ACADEMIA COMERCIAL SATU MARE

Lector univ.dr. Flavia Nistor

CONTABILITATE DE GESTIUNE SI CALCULAIA COSTURILOR

SUPORT DE CURS

- UZ INTERN-

2013

CAPITOLUL 1

CONCEPTUL, OBIECTIVELE I METODA CONTABILITII DE GESTIUNE

1.1. NOTIUNEA i SFERA DE CUPRINDERE A COSTURILOR i CONTABILITII DE GESTIUNE Desfurarea procesului de producie a bunurilor materiale se sprijin pe folosirea productiva a celor trei factori fundamentali ai si : - natura, reprezentata prin pmnt ce cuprinde : solul, aerul, mineralele, apa, etc. - capitalul reprezentat prin: capitalul fix respectiv maini, utilaje, instalaii de lucru, cldiri, mijloace de transport, etc.; adic mijloacele de munca necesare procesului de producie i capitalul circulant format din materii prime, materiale auxiliare, combustibil, piese schimb in calitate de obiecte ale muncii; - munca omului. Participarea acestor trei factori la procesul de producie are loc in mod diferit, iar ca efect al consumrii lor productive ia natere cheltuielile de producie. Totalitatea cheltuielilor de producie efectuate intr-o ntreprindere pentru producerea i desfacerea produciei intr-o anumita perioada de timp reprezint costul de producie . Contabilitatea de gestiune poate fi definita ca avnd drept obiectiv in principal reflectarea tuturor operaiilor de colectare i repartizare a cheltuielilor pe destinaii respectiv pe produse ,lucrri, servicii, comenzi baz de fabricaie, activiti, secii, etc. Decontarea produselor obinute i calculul costului de producie al produselor fabricate, lucrrilor executate i serviciilor prestate ,inclusiv a produciei in curs de execuie. Modul de organizare a contabilitii de gestiune este la atitudinea fiecrei ntreprinderi in funcie de specificul activitii, respectiv de obiectul de activitate, particularitile tehnologiei i organizarea produciei, tipul de producie ,mrimea i structura organizatorica a ntreprinderii. Caracterul de producie i gradul sau de mecanizare i automatizare ,necesitile informaionale ale organelor de decizie, avnd din acest punct de vedere o rspndire mai mare dect contabilitatea financiara ce este strict reglementata din punct de vedere normativ.

1.2. CLASIFICAREA PRODUCIEI i IMPORTANTA ACESTEIA PENTRU CONTABILITATEA DE GESTIUNE

Pentru calcularea corecta a costului de producie este necesar ca la nregistrarea cheltuielilor ocazionate de aceasta sa se tina seama de destinaia i importanta ei , de locurile de producie care au ocazionat cheltuielile respective, felul lor i particularitile pe care le prezint. Astfel dup destinaie i importanta, producia ntreprinderilor este de trei feluri : producia de baz, auxiliara i anexa. Producia de baz ( activitate) este aceea care formeaz obiectul activitii principale a ntreprinderii i consta din obinerea de produse finite, semifabricate, lucrri i servicii ce sunt destinate in majoritatea cazurilor vnzrii in affr ctre alte unitati patrimoniale. Obinerea ei are loc in cadrul seciilor principale de producie ale ntreprinderii ce se mai numesc i secii de baz. In contabilitate acestea sunt cunoscute ca : locuri (centre) principale de producie sau de cheltuieli.
2

Activitatea auxiliar este aceea ce asigura desfurarea normala a produciei activitii de baz, motiv pentru care se mai numesc i producie sau activitate ajuttoare. Cuprinde : fabricarea de produse secundare sau servicii i lucrri ca :producia seciei de sculrie, centralei electrice, de apa, de aburi, de ntreinere i reparaii, etc. In contabilitate ele sunt cunoscute sub denumirea de locuri sau centre secundare de producie sau de cheltuieli. Activitatea anex este aceea care nu are legtura directa cu activitatea de baz, avnd drept scop satisfacerea anumitor nevoi socioculturale. Obinerea ei are loc in cadrul unor secii neindustriale ce are caracter de anexa de unde le vine i denumirea de secii anexe. In aceasta categorie se ncadreaz : gospodria comunala anexa. Ca i auxiliarele i cele anexe sunt considerate in contabilitate locuri sau centre secundare de producie sau cheltuieli. Administrarea produciei din seciile de baz auxiliare i ale ntreprinderii in ansamblul sau se realizeaz de ctre sectorul administrativ i de conducere ce constituie un centru distinct de cheltuieli. Acesta conine in structura sa o serie de unitati funcionale (servicii, birouri) ce au drept scop ndeplinirea funciilor de baz ale ntreprinderii ca cele de :aprovizionare, producie, desfacere, prognoza, financiar contabila, etc. Desfurarea activitii in cadrul acestor funcii ocazioneaz cheltuieli ce se pot include in cazul produciei fabricate de ntreprindere dup ce in prealabil au fost colectate intr-un cont distinct pentru sectorul respectiv.

