeplinita s-ar putea reduce la incalcarea obligatiei de independenta , pentru ca nu s-ar pune problema calificarilor profesionale sau a competentei care a fost verificata pe parcursul activitatii profesionale .In privinta neindeplinirii obligatiilor, ea ar putea fi consecinta imposibilitatii materiale de executare a atributiilor ( de exemplu pentru motive medicale ) . Curtea este asistata de opt avocati generali care au obligatia ca, actionand cu completa impartialitate si independenta , sa prezinte, in sedinta publica, concluzii motivate, in scopul de a asista Curtea in executarea sarcinei incredintate . Statutul lor nu difera fata de cel al judecatorilor, regulile in legatura cu denumirea , durata mandatului, inlocuirea sau incetarea functiilor judecatorilor le vor fi aplicabile .La fiecare trei ani patru dintre ei urmeaza sa fie inlocuiti .Germania, Franta , Italia, Marea Britanie si Spania au cate un avocat general permanent. Celelalte state iau parte la un system implicand rotatia a trei avoacati in ordine alfabetica . Avocatul genral isi expune opinia sa la sfarsitul procedurii orale,ea devenind publica, ceea c ear putea atrage riscul ca mandatul sau san u fie reinnoit atunci cand ar exista deosebiri fata de opiniile guvernului sau. Curtea numeste , dintre avocatii generali , pe primul avocat general pe o perioada de un an, asa incat pe durata mandatelor de sase ani toti avocatii generali vor indeplini aceasta functie .El va prezida intrunirile acestora si va incredinta fiecare cauza unuia dintre ei de indata ce a fost desemnat judecatorul raport . Inainte de a-si incepe exercitarea atributiilor in general, judecatorii si avocatii generali vor depune un juramant privind executarea obligatiilor impartial si correct sis a pastreze secretul deliberarilor Curtii . Judecatorii si avocatii generali beneficiaza de privilegii si imunitati care au scopul de a asigura independenta lor mai ales fata de statele member pe timpul exercitarii mandatului lor .in plus fata de imunitatea de jurisdictie pe aceasta perioada , ei beneficiaza de imunitate si dupa incetarea functiei lor in privinta actelor indeplinite in calitatea lor oficiala, inclusiv enunturile exprimate scris sau verbal. Curtea , intrunita in plen , le poate ridica imunitatea. Daca de fapt, ea este ridicata si a fost introdusa o actiune penala contra unui judecator , el nu va putea sa fie judecat in oricare dintre statele member decat de curtea competenta sa judece pe membrii celei mai inalte magistraturi . Colaboratorii Curtii sunt grefierii si referentii . Grefierii sunt alesi de catre judecatori . Ei au doua categorii de functii . In primul rand , au functii judiciare , adica asista Curtea si pe membrii ei in indeplinirea actelor ce le incumba functiei lor, inclusiv asistarea la audieri. De asemenea, ei raspund de tinerea arhivelor Curtii si de publicarea in Colectia de Jurisprudenta a Curtii a textelor integrale a hotararilor si ordonantelor date . In al doile rand, grefierii au functii administrative , asigurand administrarea bugetului Curtii , sub autoritatea presedintelui. De asemenea, ei raspund de activitatea tuturor functionarilor si agentilor Curtii , si in special de serviciul lingvistic .

Fiecare judecator si avocat-general primeste asistenta personala a doi referenti , care sunt juristi calificati, de regula, doctori in drept si care au aceeasi nationalitate ca si el. Referentul este atasat persoanei fiecarui membru al Curtii sin u depinde decat de acesta, constituind cabinetul sau personal . El joaca un rol-cheie in functionarea Curtii , in special cei care lucreaza pe langa avocatii generali .

