Urban Pioneers Berlin

Cartea se refera la modul in care unii oameni au reusit sa faca dintr-un Berlin darapanat, un Berlin de invidiat.

Transformarea Berlinului

Urban pioneers au vrut sa ocupe zonele pustii ale Berlinului, astfel acestia au demarat numeroase proiecte artistice, sportive si culturale fara niciun interes social. O alta problema cu care s-au confruntat acestia au fost cladirile lasate in paragina, iar pentru cei tineri aceste cladiri erau o oportunitate de a-si transpune ideile, fara a face investitii financiare majore si totodata de a contribui la stabilizarea economica si sociala in societate.

Comparat cu alte state europene, Berlinul are un surplus de zone rezidentiale si comerciale care atrag ca un magnet populatia. Dupa al 2-lea razboi mondial zona de vest a Germaniei a inceput sa fie reconstituita pentru a se reconsolida structura urbana. In tot acest timp Berlinul a ramas un stat de flux. La inceput anilor 90 populatia Berlinului ajunsese la 6 milioane, insa se preconizeaza schimbari drastice in structura de varsta. Pe la inceputul anului 2020 numarul copiilor si tinerilor scade cu 13% pe cand cel al batranilor(peste 65 ani) creste cu 25%. Dupa 1989 metropola s-a confruntat cu o dezindustrializare radicala urmata de o crestere a oamenilor fara un loc de munca. In acel timp Berlinul avand peste 500 hectare neexploatate.

In urma unui plan de redezvoltare urbana, 185 de cladiri cu o suprafata totala de 140 de hectare erau marcate pentru a fi demolate. Inca nu se stie cum vor fi folosite acele zone pe viitor. Circa 143 de hectare detin cimitirele din tot Berlinul si se prevede inca un surplus de 320 de hectare in urma defrisarilor.

Intre anii 2004-2005 apar pioneri ai spatiului. Acestia, ca si urban pioneers, aveau ca scop descoperirea de zone abandonate si renasterea lor. Ei nu se caracterizau ca fiind statici. Descopereau o zona, o reabilitau dupa care isi continuau drumul in descoperirea altor zone. Ei faceau totul in urma a 3 factori: timpul, economie si diversitatea proiectului. Pentru ei timpul este pretios: isi termina treaba dupa care inainteaza, din punct de vedere economic acestia lucreaza cu minimul de bani dar cu un numar mare de personal. Ca diversitate acestia se pliaza pe toate oportunitatile posibile. In munca pe care o depun, pionerii, pe langa voluntari, mai au si numeroase ajutoare cum ar fi detinatorul zonei respective, politicieni si consiliul statului.

Acestia(pionerii) isi aleg zonele in urma a mai multor criterii cum ar fi: disponibilitatea spatiului, marimea acestuia, structura arhitecturala si locatia sitului. In munca depusa acestia intalnesc si obstacole cum ar fi starea jalnica a cladirilor, astfel insemnand costurile de reabilitare fiind mult prea ridicate.
Pe scurt cateva din zonele reabilitate de aceste persoane.

Federal press beach, acest proiect a fost initiat de o singura persoana, acum este o proprietate a statului, desfasoara evenimente, restaurant si asezat intr-o zona prospera, mai exact langa plaja.

Beach garden, un centru pentru tinerii care practica voleiul totodata si un loc pentru petreceri, frecventat de tineri si condus de asociatia tinerilor muncitori

Courtyard Theatre, teatru in aer liber, initiat de directori artistici

A place for Marie

Astfel, in urma exemplelor de mai sus realizam cum oamenii simpli, doar cu idei si cu ajutor din partea altora asemeni lui pot tranforma locuri pe care inainte lumea le ocolea,in locuri care astazi nu mai ai loc sa arunci un chibrit.

Dezvoltarea urbana fr o planificare este un comar sau pmntul fgduinei? Atunci cnd un sit urban este gata pentru dezvoltare, autoritile locale, proprietarii investitori i arhitecii, n general, au o viziune clara. Ce este planificat este produsul final care defineste densitatea arhitecturala si stipuleaza folosirea perspectivelor si specificatiile designului. Planificarea clasica tinde sa acopere golul dintre fosta si viitoarea utilizare a sitului. Dar cum poate planificarea urbana sa se descurce in aceste spatii ,cand impulsul aproape zboara in fata controlului sau a prognozei de incredere sau sunt utilizatori temporari care rmn doar cu umplutura pn la cererea de pe pia ce permite o revenire la reglementate de planificare urban.

Planificarea trebuie s fie, mai clar orientata spre cerinele de utilizri diferite, inclusiv utilizri temporare. Aceasta nseamn c procesul de dezvoltare trebuie s fie mai transparent i trebuie s ia n considerare o gam mai larg de scenarii de dezvoltare n special n cazul de siteuri pentru care crerea rmne imprevizibila. Dar acest lucru n sine, pare problema multor site-uri in curs de dezvoltare i, de asemenea, la autoritile locale. Costurile pentru site-urile pentru care potenialul de dezvoltare nu pot fi definite precis sunt greu de calculat.

Comparand metodele deschise, urmtoarele modele operative, n prezent, au o importan crescnd:

1.se defineasc domeniile int pentru dezvoltarea procesului de soluii orientate spre sit.

2.utilizarea resurselor la ndemn

3.surse deschise; principiul surse deschiseeste conceptul diversitatii. Prin aceasta dezvoltare pot beneficia oamenii pentru ca implic un spectru larg de iniiative sociale n crearea sitului prin interactiunea cetatenilor si nu numai prin aflarea planului dar si prin modificarea lui dupa bunul plac. 4.stabilesc regulile de joc. Prin cererile de licenta a procedurilor accelerate din a obtine permise, poate fi mult mai usor. Un spaiu este de multe ori el nsui o influen decisiv asupra utilizarii temporare care apare. Locaia sa, politica de vecintate, starea i atmosfera deosebita sunt n mare parte n spatele deciziei spontane de a-l amenaja. De-abia dupa ce am localizat un spaiu trebuie s se contacteze apoi proprietarii acestuia pentru mai multe informaii despre proprietate.

Unii utilizatori temporari pur i simplu au pornit cu o idee si dupa aceea au gsit un spaiu adecvat. In selectarea proprietatii ar trebui s se acorde o atenie si poziiei sale, dimensiunii, starii structurala i resurselor disponibile. Toate propunerile de utilizare, chiar dac sunt pemanente, temporare sau improvizate sunt supuse unor reglementri obligatorii de siguran. Oricine face un site accesibil publicului este obligat s ntreprind toate msurile de siguran relevante. Unii dintre factorii de care ar trebui sa se tina cont sunt: - eventualele contaminrii ale site-ului - Pardoseli false i plafoane / muniie / garduri deteriorate (rspunderea public de siguran) -starea cldirii i a materialului vegetal (rspunderea de ntreinere) -cerine obligatorii pentru accesul publicului n timpul iernii - curarea strzilor Taxele si intretinerea costa destul de mult. Multi isi scad costurile prin utilizarea materialelor deja existente pe site. Costurile ,desigur variaza in functie de site. Tarifele includ urmtoarele: taxele fiscale ale Consiliului curatarea gunoiului curatarea zpezii i gheaii n timpul iernii