1.3. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR DE PRODUCIE

Pentru a putea urmri modul cum s-au consumat factorii de producie de ctre ntreprindere i pentru a se calcula corect costul produciei i implicit rezultatele financiare, contabilitatea trebuie sa nregistreze la timp i in totalitatea lor cheltuielile de exploatare (producie).nregistrarea corespunztoare a cheltuielilor de exploatare i calcularea cu exactitate a costului produselor fabricate trebuie sa aib in vedere pe lng clasificarea produciei i respectiv a centrelor de cheltuieli care au ocazionat cheltuielile in cauza i diferitele feluri de cheltuieli mpreuna cu particularitile pe care le prezint acestea. a) Din punct de vedere al naturii respectiv al coninutului economic, cheltuielile de producie se mpart in: - cheltuieli materiale reprezentate prin consumul de mijloace de producie i - cheltuieli salariale reprezentate prin consumul de forte de munca. b) Dup componenta sau omogenitatea coninutului lor avem : - cheltuieli simple cu coninut omogen fiind formate dintr-un element de cheltuiala. In aceast categorie se cuprind cheltuieli cu salariile, cu consumul de materii prime, de materiale auxiliare, cu amortizarea, etc. -cheltuieli complexe cu coninut eterogen fiind formate din mai multe elemente de cheltuieli simple. In aceasta categorie se cuprind cheltuielile de administraie i de conducere a unitii , cheltuieli cu ntreinerea i funcionarea utilajelor, cheltuielile generale ale fiecrei secii care formeaz cheltuielile indirecte de producie. c) Din punct de vedere al importantei pe care o au in procesul de producie i al legturii lor cu procesul tehnologic
3

- cheltuieli de baz sunt acelea ocazionate in mod nemijlocit de desfurarea procesului tehnologic de producie. In acest categorie se cuprind : consumurile de materii prime, salariile de baz ale muncitorilor direct productivi ,cheltuieli cu ntreinerea i funcionarea utilajelor din seciile principale de producie. - cheltuielile de regie sunt acelea care nu au legtura directa cu procesul tehnologic fiind efectuate in scopul crerii condiiilor normale de desfurare a muncii. In aceasta categorie se cuprind cheltuielile cu iluminatul, cu nclzitul, salariile personalului tehnic, de conducere, administrativ, cheltuieli cu ntreinerea i repararea cldirilor, cheltuieli de birou. d) Dup modul de repartizare i includere in costul obiectelor de calculaie (produse, comenzi, faze, activiti, funcii ) care le-au ocazionat cheltuieli de producie se mpart in - cheltuieli directe i anume acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de calculaie (produse, servicii ) nc din momentul efecturilor i ca atare se includ direct in costul obiectelor respective. Aici se cuprind : cheltuieli cu consumul de materii prime, energie i combustibil in scopuri tehnologice, salariile muncitorilor direct productivi calculate pentru munca de producie. - cheltuieli indirecte sunt acelea sunt acelea care privesc fie fabricarea mai multor produse ,executarea mai multor lucrri, servicii sau comenzi in cadrul unui atelier, fie chiar ntreprinderea in ansamblul ei. Astfel de cheltuieli nu pot fi identificate pe un anumit obiect de calculaie (produs, lucrare) in momentul efecturii lor i ca atare nu se pot include direct in costul acestora ci indirect pe baz unor criterii convenionale dup ce au fost colectate pe centrele de cheltuieli care le-au ocazionat .Din aceasta categorie fac parte cheltuielile indirecte de producie, de administraie. e) Dup comportamentul lor fa de volumul fizic al produciei se mpart in -cheltuieli variabile respectiv acelea care pe total ii modifica nivelul odat cu modificarea volumului fizic al produciei care le-a ocazionat, iar pe unitatea de produs rmn la acelai nivel. Avem :cheltuieli cu consumul de materii prime, combustibili in scopuri tehnologice, salariile de baz ale muncitorilor productivi calculata pentru munca prestata in producie, cheltuieli cu ntreinerea i funcionarea utilajelor i mijloacelor de transport ale sectoarelor. - Cheltuielile fixe sunt acelea care nu-si modifica nivelul lor total, rmnnd fixe indiferent de modificarea volumului fix al produciei. Aici avem : cheltuieli cu amortizarea imobilelor ( cnd se calculeaz in raport de tip : salariile personalului de conducere tehnic, economic, administrativ, de birou, cele pentru ntreinere i repararea birourilor, nclzit i iluminat ). f) Din punct de vedere al modului cum participa la crearea de noi valori, cheltuielile de producie se mpart in - Cheltuielile productive sunt acelea ce au drept rezultat crearea de noi valori , in aceasta categorie se includ toate cheltuielile ocazionate de desfurarea normala a procesului de producie, motiv pentru care sunt scutite cheltuielile eficiente. - Cheltuielile neproductive sunt cele care se datoreaz existentei unor lipsuri pe linia organizrii i conducerii produciei, motiv pentru care se numesc i cheltuieli ineficiente ( ex.: pierderi din ntreruperi, din rebuturi ). g) Din punct de vedere al scopului urmrit se pot clasifica dup natura lor i dup destinaie. Dup natura lor se mpart in : cheltuieli de exploatare, financiare, excepionale. Cheltuielile de exploatare reprezint cheltuielile privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibil, energie, apa, uzura obiectelor de inventar, cheltuieli cu personalul , asigurarea i protecia sociala.
4

