Sunteți pe pagina 1din 4

Organizarea statala a puterii.

Considereatii generale despre institutii politice. Institutia in sens larg, reprezinta un grup de norme juridice unite pe criteriul unui obiect comun de reglementare, obiect ce ii asigura unitatea si permanenta. Prin institutie politica intelegem organul de stat abilitat sa realizeze puterea politica si normele privitoare la modul in care se infaptuieste aceasta putere politica.

In teoria constitutiei se utilizeaza conceptul de putere a poporului, care semnifica puterea de decizie a unui stat in acord si cu sustinerea vointei populare. Uneori notiunea de putere esteexprimata pin termenul suveranitate. Problema care se pune este cui apartine concret aceasta putere, si care este rolul statului in exercitarea acestei puteri. In constitutia romaniei scrie ca (art 2 alin 1) suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative . Alin 2" Niciun grup si nicio persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu". In teoria dreptului constitutional dtinatorul unic al puterii de stat si singurul titular al acestei puteri este poporul. Puterea emana de la natiune, de la popor si nu poate fi exercitat decat de autoritatile reprezentative si desemnate tot de puterea publica. Pe cale de consecinta statul in unicitatea lui si prin organele autoritatile sale nu face decat sa exercite, sa puna in aplicare puterea publica, puterea politica. Statul nu detine putere. Prin urmare intre puterea politica (suveranitate) si puterea de stat exista un raport ierarhic de subordonare, decidentul fiind detinatorul, tituarul puterii politice. Statul nu este altceva decat organizarea statala institutionala a puterii poporului. Statul este instrumentul institutionalizat de exercitarea puterii poporului. Prin urmare intre puterea politica si puterea de stat exista apropieri conceptuale (de ex se exercita pe acelasi teritoriu unic) dar au semnificatii constitutionale diferite. Pentru ca puterea de stat sa nu poata acapara puterea politica,[ ca de exemplu in regimurile despodice (ludovic al 14-lea)], puterea politica insasi a divizat puterea de stat in trei componente: (Divide et impera). Functiile statului de exercitare a puterii care in fapt apartine poporului s-au impartit in trei: -functia executiva - functia legislativa - functia judecatoreasca Functia fundamentala a puterii de stat este aceea de a exprima si realiza ca vointa general obligatorie vointa poporului ca putere publica.

Pentru a-si indeplini functia fundamentala puterea de stat are cateva atribute esentiale astfel: 1) Caracterul de putere -> semnifica autoritatea, posibilitatea, legitimitatea efectiva de a realiza si exprima si de a impune vointa publica, politica , fata de intreaga societate. Caracterul de putere al puterii de stat exclude orice manifestare contrara vointei exprimate de puterea publica in numele caruia statul actioneaza. 2) Caracterul social al puterii de stat -> puterea de stat are acest caracter social pentru ca ea se manifesta intre cetateni si se realizeaza cu privire la acestia. Puterea organizata statal inclusiv prin divizarea puterilor a fost creata ca atare de oameni, organizati in forte sociale, transformand puterea de stat despotica in ceea ce exista astazi in majoritatea statelor lmii 3) Puterea de stat are atributul constrangerii -> in scopul de a asigura cooronatele esentiale ale puterii politice 4) Puterea de stat exprima si realizeaza vointa guvernantilor ca vointa general-obligatorie si in acord cu puterea politica -> puterea politica se exprima prin norme adoptate de reprezentantii poporului. Aceste norme au caracter obligatoriu si trebuie respectate de catre toti membrii societatii, chiar daca unii nu sutn de acord cu ele, dar legile, respectiv puterea de stat , exprima vointa majoritara, dominanta din puterea politica si atunci si pentru persoanele sau grupurile in dezacord statul realizeaza vointa majoritara. 5) Caracterul organizat a puterii statale -> puterea de stat este si exista numai ca putere organizata sub forma unui apart , a unui mecanism functional, organizarea puterii de stat se face pe principiul echilibrului si conlucrarii dintre autoritatile sale. 6) Suveranitatea puterii de stat -> este suprema si independenta in exprimarea si realizarea vointei poporului. Intre puterea politica si puterea de stat nu se poate interpune nimic.

Principiul separatiei, echilibrului si colaborarii puterilor in cadrul puterii de stat unice.

Intrucat in orice stat puterea politica este unica si puterea de stat ca executant al puterii politice este tot unica, nu pot exista mai multe centre de putere statala, intr-un singur stat. Dar puterea de stat se manifesta in principal prin exercitarea funciilor atribuite de puterea politica. Organizarea statala exercita functiile principale ale statului, respectiv functia de EDICTARE a legilor, functia de EXECUTARE a acestor legi, si functia JURIZDICTIONALA prin institutii statale diferite, care trebuie sa fie separate, dar care in acelasi timp trebuie sa se afle in echilibru si sa coopereze intre ele. Aceste functii sunt: -Functia legislativa, pe care o exercita PARLAMENTUL, investit cu puterea legislativa ca parte din puterea statala. -Functia de guvernare, de administrare a treburilor, a problemelor tarii se exercita de institutia statala numita GUVERN, care este investit cu puterea executiva.

-Functia statala de infaptuire a justitiei, de stabilire a dreptatii, de solutionare a litigiilor este atribuita INSTANTELOR JUDECATORESTI, care sunt investite cu puterea judecatoreasca. Se pune problema ca autoritatile statale exercita segmentul de putere cu care sunt investite conform principiului INDEPENDENTEI SI SPECIALIZARII. Astfel ca functia legislativa de exemplu se exercita exclusiv de autoritatea legiuitoare in viirtutea puterii legislative, si aceasta este parlamentul exclusiv. Guvernul nu poate sa emita ordonantele legislative in viirtutea puterii legislative, el primeste de la puterea legislativa o lege speciala de abilitare .....