1.STRUCTURA SISTEMULUI BANCAR.

La modul cel mai general, sistemul bancar al unei tari este format din Banca Centrala si bancile din sistem, care n functie de natura activitatii sunt: Banci comerciale denumite si banci de depozit sau universale; Bancile de afaceri; Banci si institutii specializate. Din punct de vedere al organizarii activitatii bancare si al gradului de specializare, putem vorbi de doua sisteme bancare: Sisteme bancare ale europei continentale, putin specializate si care functioneaza dupa modelul bancii universale; Modelul american aplicat si n Japonia si care este bazat pe principiul unei specializari stricte a institutiilor bancare. 2. ROLUL BANCILOR IN ECONOMIE Activitatea bancara n economia unei tari presupune un mod specific de organizare a acesteia, fiind de asemenea domeniul cel mai reglementat. Precizare: Reglementarea este data n fiecare tara de Legea Bancara Nationala care are menirea de a crea conditii pentru o concurenta normala, pentru asigurarea soliditatii si viabilitatii sistemului bancar. Nota: Pentru tarile Uniunii Monetare Europene, cadrul legislativ este dat de directivele europene transpuse n reglementari nationale. Bancile ntr-o economie au rolul de intermediari financiari principali n relatia economisire-investire, relatie decisiva n cresterea economica. Bancile realizeaza legatura ntre cei care au nevoie de resurse financiare si cei care realizeaza excedente. Precizare: Rolul de intermediari comerciali se materializeaza / concretizeaza si prin functiile pe care le ndeplinesc bancile n economie. Aceste functii vizeaza / se refera la: Distribuirea de credite n economie; Colectarea de lichiditati; Gestionarea de mijloace si instrumente de plata; Furnizarea de informatii si asigurarea de lichiditati. Precizare: n prezent, exista o puternica interdependenta ntre componentele structurale ale unui sistem bancar national. Datorita acestui fapt, falimentul unei banci poate antrena falimentul altei banci, si n ultima instanta a sistemului bancar n ansamblu. Apare fenomenul cunoscut sub denumirea de risc de sistem. Cauza fundamentala a falimentului trebuie cautata n asimetria bilantului = angajamentele unei banci, obligatiile ei (reflectate n pasiv) sunt exigibile / lichide n timp ce plasamentele (reflectate n activ) ndeosebi sub forma de credite sunt mai putin lichide si mai greu de valorificat (ele sunt extrem de riscante). Din acest motiv, securitatea sistemului bancar reprezinta o problema esentiala si o preocupare majora pentru autoritatea monetara, respectiv pentru banca de emisiune.

3. Functiile bancii centrale. Intelesurile functiei de banca de stat.

Banca centrala reprezinta autoritatea monetara a statului, rolul acesteia decurgnd din monopolul asupra emisiunii monetare. n calitate de banca centrala, aceasta ndeplineste n principal urmatoarele functii: Functia de emisiune; Functia de banca a statului; Functia de banca a bancilor; Functia de centru valutar si de gestionare a rezervelor valutare; Functia de supraveghere. Functia de banca a statului n mai toate tarile lumii, banca centrala reprezinta banca statului. Altfel spus, ea detine si administreaza conturile acestuia, ale caror solduri sunt evidentiate n pasivul bilantului bancii centrale, si care n principiu nu pot fi debitoare. Precizare: n calitatea de banca a statului, banca centrala joaca un rol direct sau indirect n finantarea statului, respectiv a administratiilor publice centrale sau locale. Drept urmare, n activul bilantului bancii centrale figureaza creantele asupra statului, respectiv mprumuturile acordate de banca centrala acestuia pentru finantarea deficitului bugetar.

4. Operatiunile bancare active si pasive.

Bilantul Manifestarea functiilor bancii centrale se realizeaza prin operatiunile efectuate de aceasta, grupate din punct de vedere al bilantului n: Operatiuni active; Operatiuni pasive. Operatiuni active ale bancilor centrale. n sinteza, se pot grupa n 3 categorii: A )Operatiuni de creditare; b) Operatiuni de vnzari-cumparari de aur si devize; c) Operatiuni de decontari interbancare. a)Operatiuni de creditare detin n activul bilantului bancii centrale ponderea cea mai mare. Ele se concretizeaza n acordarea de credite celorlalte banci din sistem (banci comerciale si alte institutii financiare), si statului. Aceste credite reprezinta de fapt creante asupra economiei si asupra statului / contrapartide ale masei monetare. Creditele acordate bancilor din sistem sunt credite de finantare n calitatea sa de banca a bancilor. b) Operatiuni de vnzari-cumparari de aur si devize prin aceste operatiuni, banca centrala si consolideaza rezervele valutare si influenteaza cursul de schimb al monedei nationale n raport cu principalele valute n functie de obiectivele politicii monetare si valutare practicate de tara respectiva. c) Operatiuni de decontari interbancare si intrabancare prezinta importanta datorita rolului pe care l are banca centrala alaturi de bancile comerciale n cadrul compensarilor multilaterale de plati. Operatiuni pasive aici avem 3 categorii: Capital propriu. Sursele atrase.