3.Organizarea Curii
De regula Curtea activeaza in sedinte plenare pentru dezbaterea cauzelor potrivit art. 165, alin. 2, dar ea poate sa constituie camere, fiecare cu un numar de 3-5 judecatori, in functie de importanta litigiilor . Presedintii Camerelor sunt numiti pentru un an. Camerele intreprind cercetari prealabile asupra tuturorcauzelor aflate pe rolul Curtii si vor decide asupra cererilor privind sprijin pentru asistenta juridical in cazul cand o parte nu are mijloace necesare spre a face fata costurilor procedurii, precum si atunci cand apar divergente in legatura cu recuperarea cehltuielilor de judecata stabilite . De indata ce a fost depusa o cerere prin care se introduce actiunea, presedintele , incredintand cauza unei Camere pentru cerectari prealabile, va desemna si un judecator din acea Camera in calitate de raportor.Acesta are obligatia de a studia dosarul si de a prezenta Curtii un raport prealabil care va cuprinde faptele si opinia sa in legatura cu necesitatea cercetarilor preliminare. Daca nu considera necasar sa se efectueze aceste cercatari, el poate sa expuna ,in scris , anumite intrebari pentru parti , Comisie sau statele member. In plus ,raportul va stabili cele mai importante probleme care survin in cauza respective, astfel ca inca la inceput sa se aduca unele clarificari .Inainte de a inceoe procedura orala, judecatorul-raport intocmeste un raport de audienta cuprinzand o expunere sumara a faptelor si consideratiilor partilor, care , uneori cu anumite modificari, este reluata in hotararea finala . Dupa terminarea procedurii orale el va redacta partea din hotarare privind chestiunile de drept. Ea va fi supusa discutiei Curtii, care si-o poate insusi sau poate impune modificari contrar opiniei judecatorului-raportor . Curtea delibereaza valabil numai in prezenta unui numar impar de judecatori, iar in cazul in care judecatorii sunt in numar par,cel mai tanar judecator nu participa la deliberare .Judecarea in camere se face de regula atunci cand sunt introduce actiuni de catre functionarii publici ai Uniunii cu exceptia cazului in care ele sunt trimise direct in plen . Deliberarile Curtii si ale Camerelor au loc in Camera de Consiliu , in sedinta plenara este necasar un numar minim de sapte judecatori , iar in Camere un numar minim de cinci .

Presedintii Curtii sau a Camerei nu au un vot dominant. Judecatorii, avocatii, grefierii au obligatia potrivit tratatelor constitutive sa aiba resedinta private in interiorul Curtii. Cu titlu de exceptie, Curtea poate sa-si aleaga si alt sediu in oricare alt stat membru. Calendarul Curtii este bine determinat, existand si perioade de vacanta , iar in caz de urgenta, presedintele poate sa convoace sedintele si in timpul vacantei . Limba oficiala in care se desfasoara sedintele Curtii este limba oficiala a fiecarui stat in schimb , este limitata la limba paratului .De obicei , ca regula generala, se foloseste limba franceza care este si perntru redactarea hotararilor .

4.Competenta Curii de Justiie

Competenta ce revine Curtii , potrivit Tratatelor comunitare nu este o competenta de drept comun, ci de atributie . Afirmatia poate fi justificata prin dispozitiile ast. 183, care prevede ca sub rezerva competentelor atribuite Curtii de justitie prin prezentul Tratat, litigiile in care Comunitatea este parte nu sunt pe acest motiv excluze din competenta tribunalelor sau curtilor statelor membre . Curtea de Justitie poate sa actioneze ca: -o curte adminstrativa , in scopul de a proteja subiectele de drept, statele member, precum si persoanele ; -o curte consitutionala, cand interpreteaza Tratatele sau cand judeca recursurile Consiliului/ Comisiei / sau unui stat membru impotriva altui stat membru sau impotriva unei institutii comunitare pentru nerespectarea obligatiilor ce-i incumba ; -o jurisdictie civila sau de munca , cand judeca recursurile in daune-interese sau recursurile functionarilor comunitari privind situatia lor administrativa . Pentru a-i ndeplini cu bine misiunea, Curii i-au fost atribuite competene jurisdicionale bine definite, pe care le exercit n cadrul procedurii avnd ca obiect pronunarea unei hotrri preliminare i al diferitelor categorii de aciuni. In cadrul atributiilor jurisdictionale ale Curtii de Justitie, pot fi exercitate in fata acestuia urmatoarele tipuri de actiuni: a)Actiunea (recursul) in anulare - prin care reclamantul contesta legalitatea unui act comunitar care provine de la o institutie comunitara. Pot fi atacate cu recurs in anulare actele adoptate de Parlamentul European si de Consiliul UE, in comun, actele Consiliului, Comisiei, ale Bancii Central Europene (altele decat avizele si recomandarile), precum si actele adoptate de Parlamentul European menite sa produca efecte fata de terti. Acestea trebuie sa fie acte juridice si sa produca efecte de drept.

