Extinderea relaiilor economice externe ale rii s-a produs n special odat cu Marea Unire, odat cu nceputul industrializrii

economice. Prin msurile de stimulare a materiilor prime agricole i mineralele autohtone i a celor provenite din import pentru a fi astfel exportate. n deceniul al patrulea al secolului XX unele industrii, de exemplu cea a petrolului i cea a lemnului, au devenit competitive pe plan internaional, altele, precum cea alimentar, textil i metalurgic au nceput s concureze importurile de produse din aceste domenii, n timp ce industria chimic avea o productivitate cu mult peste media naional. n anul 1935 Romnia i acoper din producia proprie cca. 70% din necesarul de produse industriale, din care 25% la maini i utilaje.

n perioada 1945-1989, economia Romniei a fost tipic central-planificat, iar n ultimi ani hipercentralizat.Prin promovarea i aplicarea planului s-a forat dezvoltarea industrial a rii, n special a construciei de mainii, industrie considerat pivot al economiei naionale. n acelai timp sectorul agricol i agro-industrial a trecut pe planul secundar, iar producia de bunuri de consum a fost practic neglijabil. Forat de o rat de cretere dintre cele mai ridicate din lume, n jur de 30% pe an, industria, n primul rnd, i economia, n general, au nregistrat ritmuri de cretere ridicate. Cu toate acestea, volumul su nu a depit 25% din PIB cu acest procent Romnia situndu-se pe ultimele ri din Europa.

Totodat, ponderea Romniei n comerul mondial era n jur de 0,5%. Ctre anul 1989, pe plan intern, Romnia se considera o ar industrial-agrar, iar pe plan internaional se autodeclara ar n curs de dezvoltare