Emisiunea monetara. Capitalul propriu are n general o pondere redusa n totalul pasiv comparativ cu nivelul nregistrat de acesta la bancile comerciale. n structura lui includem: Fondul statutar; Fondul de rezerva. Sursele atrase depozitele unor organisme financiar-monetare internationale sau ale altor banci centrale straine. Aici intra: mprumuturile de la bancile centrale straine; Cumparari de drepturi speciale de tragere de la FMI.

5. Depozite bancare:
Dpdv al termenului depozitele se impart: La vedere: sunt datorate conturilor de disponibil si a conturilor curente din care acestia fac platile si in care se inregistreaza incasarile . Soldul creditelor curente oscileaza de la o zi la alta, bancile folosesc bani din aceste conturi intr-o proportie foarte scazuta pt. creditare, deci nu vor inregistra venituri si vor bonifica dobanzi foarte mici inferioare dobanzii medii a pietei. La termen: reprez. un contract intre banca, ca depozitar si o persoana fizica sau juridica, ca deponent prin care deponentul pune la dispozitia bancii o suma determinata de bani, iar banca trebuie sa returneze suma la scadenta bonificand o anumita dobanda.

6. De ce investesc bancile com. in numerar si titluri? Operatiuni:

-plasamente ; - servicii de emisiuni ; - achizitii si fuziuni de f.; - rentabilizarea intreprinderii; - privatizarea intreprinderii. In oparatiunile pe care le fac, nu au ca scop controlul intreprinderii la care fac plasam ci urmaresc castigul, adica cumpararea la un prea mic si dupa o perioada de timp isi valorifica plasamentele la un pret mult mai mare.

7. Cvasibancile.
Cvasibancile sau semibancile: In economie in afara BC si a bancilor comerciale mai functioneaza o serie de institutii financiare care desfasoara unele operatiuni similare cu cele desfasurate de bancile propriu-zise, ele insa nu fac parte din sistemul bancar intrucat nu creaza moneda. Cvasibancile se vor imparti in 2 mari categorii: -bancile de afaceri; -societatile financiare.

bancile de afaceri: au aparut in prima jumatate a secolului nostru prin despartirea de bancile comerciale.BA nu au voie sa colecteze depozite si respectiv nu pot acorda credite pe termen scurt. In categoria BA se includ o larga varietate de institutii financiare precum banci de investitii, societati de portofoliu, societati de investitii, fonduri de plasament si respectiv cluburile de afaceri. Societatile financiare pot desfasura operatiuni ca: -leasing si factoring; -emiterea de garantii; -gestiunea mijloacelor de plata.

8. Operatiunile BNR. Conducere BNR.

BNR e institutie publica independenta ce raspunde doar in fata Parlamentului, cu Guvernul are o relatie de coordonare, nu de subordonare. Obiectivul BNR e mentinerea stabilitatii leului. Operatiuni: - stabilitatea + politica monetara; - punerea in circulatie a monedei de metal si bancnota; -Autorizatia , reglementarea si supravegherea institutiilor de credit; -pastreaza rezerva valutara. - casier general al statului. Conducerea BNR revine consiliului de administratie, format din 9 membrii alesi pe 5 ani. Conducerea curenta revine guvernatorului BNR.

9. Institutiile de credit in Romania:

a) Banci sunt institutiile de credit cu vocatie universala: -atrage depozite; - acorda credite; - leasing financiar; - emitere de mijloace de plata; - emiteri de garantii; - consultanta economica; - custodia de instrumente financiare; - inchiriere de casete de siguranta; - operatiuni aur si metale pretioase; - dobanzi de participatii; - alte serii insc rise in domeniul financiar Etc. b) Banci ipotecare (descriere generala) c) Banci de economisire- creditare- sistem locativ (finanteaza constructia de locuinte). d) Cooperative de credit = asociatii de persoane fizice ce participa la intrajutorare. Cooperativele sunt in retea( minim 30) si sunt conduse de Casa Centrala. e) Institutiile emitente de moneda.