Motivele de anulare sunt incompetenta, incalcarea formelor substantiale, incalcarea tratatului sau a oricarei reguli de drept referitoare la aplicarea sa. Recursul poate fi formulat de catre un stat membru, de catre o institutie comunitara (mai ales de Comisie si Consiliul UE, dar si de catre Parlament si Banca Central Europeana in vederea ocrotirii prerogativelor lor) precum si de orice persoana fizica sau juridica, resortisant al statelor membre ale UE, daca actul atacat il priveste in mod direct si individual. Termenul de recurs este de doua luni si incepe sa curga fie de la publicarea actului, fie de la notificarea sa reclamantului, fie din ziua cand reclamantul ia cunostinta de actul respectiv, atunci cand beneficiar este un alt subiect de drept. Efectul admiterii recursului consta in declararea nulitatii actului contestat. In situatia in care actul este un regulament, Curtea de Justitie va indica, daca apreciaza ca este necesar, acele efecte ale regulamentului anulat care trebuie considerate ca definitive. Un caz special de recurs in anu1are il constituie plangerea introdusa de functionarii publici comunitari impotriva sanctiunilor disciplinare ce le-au fost aplicate, sau impotriva modului in care le-a fost rezolvata petitia inaintata autoritatii investite cu puterea de numire. Inainte de a se adresa Curtii Europene de Justitie, functionarii comunitari trebuie sa parcurga o procedura administrativa prealabila, in fata autoritatii care a dictat sanctiunea disciplinara sau a celei investite cu puterea de numire. In termen de 3 luni de la primirea raspunsului la procedura administrativa prealabila trebuie sa fie sesizata instanta judiciara comunitara. b)Recursul in carenta - este actiunea aflata la dispozitia institutiilor comunitare (cu exceptia CEJ), a statelor membre si a persoanelor fizice si juridice prin care acestea solicita Curtii sa constate abtinerea institutiilor comunitare. (Parlament, Consiliul U.E. si Comisia Europeana) intr-o problema in care acestea aveau obligatia sa actioneze. Inainte de sesizarea Curtii cu un recurs in carenta este obligatorie efectuarea unei proceduri administrative prealabile, constand in invitarea institutiei respective sa actioneze. Daca in termen de doua luni de la aceasta invitatie, institutia nu-si exprima pozitia, reclamantul poate sa sesizeze Curtea Europeana de Justitie intr-un alt termen de doua luni care curge de la data cand institutia comunitara trebuia sa raspunda. Admitand actiunea, Curtea declara ilegala abtinerea institutiei comunitare; aceasta fiind obligata sa ia masurile care se impun pentru executarea hotararii Curtii, deci sa emita actul respectiv, reclamantu1 avand si dreptul de a fi despagubit. c) Exceptia de ilegalitate - este procedura prin care se poate obtine anularea unui act normativ ilegal in momentul in care acesta este executat printr-un act individual; anulare care nu s-a putut obtine pe calea unui recurs in anulare fie datorita termenului scurt in care poate fi introdus acesta, fie din pricina lipsei calitatii procesuale active, actele normative putand fi contestate doar de catre statele membre sau institutiile comunitare.

