GRADINILE ROMEI ANTICE

In Europa antica se remarca doua mari civilizatii , cea greaca si cea romana mult avansate atit din punct de vedere politic cit si cultural . In Imperiul Roman datorita interactiunilor culturale s-a dezvoltat o cultura de tip mozaic . Pe linga evidentele influente grecesti asupra artei romane se remarca si elemente grecesti si persane . Datorita numeroaselor cuceriri , romanii beneficiau de imense bogatii , terenuri , forte de munca . Astfel , in lipsa grijii de zi cu zi , incep sa-si ridice case si gradini din ce in ce mai mari si mai luxoase . Tullius Cicero sustinea ca fiecare cetatean are doua case: una care vine de la natura si alta data de statul roman . Proprietatile fermierilor erau numite Hortus si erau formate din paminturi arabile , sere , livezi care asigurau bunastarea statului . Fermierii erau obligati sa cultive si sa se ingrijeasca de gradinile lor , in caz contrar fiind pedepsiti de lege . Constructiile aveau o importanta inferioara gradinilor , cum spunea Cato : intai planteaza si apoi construieste . Seneca , in ultimii ani de viata s-a stabilit la Liternum , langa Cumae intr-o casa de piatra cu aspect de castel medieval in jurul careia era o gradina mare inconjurata de un zid inalt de piatra si un lac situat in spatele casei . Casa lui Scipio prezenta caracteristicile stilurilor arhitecturale medievale si renascentiste . El era un admirator al simplitatii considerand vilele lui Marius exagerat de mari si de prost gust . In decursul timpului a avut loc separatia dintre Villa Rustica ( ferme ) si Villa Urbana ( casele nobililor ) . Varro si Columella au scris despre arta gradinaritului , amintind de importanta situarii gradinii langa locuinta si de necesitatea utilizarii sistemelor de irigatii . Cultivarea pomilor, viilor , vegetalelor se facea dupa un plan strict , bine stabilit . Odata cu aparitia marilor proprietari care cumparau terenuri de la saraci , gradinile incep sa piarda din caracterul lor utilitar . De aceea se spunea ca ; Italia a fost ruinata de marile proprieatati . Aflam multe despre ornamentele gradinilor romane din corespondenta dintre Cicero si Atticus . In aceste gradini , dupa modelul grec , sculpturile aveau o importanta foarte mare , fantanile erau minutios construite , inconjurate de vegetatie bogata .

In descrierile lui Strabon asupra Romei , acesta remarca faptul ca majoritatea gradinilor se aseamana nepermis de mult intre ele ( fiind toate dupa model grecesc ) . Un oras pe care nu trebuie sa- l uitam este Florenta , ale carei frumuseti s-au extins si in imprejurimi , splendorile sale constand in vile inconjurate de parcuri si gradini incantatoare . Villa di Castilo si La Pietra , situate pe cele mai inalte coline ale Monte Morello au fost construite de familia de Medici ca locuri de odihna si liniste . Gradinile se remarcau printr-un aranjament geometric al aleilor , glastrelor cu flori , tufisurilor , in perfecta armonie cu arhitectura cladirilor , potentandu-le astfel frumusetea . Casimo era in mod particular atasat de Villa di Castelo deoarece isi petrecuse aici tineretea . El i-a ordonat lui Tribolo sa creeze o gradina magnifica pe care Vasari o descrie ca : cea mai frumoasa gradina din Europa . Exista si o gradina secreta ( giardino secreto ) cu privelisti minunate , fostul sediu al Academiei Platonice a lui Casino . Villa de Medici are terase gratioase taiate intrun deal stancos , oferind vederi panoramice asupra raului Arno si al Florentei Desi alterata de trecerea anilor , ea ramane un exemplu clasic al gradinii italiene tipice decorata cu plante si flori rare , fantani grote incrustate cu scoici si stalactite. Villa di Tivoli este o constructie arhitecturala impozanta datand din timpul lui Hadrian. Darurile acestuia ca arhitect sunt reprezentate de numeroase palate , bai , teatre construite intre 118134 Hadrian a fost un excelent imparat , un intelectual , un poet si un talentat designer. S-a nascut in Spania ,

langa Serville , si ceea ce i-a placut cel mai mult era sa amenajeze gradini asemanatoare celor pe care le-a vizitat in anii cand a fost comandant militar . A calatorit mai mult ca orice predecesor . In Grecia a putut admira vilele construite dupa ce Alexandru cel Mare cucerise estul . Villa di Tivoli ocupa o campie larga ( 120 ha ) la poalele muntilor Tiburtini , in sudvestul orasului Tiboli . Complexul era format dintr-o serie de cladiri cu caracter monumental . Perfecta fuziune dintre cladiri si peisaj fac din Villa lui Hadrian o exceptie in istoria veche a arhitecturii .