10. Operatiunile desfasurate de bancile comerciale romanesti.

O banca comerciala in Romania e organizata pe verticala ( in profil teritorial) pe urm. verigi: a) Centrala functioneaza la nivel national, de regula in capitala. Are atributii de coordonare si indrumare a intregii activitati desfasurate de banca. Ea nu are activitate operativa (nu lucreaza direct cu clientela). Centrala intretine relatii cu Banca Nationala , cu celelalte banci comerciale si cu Ministerul Finantelor. Pt organizarea activitatii centrale, la nivelul ei se constituie directii(departamente): - de specialitate: credite, plati si decontari, trezorerie; - functionale: resurse umane, marketing, contabilitate. b) Sucursala funcioneaza de regula in resedintele de judet si are o dubla activitate: - pe deoparte coordoneaza activitatea bancilor respective la nivelul judetului. - iar pe de alta parte are activitate operativa ( lucreaza direct cu clientela). Pt desfasurarea activitatii in bune conditii la nivelul sucursalei se organizeaza : - servicii de specialitate; -servicii functionale; c) Agentia are in exclusivitate activitate operativa(deserveste clientela) se organizeaza in localitati importante dpdv economic daca activitatea agentiei e de dimensiuni mari, atunci la nivelul acesteia se pot organiza birouri. Agentia are o conducere unipersonala (director de agentie). d)Punctele de lucru au activitate operativa, dar de dimensiuni mult mai reduse fata de agentii. La nivelul verigilor organizatorice cu activitate cooperativa se imparte in: zona rezervata clientelei ( in care clientela solicita diverse servicii si care se numeste FRONT OFFICE. Zona interzisa clientelei numita si BACK OFFICE in care se desfasoara activitatile la care clientii nu participa ( analiza solicitarilor de finantare, operarea in conturi, prestarea functiilor comerciale, de personal si contabilitatea bancii.

11. Structuri organizatorice ale unei societati bancare.

a) Adunarea generala a Actionarilor hotaraste in probleme precum: - aprobarea situatiilor financiare anuale; - repartizarea profitului; - fuziunea, lichidarea, dizolvarea bancii. - strategia de dezvoltare a bancii. b) Consiliul de administratie ia decizii in ceea ce priveste: - politica de atragere a resurselor; - p de creditare; - p de dobanzi; - p comerciala (extinderea si restrangerea retelei teritoriale) ; - politica de resurse umane si cea de salarizare; - politica de investitii.

c) Comitetul de directie pune in aplicare hotararile consiliului de administratie. Gesiunea curenta a bancii revine directorului general. 12.Principalele tipuri de conturi pe care si le pot deschide agentii economici la banci: a) Conturi de disponibil - sunt ce;e in care se pastreaza disponibilitatile la banca si din care se efectueaza platile si incasarile. Au urmatoarele regula nu se pot efectua plati mai mari decat disponibilul in sistem. b) Conturi simple de imprumut - au rolul de a reflecta imprumut pe care bancile le acorda clientului ( operatiunile sunt acordate de credite respectiv rambursarea de credit). Aceste conturi functioneaza in paralel cu conturile de disponibil adica orice acordare de credit inseamna cresterea disponibilitatilor agentilor economici, dupa cum rambursarile consta in scaderea disponibilitatilor agentilor economici. c) Conturi curente sunt un mixaj intre conturile de disponibil si conturile simple de imprumut ; permit efectuare de plati si mai mari fata de disponibilul existent cu conditia sa existe un plafon de creditare ( limita de creditare).

13. Creditul:
Creditul bancar este operatiunea contractuala intre banca si o persoana fizica sau juridica ca debitor imprumutat, prin care banca pune pt. debitor o suma de bani pe un termen contra unei promisiuni de rambursare si cu plata unei dobanzi care sa remunereze banca creditoare. Ce e creditul bancar? un transfer financiar rambursabil. Obiectul creditului = suma de bani Subiectii creditului: - banca (creditor) ; - persoana fizica sau juridica (debitor) Scopul creditului bancar este : - debitor completarea de resurse; - creditor urmareste profitul. Documente de credit: - promisiunea, garantia creditului, termenul de acordare, schema de rambursare, consemnarea creditului.

14. Garantia creditului.

E reprez. de un bun din patrimoniul debitorului sau dintr-un angajament asumat de un tert pe care banca le valorifica in cazul neachitarii obligatiilor. Clasificare garantii: A) Materiale ( reale bunuri din patrimoniu: - bunuri mobile (gaj cu deposedare sau fara deposedare ex. stocurile) - bunuri imobile (ipoteca) cladiri, terenuri B) Nemateriale reprez. de angajamentele rezumate de un tertrezulta ca vor achita obligatiile debitorului principal cand acesta nu le mai plateste (giranti) polite de asigurare de risc financiar, scrisori de garantie bancara.

15. Termenele de acordare ale creditelor bancare.

Perioada de gratie e perioada in care nu se platesc rate la credit, dar se platesc dobanzi. Uneori gratia e totala dar aceasta va calcula dobanda cu valoarea ei majorand durabilitatea debitorului. Creditele pot fi: pe termen scurt mai putin de 1 an finateaza la intreprinderi, productia sau comercializare pe termen mediu intre 1 an si 5 ani sunt de mica amploare; pe termen lung mai mult de 5 ani cu investitii de mare amploare.

16. Cum se pot rambursa creditele si plati dobanzile.

Creditele se ramburseaza dupa unul din criteriile urmatoare: - atat dobanda cat si creditul se achita la scadenta; - dobanzile se platesc esalonat, iar creditul in o singura transa; - atat creditul cat si dobanda se platesc esalonat pe parcursul perioadei de creditare; - dobanda se achita in avans, iar creditul in transe fie intr-o singura transa la scadenta, fie in mai multe.