In acest caz, potrivit Tratatului CEE, persoanele fizice sau juridice pot sa ridice, in cadrul procesului de anulare a deciziei individuale, exceptia de ilegalitate a actului normativ. Exceptia de ilegalitate apare astfel ca o procedura accesorie cererii principale de anulare a deciziei individuale si nu poate fi invocata de catre particulari in cazul in care puteau contesta actul pe calea unui recurs in anulare . Ea poate fi insa invocata de orice parte a litigiului, chiar si de catre un stat membru, desi acesta putea actiona si pe calea unui recurs in anulare. Daca prin hotararea Curtii este constatata ilegalitatea actului normativ in discutie, el devine inaplicabil in cazul respectiv insa nu este anulat, continuiind sa produca efecte juridice. Doar decizia emisa in baza actului normativ va fi anulata. d)Actiune in constatarea neindeplinirii de catre un stat membru a obligatiilor ce-i revin - este actiunea intentata de catre Comisia Europeana sau de catre un stat membru prin care i se cere Curtii Europene de Justitie sa se pronunte cu privire la conformitatea cu dreptul comunitar a actiunilor statului membru. Inainte de investirea Curtii, cu judecarea cauzei se desfasoara o faza administrativa constand in examinarea cauzei de catre Comisie, pe baza observatiilor prezente de statul in cauza si emiterea unui aviz prin care i se cere luarea unor masuri pentru inlaturarea abaterii. In cazul in care statul nu se conformeaza, Comisia poate sesiza Curtea de Justitie. Aceasta faza administrativa este obligatorie si in situatia in care un stat membru invoca neindeplinirea de catre alt stat membru a obligatiilor ce-i revin, trebuind sa fie sesizata mai intai Comisia care emite de asemenea un aviz motivat. Sesizarea directa a Curtii se poate face numai daca intr-un termen de trei luni de la data cererii Comisia nu emite avizul. Prin hotararea pe care o ia, Curtea poate numai constata neindeplinirea obligatiilor si obligarea statului parat la indreptarea comportamentului sau, dar nu poate anula actele emise de autoritatile interne, pentru ca astfel s-ar substitui judecatorului national. Executarea hotararii Curtii este obligatorie, prevazandu-se si posibilitatea aplicarii unor sanctiuni pecuniare statelor care nu se conformeaza, sub forma unei sume forfetare sau a unei amenzi. e) Recursul in interpretare - este actiunea prin care, la cererea organelor de jurisdictie nationale, Curtea intervine pentru interpretarea regulilor comunitare sau pentru a aprecia validitatea actelor adoptate de catre institutiile comunitare. Astfel, judecatorul national caruia, in solutionarea unui litigiu, i se ridica o problema referitoare la interpretarea dreptului comunitar sau validitatea actelor institutiilor, poate sesiza Curtea cu aceasta chestiune, inainte de a se pronunta asupra fondului. Actiunea cu care este investita Curtea este o actiune prealabila sau prejudiciala, care presupune o apropiere a organelor de jurisdictie nationala si a celor comunitare. Prin hotararea preliminara a Curtii se precizeaza sensul dispozitiilor a caror interpretare i s-a cerut sau se pronunta cu privire la validitatea lor, organul jurisdictional national fiind obligat ca la solutionarea cauzei sa respecte interpretarea data.

Prin aceasta procedura se asigura o aplicare uniforma a dreptului comunitar de catre instantele tuturor statelor membre. f)Actiunea in daune contra institutiilor comunitare - este o actiune in raspundere necontractuala care prevede ca in materie de raspundere extracontractuala, comunitatea trebuie sa repare daunele cauzate de institutiile si de agentii sai in exercitarea functiilor lor. Prin introducerea ei reclamantul urmareste obtinerea de compensatii pentru daunele cauzate prin actul comunitar. De obicei actiunea in daune insoteste recursul in anularea actului comunitar din care izvorasc prejudiciile, dar poate fi exercitata si separat, atunci cand persoana interesata nu poate sa atace direct actul sau cand acesta a fost anulat.