Villa di Tivoli

La procesul indelungat de transformare a Romei dintr-o capitala insalubra intr-una demna de admirat au participat mai multe personalitati din lumea romana : Papa Nicolae al 5-lea , Papa Iulius al 2-lea , arhitectul Bromante ( care a construit palatul Belvedere ) , Rafael etc . Astfel a luat nastere faimosul apeduct Aqua Felice

Aqua Felice Primele parcuri publice in urbele romane au fost construite in timpul lui Pompei , Lucullus si Cezar . Celebru este parcul lui Pompei de pe Campul lui Marte sau gradinile de pe Grotta Ferrata .

Gradinile din Roma antica erau locuri de agrement , de distractie si relaxare unde cetatenii romani se relaxau participand la anumite activitati sociale precum : jocul de sah , picnicuri gratare,etc. ARHITECTURA ROMEI ANTICE Civilizaia i cultura roman, cu asimilrile vechilor civilizaii mediteraneene, ale experienelor ingineriei etrusce n construcii, tehnici i materiale, ca i ale Asiei Mici i ale tradiiilor greceti, au impus lumii antice reperele evoluate ale unei civilizaii unitare. Roma a lsat motenire posteritii opere de art de o valoare inestimabil. Monumentele numeroase, rmase din timpul civilizaiei romane, arat marea varietate de forme construciilor romane. Scara i proporiile monumentale, impresionantele concepii ale bazilicilor, ale termelor i monumentelor funerare, noua tehnic constructiv a arcurilor i bolilor, construciile rezervoarelor, a podurilor, a apeductelor i viaductelor, a oselelor, a arcurilor de triumf, fac di

arhitectura roman "o enciclopedie morfologic a arhitecturii". Construciile romane ilustreaz mreia, grandoarea i autoritatea republicii i a Imperiului, sentimentul de supremaie al romanilor asupra lumii. Arhitectura a oferit forme de manifestare particulare, impuse de cerinele vieii publice i de stat ale societii Romei antice. Pieele publice, bazilicile, amfiteatrele, templele, termele, locuinele particulare, magazinele, ofereau ansambluri incluse n concepia urbanismului roman, care trasa reeaua strzilor i a arterelor de circulaie, ntre zona central i zidurile de incint. Forumul (forum romanum) era piaa central care crea nucleul important al oraului, "inima" vieii administrativ, politice, religioase i comerciale. De form rectangular, forumul era ansamblul urbanistic care grupa instituiile administrative, bazilicile, bibliotecile, templele. La Roma au fost construite numeroase forumuri, de ctre mpraii romani care le-au dat numele: Cezar, Augustus, Traian, Nerva,

Vespasian. Cel mai important dintre acestea este Forumul lui Traian,

Compus din dou piee cu arc de triumf, cu statuia lui Traian, cu templul de cult al mpratului, cu bazilica Ulpia i Columna lui Traian, forumul lui Traian din Roma apare i astzi ca cel mai impresionant dintre toate forumurile romane. Forumuri au fost construite de romani pretutindeni unde armatele victorioase au rmas i au trit ca for de ocupaie, din vestul pn n estul continentului european, pn n Asia Mic sau nordul Africii. Aa a fost construit i Ulpia Traian n Dacia. Dintre

toate ns, ansamblul forumurilor imperiale din Roma rmne cel mai impresionant. Bazilica n lumea roman era o construcie care servea ca tribunal, curte de justiie sau burs. Mari construcii cu vaste sli de reuniuni, avnd spaiile interioare mprite prin coloane i porticuri, bazilicile erau locul de ntlnire i tranzacie a bancherilor, negustorilor, oamenilor de afaceri. Una dintre cele mai cunoscute bazilici di Roma, este bazilica lui Maxeniu.

Senatul roman, asamblat bazilicii, avea o scar monumental care servea accesului demnitarilor sosii la edinele i ntrunirile oficiale. Bazilica Emilian, care era curte de justiie, sau Bazilica Giulia, ridicat de Cezar, sunt reprezentative pentru cldirile elegante, bogate n coloane i sculpturi din marmur.

Amfiteatrul - Colosseum-ul, inaugurat n anul 80 (n vremea lui Titus Flavius), este numit i amfiteatrul Flavian, dup numele primului mprat al Flavienilor (Vespasian), care a ntreprins construirea edificiului. Este considerat cel mai mare amfiteatru roman. Construit de prizioneri evrei, cu o aren imens, avea subsolul ocupat de magazine, cuti cu animale slbatice, cabine ale gladiatorilor. n aren aveau loc luptele oamenilor cu animale, dueluri ntre gladiatori, curse, etc. Cu o capacitate de 50000 de oameni, cldirea putea fi totui evacuat n zece minute. Colosseum-ul mbin trei ordine arhitectonice clasice: doric ,ionic i corintic.

Colosseum-ul simbolizeaz continuitatea istoric a vieii Romei n decursul secolelor. Se spunea, nc din sec. VII, c "atta vreme ct Colosseum-ul va tri, Roma va tri de asemenea".

Termele erau complexe ansambluri arhitectonice, ample ca suprafa, acoperind mai mult de 11ha, cu bi publice, bi termale, piscine n aer liber, vestiare, sli i spaii rezervate sportului - palestre, biblioteci, curi interioare, locuri de plimbare, sli de conferine. Celebre ca frumusee bogie i elegan, termele erau centrul existenei citadine n care societatea roman i consuma activitatea.