17. Costul creditului.

Se imparte in: a)Dobanda la credite e elementul principal si teoretic, formeaza costul de finantare al bancii ( dobanda platita de banca la depozite) va adauga o marja si o cota de profit rezultand nivelul minim al dobanzii cu cei mai buni clienti ai bancii. Pt. clientii noi dobanda va creste. Factori care determina dobanda: - riscul afacerii finantate; - costul resurselor de finantare; - inflatia; Dobanda se calculeaza prin: D= C*T*rd/360*100 T = termenul de acordare in zile. Rd= rata dobanzii. b)Comisionul are rol de a acoperii unele activitati facute de banci: - comision de acordare credit; - c. de administrare platitori anual sau lunar; - c. de rambursare anticipata; - c. de reutilizare.

19. Componentele documentatiei de creditare pt. firme si pers. fizice:

Pt. firme : - cerere semnata de autorizatii intreprinderii; - acte contabile, bilant contabil, con profit-pierdere, balanta de verificare; - documente finaciare - cash-flow; - documente justificative privind destinatia creditului la credite pt. activitati curente nominalizate: ex. Facturile neincasate; - un studiu de fezabilitate la creditele de investitii; - lista bunuri pt. garantie si acte asupra lor; - acord de consultare a bazelor de date cu informatii despre credite si debitori, Centrul Riscurilor Bancare; - alte documente solicitate de banca. Pt. pers. Fizice: - cerere de creditare; - copii acte de identitate; - documente din care rezulta venituri; - doc. justificative privind destinatia creditului ex. Factura proforma; - acte de proprietate asupra bunurilor care pot fi garantii; - declaratii privind angajamentele de plata; - alte documente solicitate de banca.

20. Tipologia creditelor acordate populatiei.

A) Credite de consum a) Linii de credite se acorda prin linii de salarii sau prin carduri, 1-2 ani cu posibilitatea prelungirii si marimea de 36 de ori a salariului. b) Credite nenominalizate finanteaza in mod global consumul si le intalnim in: - 5000 10000 de euro/an, maxim 10 ani; - peste 10000 de euro/an, peste 10 ani. credite de nevoi personale. c)Credite nominalizate au destinatie specialacredite pt. bun de consum, auto, pt. turism, pt. tratamente medicale, pt. finantare studii. B) Credite de investii imobiliare se acorda pe o perioada de pana la 35 de ani. Finanteaza cumpararea de terenuri, constructia de locuinte, garantia adica ipoteca.

21. Tipologia creditelor acordate firmelor.

A) Credite nenominalizate: a) finanteaza necesarul de fond de rulment. Pe piata nenominalizata intalnim: - linii de credite credite reincarcabile se acorda prin conturi curente cu posibilitatea prelungirii; - credite globale de exploatare prin credite separate nu permit trageri multiple; - avansuri in cont facilitati de casa. b) pe 1 an de zile

- conturi separate; - documente. Intalnim: - credite stoc si cheltuieli constituite temporar; - credite pt. activitati sezoniere( agricultura, industrie alimentara); - credite pe documente remise spre incasare; - credite de export. B) Credite pt. investitii: - mai mare de un an; - vizeaza cumpararea de masini, terenuri, utilaje etc.

22. Analiza cererilor de creditare a populatiei:

a) bonitatea cu scoring, iar criteriile avute in vedere sunt nivelurile veniturilor solicitantului, stare civila, tutela, situatie locativa, vechime in munca. b) bancile calculeaza veniturile eligibile care trebuie corectate prin certitudine si permanenta, se pleaca de la venituri din fisa fiscala mai mari de 20%, se deduc cheltuielile altele decat cele de natura creditului.(chirii, pensii alimentare etc.) Dupa care din balansarea venit- cheltuieli se stabileste gradul de indatorare, acesta fiind intre 40-65%, in functie de felul creditului, moneda de acordare, nivelul creditelor, marimea in avans.

23. Etapele deciziei de creditare:

Cu ocazia depunerii respectivei cererii la banca, se vor depune obligatoriu, o serie de anexe, care sa faca posibila interpretarea corecta a datelor sintetice cuprinse n cadrul cererii si anume: de regula ultimele trei bilanNuri, n condiNiile n care acestea exista, nsusite de organele fiscale; ultimele doua,trei balanNe de verificare, nsoNite de declaraNiile privind plata TVA ului si a impozitului pe profit aferente; dosarul juridic al societaNii, avnd toate documentele, de la constituire si pna n prezent, n ordine cronologica, si cu nscrierea de menNiuni de la Registrul ComerNului, dupa caz; dovada existenNei spaNiilor de desfasurare a activitaNii acte de proprietate, contracte de nchiriere, contracte de arenda; planul de afaceri pentru creditele pe termen scurt; studiu de fezabilitate pentru creditele pe termen mediu si lung;

 situaNiile analitice ale creanNelor si datoriilor cu specificarea vechimii acestora; proiecNii ale fluxului de numerar si ale contului de profit si pierdere pe perioada de creditare; scrisori de recomandare de la clienNi si furnizori, daca este cazul; curriculum vitae pentru echipa manageriala propusa pentru implementarea proiectului si pentru cei din conducere, din care sa rezulte calificarea si experienNa manageriala a acestora; copie dupa contractele de mprumut, de leasing si dupa alte contracte de garanNii dupa caz; situaNia cu garanNiile propuse a fi aduse cu specificarea provenienNei si dovada achitarii acestora cu contracte de vnzare - cumparare, acte de donaNie, facturi; orice alte situaNii lamuritoare cu privire la desfasurarea afacerii pe care solicitantul sau banca le socotesc necesare.