5.Functionarea curtii de justitie

Deliberarile din plenul Curtii sau a Camerelor au loc in camera de Consiliu si se deruleaza doar intre acei judecatori care au participat la procedura orala . Avocatul general nu poate fi prezent. Curtea nu poate delibera valabil decat in numar impar de membrii, indiferent daca judecata se face in plen sau in Camere .Cand judecata se face in plen, presedintele Curtii de Justitie nu are vot preferential , adica nu are drept de veto .Deciziile sunt luate prin vot majoritar insa Statutul Curtii nu prevede ce fel de majoritate trebuie realizata . De asemenea , conform Statutului Curtii de Justitie Europene decizia Curtii/Camerei nu poate face nici un fel de precizare asupra modalitatii de vot folosita (unanimitate sau majoritate) , astfel incat deciziile devin colective si angajaza toti membrii Curtii . In acelasi timp opiniile contrare sau concurente ale judecatorilor minoritari nu pot fi facute publice si nici cuprinse in hotararea Curtii .

6.Metode utilizate de Curtea de Justitie

Din analizele facute de specialistii in drept comunitar a rezultat ca , inca de la originile sale , metodele folosite de Curtea de Justitie A Comunitatii Europene(CJCE) au evocat un asa-numit functionalism judiciar.Acest functionalism a fost sustinut plecand de la textele Tratatelor institutive si luand in considerare finalitatea Tratatelor si chiar dezvlotarea efectiva a Comunitatilor Europene . Asfel , s-a convenit sa specificitatea metodelor utilizate de Curtea de Justitie rezulta din pozitia sa particulara de institutie comunitara ce trebuie sa interpreteze si sa aplice intr-un cadru multinational notiuni luridice ce au cel mai adesea un continut economic . De aceea , CJCE trebuie sa foloseasca o combinatie multipla de metode :

Exegetice bazate pe textele Tratatelor comunitare si p succesiunea articolelor ; Finaliste sau creatoare de efect util , care sa tina cont de obiectivele comunitare explicite si implicite prevazute de Tratate ; De conformitate care sunt determinate , pe de o parte , de scopurile constituirii Comunitatii Euopene si pe de alta parte , de stadiul de dezvlotare istorica si tehnica a lor .

7.Procedura de judecata in fata CJCE

Caractere generale Procedura de judecata in fata plenului Curtii sau a Camerelor sale, precum si in fata Tribunalului de Prima Instanta este contradictorie , publica, mixta si inchizitorie. Este contradictorie , pentru ca ambele parti , reclamantul si paratul , trebuie sa-si prezinte pretentiile si sa le sustina , argumentandu-le cu dovezi ; Este publica , deoarece la sedintele de judecata poate asista oricine este interesat , ceea ce insemana ca nu pot participa decat partile interesate , reprezentantii lor judecatorul raportor si avocatul general insarcinat cu prezentarea cazului ; Este mixta ,deoarece comporta doua faze principale :faza scrisa si cea orala ; Este inchizitorie ,deoarece intre faza scrisa si cea orala se poate intercala o faza de instrumentare sau de investigare pentru pregatirea cazului in vederea dezbaterii sale . Faza scrisa debuteaza prin cererea trimisa prin scrisoare recomandata la grfa Curtii de catre reclamant . Aceasta cerere trebuie sa cuprinda , conform art.37-44 din regulamentul de procedura , numele partilor , obicetul litigiului,o expunere sumara a mijoacelor invocate in aprare , precum si concluziile reclamantului fata de situatia de fapt invocata . Cererea trebuie trimisa Curtii , pentru a fi primita , intr-un intreval de timp expres determinat de Tratate pentru fiecare tip de actiune(recurs) . Cererea este inscrisa in registrul Curtii ,iar presedintele desemneaza un judecator raportor , care va avea sarcina de a urmari derularea procedurii pt acel caz si de a intocmi un raport preliminar asupra faptelor si eventual unei investigatii.In continuare , fiecare parte are posibilitatea sa depuna un memoriu suplimentar care sa-i sustine pretentiile invocate in speta . Practic fiecare parte depune cate doua memorii .Prin depunerea memoriilor suplimentare ia sfarsit faza scrisa a procedurii . Faza orala cuprinde, in principiu , lectura raportului de audiere a judecatorului raportor , apoi pledoariile partilor si in final concluziile avocatului general . Dupa dezbaterea publica a cazului , Curtea va delibera si va adopta o hotarare ce se comunica partilor in sedinta publica .Cele mai multe din regulile prevazute in Protocolul asupra Statului Curtii de Justitie se aplica si Tribunalului de Prima Instanta . Procedura de judecata in fata CJCE sau TPI are urmatoarele caractere specifice :