Statuile i decoraiile rafinate din marmur i mozaic mpodobeau slile i coridoarele. Capacitatea celor mai spaioase ansambluri de terme atingeau ntre 1600 i 3000 de persoane. Dac cele mai vechi i luxoase sunt Termele lui Agripa ( 27-25 de Cr.), cele mai cunoscute la Roma sunt Termele lui Caracalla, construite n anul 212, Termele lui Diocleian i Termele lui Constantin. Locuina particular - Pompei i Herculanum, cele dou localiti acoperite de lava Vezuviului n anul 79 d Cr., au nceput a fi sistematic descoperite i studiate, sub egida regelui Carol de Bourbon, la 1748.

Cele dou orae sunt evidente complexe urbane care, prin elegana i bogia artistic, evideniaz confortul locuitorilor privilegiai ai societii romane. Vilele construite i locuite de cetenii romani n anii secolului al II-lea .de Cr. i n mijlocul sec.I .de Cr impresioneaz prin spaiile largi i varietatea acestora, a curilor interioare i ncperile elegante, decorate cu statui i picturi murale, a vastelor grdini i deschideri, care ofer panorama mprejurimilor. Casa Faunului, Casa poetului tragic, Casa micilor amorai aurii, Casa Venus, Villa Misterelor sunt printre vestitele i frumoasele locuine din Pompei. Arhitectura, pictura i mozaicurile, de un nalt rafinament, au fcut celebru Pompeiul. Villa (vilae) , locuina caracteristic aristocraiei romane i a familiilor bogate, poate fi studiat ndeosebi la Pompei, n caracterele particulare ale camerelor grupate prin mbinarea principiilor casei etrusce i a celei greceti. Pentru locuitorii sraci, construciile specifice erau blocuri cu multe etaje numite insulae.

Un exemplu cu totul remarcabil ca elegan i lux este Villa lui Hadrian, construit ntre anii 125-134 d. Cr., la Tivoli, n apropierea Romei.

Alte constructii spectaculoase ale romanilor au fost: ZIGURATUL ETEMENANKI - construcie cu caracter cultual dar i cu rol de observator astronomic. Era aezat pe un soclu de 33 m i avea 7 etaje cu nlimi cuprinse ntre 6 -15 m , divers colorate .Simbolizau cele 5 planete cunoscute plus Soarele i Luna. Terasa superioar era rezervat numai preoimii. CALEA PROCESIUNILOR decorat cu porti monumentale ) Poarta zeitei Istar ) i ziduri decorate ,construit de Nabucodonosor II; este drumul dintre citadela exterioar i poarat zeitei istar care era intrarea in citadela sacr.era mrginit de ziduri nalte de 7 m decorate cu crmizi smltuite cu albastru , cu rozete galbene i albe i 120 lei figurai pe pereti i prezentati n miscare. POARTA ZEITEI ISTAR -fcea parte din cele 8 porti monumentale ale cetii , descris de Herodot ca avnd dou rnduri de fortificaii i turnuri de aprare .era ncadrat de dou turnuri care flancau gangul boltit,este decorat cu leii n friz , executati n tehnica basoreliefului n crmid smluit. PALATUL LUI NABUCODONOSOR - situat pe o terasa nalt de 50 m ,construit n form de trapez cu latura de 200 m x 350 m ; avea 5 curti interioare care delimitau zona grzii , locuintele slujitoprilor ,

sala tronului , haremul regal , apartamentele regelui ; curtile erau pavate cu crmizi smluite albastru iar peretii interiori erau ornai cu coloane , palmieri i tulpini de lotus stilizate.In partea de NE se aflau grdinile Semiramidei descrise de Diodor din Sicilia. GRDINILE SEMIRAMIDEI se aflau pe malul Eufratului n vrful unei coline cu 4 terase n scar sustinute de 1524 de stlpi . PALATELE - al lui Sargon II ( Dur - Sarukin ), Nabucodonosor II , Assurbanipal - Ninive ,lui Zimri-Lim de la Mari Erau construite n jurul unor curti interiaore , nconjurate de ziduri masive sau deschise care alternau cu ncperi i coridoare. Aveau portalurile principale flancate de turnuri i galerii cu arce n plin cintru , cu decoraii ceramice. Ca material de construcie se folosea crmida crud iar din -2300 crmida ars legat cu bitum . Gradinile au figurat adesea in miturile despre originea lumii ale vechilor civilizatii . Aceasta inseamna ca gradinaritul a semnificat pentru om mult mai mult decit un simplu act de cultivare ci o manifestare a spiritului creator . In trecut gradinile ornamentale , unde plantele sunt crescute pentru aspectul lor si nu in scopuri utilitare se intilneau doar la regi si nobilime .

Bibliografie: 1.N. I. Maskin, Istoria Romei Antice, Bucureti 1951 2.E. Cizek, Istoria n Roma antic (Teoria i poetica genului), Bucureti, Teora, 1998 3.Elie Faure-Istoria artei-arta antica 4.J.J. Wincklemann-Istoria artei antice