25. Cambia
E ordinal scris neconditionat de plata a unei sume determinate de plata la o anumita scadenta, dat de o persoana (tragator) unei a 2 a persoane numita (tras) prin care se cere sa achite suma de bani in favoarea unei a 3 a persoane (beneficiar). Mentiuni obligatorii de valabilitate: - numele de cambia; - ordinal de plata a unei sume determinate de bani; - scadenta; - numele trasului; - numele beneficiarului; - locul platii; - data si locul emiterii; - semnatura tragatorului emitent.

26. Acceptarea, Avalizarea, Plata.

a) Acceptarea e operatiunea in care trasul isi recunoaste, isi asuma obligatia de plata. Nu este obligatoria, dar daca trasul isi da acceptul devine obligat principal fiind tinut sa plateasca cambia la scadenta. Operatiunea consta intr-o semnatura depusa de tras pe fata cambiei. b) Avalizarea e operatiunea de garantare a cambiei facuta de o persoana numita avalist si care este o banca, semnificatia acestei operatiuni este ca daca trasul plateste, plata va fi facuta de catre banca avalizatoare (creste siguranta). Operatiunea consta intr-o semnatura pe fata cambiei.

27. Circulatia cambiei

Cambia circula intre agentii economici prin 2 forme : a) Prin gir : daca o intreprindere are o datorie fata de un alt agent economic ea poate sa-si achita obligatia in cauza remitand in contul ei cambia de care dispune. Persoana ce transmite cambia e numita girant si cedeaza celeilalte numite girator, numai drepturile nu si obligatiile, o cambia deja girata mai poate face obiectul si a altor giruri acest lucru duce la siguranta cambiei, adica la nr. de obligatii cambiare (giranti) care vor fi buni de plata in cazul in care beneficiarul nu plateste. Operatiunea de gir se face pe fata cambiei, consta in numele persoanei care transmite cambia, numele noului posesor si data. b) Prin cesiune de creante vanzare a cambiei pt. vechiu

28. Scontarea, regresul si protestul de neplata.

Scontarea e operatiunea de transformare a cambiei in lichiditati. Daca un posesor al cambiei neajuns la scadenta are nevoie urgenta de numerar, el se va adresa unei banci careia ii va gira cambia, care va primi de la banca o suma de bani numita valoare actuala mai mica decat suma de de bani din cambie (valoare nominala) cu o suma numita scont. Scontul e un fel de dobanda si reprez. remunerarea bancii pt. ca a primit o cambie inainte de scadenta. Cambia poate fi transformata in utilitati si in operatiuni forfetare, dar in acest caz, instrumentul va fi transmis bancii prin cesiune de creanta. Posesorul cambiei va primi de la banca o suma de bani mai mica decat in cazul scontarii pt. ca a transmis bancii si riscul de incasare. Regresul si protestul de neplata. In cazul in care la scadenta trasul nu plateste posesorul cambiei ar trebui sa intocmeasca un protest de neplata (recunoasterea ca trasul nu plateste si se face fie printr-o mentiune de refuz facuta de tras prin cambie sau printr-o constatare facuta de judecator. Existenta protestului de neplata da dreptul beneficiarului cambiei sa deschida actiune in regres (e un recurs impotriva celorlalte obligatii cambiare [persoane care au detinut inaintea sa cambia si-au semnat-o] tragatorul, avalistul, giranti.

29. Biletul de ordin cambie simplificata

Promisiunea de plata a unei sume determinate in rate de bani la o anumita scadenta data de o persoana (emitent in favoarea unei a 2 a persoane numita beneficiarul. Participanti: Emitentul e persoana care intocmeste instrumentul si promite sa plateasca suma de bani inscrisa. Dpdv juridic este debitor, iar in economia reala cumparator. Beneficiarul incaseaza suma de bani , dpdv juric el e creditor si in economia reala vanzator. Elemente obligatorii:

- numele de bilet la ordin; - promisiunea de plata a unei sume determinate de bani; - scadenta si data si locul emiterii ei; - locul platii si semnatura imitent; - numele beneficiarului.