Reprezentarea partilor Reprezentarea depinde de categoria de parte aflata in litigiu. Astfel : institutiile comunitare si statele membre sunt reprezentate de catre agentii lor.De regula , agentii institutiilor comunitare sunt membrii serviciilor lor juridice , agentii statelor sunt functionarii serviciului contencios sau juridic. Deoarece nu exista un barou propriu al Curtii ,teoretic orice avocat inscris in baroul ; unui stat membru poate semna cererea introductiva si pleda in fata Curtii .In sfarsit partile trebuie sa fie domiciliate in Luxembourg , sub sanctiunea ca altfel nu au acces la judecata in fata Curtii . Regimul lingvistic n ceea ce privete aciunile directe, limba utilizat n cererea introductiv (care poate fi una din cele 21 de limbi oficiale ale Uniunii Europene) va fi limba de procedur a cauzei, adic limba n care aceasta se va desfura. n ceea ce privete cererile avnd ca obiect pronunarea unei hotrri preliminare, limba de procedur este cea a instanei judectoreti naionale care se adreseaz Curii de Justiie. Dezbaterile care au loc n timpul audierilor sunt traduse simultan, n funcie de necesiti, n diferitele limbi oficiale ale Uniunii Europene. Judectorii delibereaz fr interprei, folosind o limb comun, care, prin tradiie, este franceza. Costul procedurii Procedura n faa Curii de Justiie este scutit de cheltuieli. n schimb, onorariul avocatului abilitat s pun concluzii n faa instanelor unui stat membru ce reprezint prile nu este acoperit de Curte. Cu toate acestea, dac o parte se afl n imposibilitatea de a face fa cheltuielilor de judecat n totalitate sau n parte, ea poate, fr a fi reprezentat de un avocat, s cear acordarea asistenei judiciare gratuite. Cererea trebuie s fie nsoit de toate informaiile care justific starea de nevoie.De asemenea , in anumite circumstante , Curtea poate condamna chiar partea care a castigat litigiul sa plateasca cheltuieli frustatorilor sau vexatorilor (amenzi pentru ofensele aduse Curtii) . Forma deciziilor Curtii In privinta masurilor de urgenta , a celor de instrumentare a cazului si a reglementarii cheltuielilor , Curtea statueaza prin ordonante.Hotararile trebuie insa sa aiba in mod obligatoriu trei parti :

a) Prima parte , intitulata in fapt , corespunde mai mult sau mai putin raportului de audiere al judecatorului raportor , fiind o expunere a faptelor ce sintetizeaza dezbaterile orale , concluziile partilor , mijloacele si argumentele prezentate de fiecare dintre ele ; b) A doua parte , numita in drept contine rationamentul Curtii fata de pretentiile formulate de parti si afirma pozitia luata referitoare la obiectul dedus judecatii ; c) A treia parte cuprinde solutia propriu-zisa a Curtii ce pune capat litigiului dintre parti. In sfarsit pentru a fi aplicabila, hotararea Curtii trebuie sa fie investita cu formula executorie , adica sa fie pusa in aplicare .Hotararile Curtii sunt publicate in asanumitele Colectii de jurisprudenta fiind precedate de litera C (de la Curtea de Justitie). Procedurile specifice

Ordonana motivat

n cazul n care o ntrebare preliminar este identic cu o ntrebare asupra creia Curtea s-a pronunat deja sau dac rspunsul la aceast ntrebare nu las loc de ndoial sau poate fi dedus din jurispruden, dup audierea avocatului general, Curtea de Justiie poate decide pe calea unei ordonane motivate, fcnd referire cu precdere la hotrrea deja pronunat privind aceast ntrebare sau la jurispruden.