30. CECUL
Este un ordin de plata emis de o persoana tragator care e posesoarea unui cont bancar cu suficiente disponibilitati adresata unui tras care e chiar banca si prin care i se solicita tragatorului sa achite banii la prezentarea instrumentului unei a 3-a persoane numite beneficiar. Participanti: Tragatorul creaza Cec, da ordin de plata al sumei de bani din cec. Pt a emite cecuri tragatorul e titular de cont la banca si trebuie sa solicite banii bancii eliberarea unui carnet de cec. Trasul plateste cecuri de la tragator, in situatie de tras e banca la care tragatorul are deschis contul. Beneficiarul incaseaza suma. In situatie de beneficiar poate sa fie un creditor al tragatorului sau chiar tragatorul care vrea retragerea de numerar de la banca. Elemente obligatorii: - numele de CEC; - ordin de plata a unei sume determinate de bani; - numele bancii trase; - nume beneficiar; - locul platii; - data si locul emiterii; - semnatura tragatorului emitent.

31. Operatii cu CEC:

a) Plata cec : beneficiarii prezinta la banci pt. incasare in maxim 15 zile de la emitere, daca nu bancile refuza plata lor. b) Circulatia CEC: pot sa circule de la un agent economic la altul prin: - Remitere libera care e o simpla transmitere fara vreo mentiune peinstrument pt. noul posesor. (e posibil pt. ca pe cec nu e inscris numele beneficiarului = Cec la purtator. - Gir e vechiul posesor transmitand cecul , inscrie numele noului beneficiar desi va transmite instrumentul vechiul posesor ramane obligat (girant) posibilitatea o are ca pe instrument a fost inscrisa clauza de ordin. - Cesiunea de creanta transmiterea cecului la alta persoana se face printr-un act separat cecului nu se pot face mentiuni pe cec, e posibil acest lucru pt. ca cecurile sunt nominative dor nu contin clauza de ordin.

32. Clasificarea cecurilor

Dupa modul de plata (natura): Cec la purtator nu au prevazut numele beneficiarului; Cec la ordin desi au nume de beneficiar, au inscrise si clauza la ordin. Cec-uri nominative au nume de beneficiar, dar nu contin clauza la ordin. Dupa modul de incasare: Cecuri barate: contin 2 linii oblice, pot fi incasate numai din conturi bancare. Exista varietatea barare speciala, pot fi incasate numai de la banca mentionata. Cecuri certificate: contin viza a bancii trase aceasta garantand beneficiarului existenta si suficienta provizionului care onoreaza instrumentul. Cec-uri de voiaj: asemenea bancnotelor sunt utilizate de persoane fizice pt. voiaje turistice pt. plata diferitelor prestatii.

33. Ordinul de plata.

Este o dispozitie de plata data de emitent bancii sale prin care ordoneaza virarea sumei de bani inscrisa in favoarea unu beneficiar de suma. Participantii Emitentul intocmeste ordinul de plata; Platitor din al carui cont se provizioneaza plata (platitorul poate fi diferit de emitent). Banca platitor la care are deschis contul. Beneficiarul de suma incaseaza ordinul de plata. Banca beneficiarului de suma Banci intermediare. Mentiunile obligatorii: - numele de ordin de plata; - ordinul de plata a unei sume determinate; - numele platitorului si contul lui; - numele bancii platitorului; - numele beneficiarului si contul de la banca; - numele bancii beneficiarului; - data; - semnatura. La primirea ordinului de plata se face: - receptia; - autentificarea (stabilire emitent); - acceptarea sau refuzul (verificarea daca disponibilul din contul platitorului acorda suma inscrisa in ordinul de plata. - expeditia ordinului de plata.

34. Plati fara numerar (DECONTARI)

Prin decontari se intelege operatiunea prin care debitorul (platitorul) isi stinge datoria fata de creditorul sau beneficiar , operatia ce se realizeaza prin intermediul monedei conceptuale de cont si utilizand canalele bancare. Participantii: platitorul e titularul unui cont la banca in care gireaza suficiente disponibilitati pt. finalizarea decontului. Dpdv juridic el este debitor. Beneficiarul de suma titular. Dpdv juridic e creditor. Bancile care au 2 participanti isi au deschise conturile, decontarea are o natura duala formata din 2 parti: - un flux al mesajelor; - un flux al banilor. Fluxuri: - Fluxul mesajelor e necesar pt ca bancile implicate in operatiune sa aiba cunostinta de aceasta. Fluxul mesajelor consta in instrumentele de plati completate de platitor sau de beneficiar si depuse la banca. - Fluxul banilor urmeaza fluxului mesajelor si consta in inregistrarile contabile pe care bancile participante le fac in contul platitorului, respectiv al beneficiarului de suma. Mesajele In ceea ce priveste modalitatea de transmitere a mesajelor intre banci deosebim o modalitate de canale: - Prin intermediul telexului si telegrafului. - prin intermediul circuitelor electronice

35. Decontarile bancare:

a) Decontari de interese - apar atunci cand platitorul si beneficiarul isi au deschise conturile la aceeasi unitate operativa a unei institutii de credit. b) Decontari intrabancare presupun ca desi cei doi participanti lucreaza cu aceeasi institutii de credit isi au deschise conturile la unitati operative diferite, in acest caz pe langa mesajul initial de plata la banca mai e necesar un schimb de mesaje si intre cele 2 unitati operative implicate, in plus vom avea 2 inregistrari contabile. c) Decontari interbancare in acest caz cei doi participanti lucreaza cu institutii de credit diferite, in acest caz obligatia e a platitorului.

36. Decontarile dupa natura lor:

a) Decontari de debit operatiuni de incasare, initiativa unor astfel de incasari apartin beneficiarului de suma si venit generate de institutiile cec,cambie si BO. b) Decontari de credit operatiuni de plata, initiativa lor e a platitorului si sunt generate de ordinele de plata.

39. Componentele si subcomponentele sistemului romanesc de plati.

In prezent sistemul romanesc deplati este electronic integral platile facandu-se in timp real. Subsisteme: - SEND mai iulie 2005 e o casa automata de campensatie prin intermediul caruia se schimba intre instituii de credit fisiere de volume mari constand in mesaje de plati si incasari si se stabilesc pt. bancile participante. Sistemul opereaza operatiuni de plata de mica valoare mai mica de 50000, mai opereaza CEC, cambia, bo, indiferent de valoare precum instructiuni de debit direct. Sistemul functioneaza zilnic intre 8 si 16:35 avand loc 3 compensari si e administrat de Transfond. - REGIS (octombrie 2005) sunt decontari pe baza bruta in timp real sistemul opereaza operatiuni de plata peste 50000 si platile urgente. Sistemul e administrat de Tramsfond si functionarul zilnic de la 8 la 16. - SAFIR (2006) sistemul de depozitare si decontare a operatiunilor cu titluri de stat. - BEICOP SI RECUPERARE: Back-up si Recuperare in cazul dezastrelor.

40. Cardul
Reprez. o cheie (un cod de acces) a utilizatorului autorizat la disponibilitatile aflate in conturile de la banca. Un instrument standardizat confectionat din plastic si mai rar din aluminiu. Pe fata cardului intalnim: - numele bancii emitente; - numele cardului; - nr. cardului din 16 cifre; - valabilitatea din 4 cifre; - numele utilizatorului autorizat; - locul unde se utilizeaza cardul; - un logo tip; - o holograma, un element de siguranta care se gaseste decat pe cardurile de nivel mediu si bussiness si previne falsificarea (VISA Porumbel, Mastercard- planiglob). Pe spatele cardului se gasesc inf: - banda magnetica; - banda pt. semnatura utilizatorului; - o zona rezervata unor informatii referitoare la proprietate; - alte logotipuri, care extind aria de utilizare a cardului; Elemente de securitate: - numele utilizatorului autorizat; - semnatura utilizatorului autorizat; - codul pin care se foloseste atunci cand cardul e in mediu electronic ATM, POS.

41. Cardurile dupa natura disponibilului si tehnologie.

Dupa tehnologie: - carduri cu banda magnetica; - carduri cu cip (smartcarduri). Cardurile cu banda magnetica au informatia stocata in banda, iar banii nu se gasesc pe card si in contul de la banca. Cardurile cu cip permit stocarea unor informatii mult mai voluminoase, iar banii sunt stocati in acel cip, moneda electronica. Dupa disponibil: - carduri de debit (au in vedere veniturile proprii ale utilizatorului, salariul); - carduri de credit (disponibilitatile isi au originea intr-un credit acordat de banca). - carduri de debit cu descoperit de cont overdraft.

42. Cardurile dupa emitent si dupa efectuarea platilor.

Dupa emitent: a)Carduri bancare sunt considerate a fi universale; permit cele 3 mari categorii de operatiuni bancare. Bancile emit carduri in sistem privat sau in sistem interoperabil: - carduri private : sunt cele care pot fi utilizate doar la echipamentele bancii emitente (atm, pos); - interoperabile pot fi utilizate si la echipamentele altor banci cu conditia ca cele din urma sa faca parte din Asociatie bancara NISA peste 50%, Mastercard 33%, Tiriac 5% . b) Carduri emise de societati nefinanciare se aseamana cu creditele bancare, sunt universale dar se deosebesc, pt. ca nu sunt emise de banci si de organizatii din alte sfere de activitate in special din turism sunt emise in varianta de credit. American express. c) Carduri emise de comercianti nu sunt universale, retragere si nici primire de bani nu permit. Functii carduri comerciale: - identificarea clientului (metro) - fidelizarea clientelei (Sensiblu) - permit acordarea de disconturi Dupa efectuarea platilor: - cu plata pe loc (atunci cand se folosesc la echipamente electronice); - plata inainte , olata serviciului se face acum iar consumul serviciului se face ulterior. - plata intarziata cand cardul e utilizat la echipamentele mecanice neconectate la centrele de procesare;

43. Echipamente necesare utilizarii cardurilor:

Pt eliberari de numar: - distribuirea de numar ; - eliberarea de nr.;