Procedura accelerat

Procedura accelerat permite Curii s soluioneze rapid cauzele extrem de urgente, reducnd termenele i eliminnd anumite etape ale procedurii. n urma unei cereri introduse de una din pri, preedintele Curii decide, dup ce a audiat celelalte pri, dac o urgen deosebit justific folosirea procedurii accelerate. Aceast procedur este de asemenea prevzut n cazul cererilor avnd ca obiect pronunarea unei hotrri preliminare. n acest caz, cererea este introdus de instana judectoreasc naional care sesizeaz Curtea.

Msurile provizorii

Procedura de aplicare a msurilor provizorii vizeaz suspendarea executrii unui act al unei instituii, care face de asemenea obiectul unei aciuni, sau orice alt msur provizorie necesar pentru a preveni un prejudiciu grav i ireparabil n detrimentul unei pri.

8.Principii fundamentale stabilite prin jurispruden

n jurisprudena sa, al crei punct de plecare l reprezint hotrrea Van Gend & Loos din 1963, Curtea a introdus principiul efectului direct al dreptului comunitar n statele membre. Acesta permite cetenilor europeni s invoce n mod direct normele juridice comunitare n faa instanelor judectoreti naionale. ntreprinderea de transport Van Gend & Loos, importatoare de mrfuri din Germania n rile de Jos, trebuia s plteasc taxe vamale pe care le aprecia ca fiind contrare dispoziiei din Tratatul CEE ce interzice mrirea taxelor vamale n cadrul relaiilor comerciale reciproce. Aciunea punea problema conflictului dintre dreptul intern i normele Tratatului CEE. Fiind sesizat de ctre o instan judectoreasc din rile de Jos, Curtea a soluionat ntrebarea prin instituirea doctrinei efectului direct, conferind astfel ntreprinderii de transport o garanie direct a drepturilor sale izvorte din legislaia comunitar n faa instanei judectoreti naionale. n 1964, hotrrea Costa a stabilit supremaia dreptului comunitar asupra dreptului intern. n aceast cauz, o instan judectoreasc italian solicitase Curii de Justiie s stabileasc dac legea italian de naionalizare a sectorului de producie i de distribuie a energiei electrice era compatibil cu anumite norme din Tratatul CEE. Curtea a introdus doctrina supremaiei dreptului comunitar, ntemeindu-se pe specificul ordinii juridice comunitare, menite s aib o aplicare uniform n toate statele membre. n 1991, n hotrrea Francovich .a., Curtea a dezvoltat o alt noiune fundamental, i anume aceea a rspunderii unui stat membru fa de persoanele private pentru prejudiciile cauzate acestora prin nclcarea dreptului comunitar de ctre respectivul stat. Ca urmare, ncepnd cu 1991, cetenii europeni au la ndemn o aciune n repararea prejudiciilor mpotriva statului care ncalc o norm comunitar. Doi ceteni italieni, care trebuiau s i ncaseze remuneraiile de la angajatorii lor aflai n faliment, au introdus aciuni invocnd abinerea statului italian de a transpune dispoziiile comunitare care protejeaz lucrtorii salariai n cazul insolvabilitii angajatorului. Fiind sesizat de ctre o instan judectoreasc italian, Curtea a precizat c directiva respectiv urmrea s confere drepturi persoanelor fizice, drepturi de care acestea au fost private ca urmare a abinerii statului de a transpune directiva. Astfel, Curtea a deschis posibilitatea introducerii unei aciuni n reparare mpotriva statului nsui.

BIBLIOGRAFIE O. Manolache - Drept comunitar , vol. I , editura ALL , Bucuresti, 1999 Cornelia Lefter- Drept comunitar institutional , ed. Editura Economica ,Bucuresti , 2001 Ovidiu Tinca - Drept comunitar general , ed. ed. Editura Economica,Bucuresti , 2001

Marin Voicu

- Drept comunitar : teorie si jurisprudenta , ed. Ex Ponto , Constanta , 2002