- consultarea soldului. ATM(ghisee automate de banca): - eliberari de nr; - depunere; - consultarea soldulu; - analiza de trezorerie; - plati de serviciu; - transfer intre conturi proprii. Plata la comercianti: EFT-POS Imprintere Acreditivul documentar este un angajament prin care o banca ( emitenta , ordonatoare ) actionand la cererea si in conformitate cu instructiunile clientului sau ( ordonatorul acreditivului , cumparatorul )se obliga sa efectueze o plata catre o terta persoana ( beneficiarul acreditivului , vanzatorul ) sau sa plateasca , ori sa accepte , ca urmare a ordinului dat de beneficiarul acreditivului , cambii care au fost trase de catre beneficiar sau sa autorizeze o alta banca sa efectueze o plata catre beneficiar , sa accepte ori sa negocieze cambii ." Exista mai multe criterii de clasificare a acreditivelor documentare. Pentru a realiza o arie de cuprindere ct mai larga, o posibila clasificare este cea de mai jos: a) - dupa posibilitatea bancii emitente de a anula sau modifica acreditivele: a1) - acreditiv documentar revocabil; a2) - acreditiv documentar irevocabil; b) - dupa existenta angajamentului de plata din partea bancii avizatoare: b1) - acreditiv documentar confirmat; b2) - acreditiv documentar neconfirmat; c) - dupa domiciliu acreditivului: c1) - acreditiv documentar domiciliat n tara exportatorului; c2) - acreditiv documentar domiciliat n tara importatorului; c3) - acreditiv documentar domiciliat ntr-o tara terta; d) - dupa momentul stingerii obligatiilor: d1) - acreditiv documentar cu plata la vedere; d2) - acreditiv documentar cu plata la termen; d3) - acreditiv documentar de negociere; d4) - acreditiv documentar de acceptare; e) - dupa clauzele ce le contin: e1) - acreditiv documentar transferabil; e2) - acreditiv documentar netransferabil; e3) - acreditiv documentar cu clauza rotie (engl. red clause); e4) - acreditiv documentar revolving; e5) - acreditiv documentar reciproc;

e6) - acreditiv documentar cesionat; e7) - acreditiv documentar spate n spate (engl. back-to-back); e8) - acreditiv documentar stand-by;

Incasso-ul documentar este modalitatea prin care o banca incaseaza suma datorata de un cumparator, contra remiterii docomantelor. u6u19uy Incasso-urile documentare se realizeaza conform Regulilor uniforme privind incasso-urile publicate de Camera Internationala de Comert din Paris si ratificate de cea mai mare parte a bancilor.Aceste reguli stabilesc principalele obligatii si drepturi ale partenerilor care recurg la incasso. Responsabilitatea bancii se limiteaza in principal la tranzmiterea si remiterea documentelor contra platii sau acceptarii unui efect de schimb.Incasso-ul documentar ii asigura vanzatorului o protectie net superioara celei date de o simpla factura, dar mai slaba decat cea asigurata de un acreditiv documentar.

la derularea unui acreditiv documentar sunt implicate 4 parti , si anume : a )ordonatorul acreditivului ( importatorul ) , care solicita bancii sale deschiderea acreditivului documentar , formuleaza in ordinul de deschidere al acestuia exigentele asupra documentelor pe care trebuie sa le depuna beneficiarul la banca sa tinand cont de clauzele stabilite in contractul de vanzare - cumparare , precum si de normele acceptate pe plan international , care reglementeaza continutul acreditivului ; b )banca emitenta ( banca importatorului ) , care la solicitarea importatorului isi asuma angajamentul de plata ; c ) beneficiarul acreditivului ( exportatorul ) , in favoarea caruia a fost deschis acreditivul si care prezinta setul de documente la banca in vederea incasarii contravalorii marfurilor livrate ; d )banca exportatorului ( banca avizatoare , notificatoare , platitoare , negociatoare ) , care il deserveste pe beneficiarul acreditivului . Intre partile mai sus amintite se incheie contracte separate dupa cum urmeaza: -intre importator si exportator se incheie un contract de vanzare - cumparare ; -intre importator si banca sa se incheie un contract pentru emiterea acreditivului documentar iar intre banca emitenta si beneficiar se incheie deasemenea un contract.Trebuie precizat faptul ca cele trei contracte sunt distincte dar practic se refera la una si aceasi tranzactie comerciala.

Partile care participa la realizarea unui incasso documentar De obicei in aceasta operatiune sunt implicate patru parti: Emitentul ordinului sau remitentul: De obicei, vanzatorul/exportatorul remite documentele bancii sale si emite ordinul de incasare. Banca remitenta: Transmite documentele bancii insarcinate cu incasso-ul in tara cumparatorului, conform instr 23323w228x uctiunilor din ordinul de incasare. Banca insarcinata cu incasso-ul sau banca prezentatoare: Procedeaza la realizarea incasso-ului ea insasi sau cere trasului sa ii remita acceptarea, conformandu-se instructiunilor primite de la banca remitenta. Trasul: Cumparatorul/importatorul caruia ii sunt prezentate documentele de incasare. Exista mai multe tipuri si forme de incasso documentar ( documente contra acceptare, documente contra plata, documente contra scrisoare de angajare, acceptare cu remiterea documentelor contra platii la scadenta).