Cheltuielile financiare reprezint pierderi din creane legate de participaii ,diferente nefavorabile de curs valutar , dobnzile aferente mprumuturilor, etc. Cheltuielile excepionale includ despgubiri, amenzi, penaliti, lipsuri de inventar , donaii, subvenii acordate, etc. Dup destinaie cheltuielile se mpart in : cheltuieli directe i cheltuieli indirecte de producie ( cheltuieli cu ntreinerea i funcionarea utilajelor);cheltuieli de desfacere ce sunt ocazionate de vnzarea produselor fabricate ;cheltuieli generale de administraie ce sunt determinate de administrarea i conducerea unitii patrimoniale in ansamblul ei. 1.4 PRINCIPIILE CALCULAIEI COSTURILOR.

Calcularea cat mai exacta a costului produciei fabricate are la baz urmtoarele principii teoretice i metodologice : 1.Determinarea obiectului calculaiei reprezint punctul de plecare in organizarea calculaiei costurilor i este delimitat prin obiectul pentru care se efectueaz calculaia astfel : in sectorul aprovizionrii obiectul calculaiei este reprezentat de o materie prima, un material consumabil, de o anumita marfa sau grupa de marfa pentru care se face calculaia; in sectorul produciei obiectul calculaiei poate fi un produs sau o grupa de produse, o lucrare, un serviciu, o comanda , un loc de cheltuieli, etc. 2. Alegerea metodei de calculaie reprezint o problema cu implicaii deosebite in determinarea coninutului i exactitii indicatorului ce constituie obiect de calculaie. Organizarea calculaiei contabile in concordanta cu celelalte forme de calculaie economica ( previzional i statistica ). Potrivit acestui principiu datele furnizate de diferitele componente ale sistemului informaional i economic se pot centraliza pentru calculul, analiza i controlul indicatorilor respectivi pe ntreprinderi, ramuri i pe ntreaga economie naionala. Astfel ,in conformitate ,cu acest principiu, organizarea contabilitii de gestiune i de calculaie a costurilor este necesar sa se fac potrivit obiectivelor urmrite i dup aceeai metodologie de calculare a costului de producie folosita cu ocazia programrii acesteia. In acest sens se impune ca la organizarea contabilitii de gestiune sa se tina seama de aceeai divizare a ntreprinderii pe secii, faze de fabricaie, instalaii, etc.; ca centre de cheltuieli care au fost avute in vedere cu ocazia programrii costurilor de producie sa se foloseasc aceeai nomenclatura a produselor lucrrilor i serviciilor, precum i articolelor de calculaie care s-au utilizat cu ocazia ntocmirii antecalculaiilor pe produs, aceleai criterii de repartizare a cheltuielilor indirecte de producie i daca este cazul a cheltuielilor generale de administraie prin respectarea stricta a acestui principiu se creeaz premisele necesare comparabilitii datelor efective din contabilitate cu datele antecalculate i asigura contabilitii rolul de principal instrument de efectuare a controlului cu privire la modul de ndeplinire a indicatorilor programai in scopul determinrii abaterilor.

3. Delimitarea pe feluri de activiti a indicatorilor economico-financiari care fac obiectul calculaiei costurilor. Potrivit acestui principiu este necesar ca datele i informaiile furnizate de contabilitate sa fie delimitate i localizate pe feluri de activiti, iar urmrirea i determinare indicatorilor economico-financiari sa se fac in aceeai structura; aadar costul produciei nu trebuie sa cuprind dect cheltuielile de exploatare grupate dup destinaia lor, restul cheltuielilor care privesc activitatea ntreprinderii in ansamblul ei i anume :cheltuieli financiare
5

i cele excepionale, cele cu impozit pe profit care nu au legtura cu activitile de exploatare; nu trebuie sa se includ in costul produciei obinute, acestea se suporta direct din rezultatele financiare ale unitii patrimoniale. 4. Delimitarea in timp a datelor i informaiilor pe baza crora se calculeaz calculaia costurilor. Datele i informaiile ce stau la baz calculrii costului produciei trebuie sa provin numai din perioada la care se refera cheltuielile in cauza. Astfel trebuie menionat ca exista unele cheltuieli care dei se efectueaz in perioada curenta, ele privesc i producia din perioada viitoare cunoscute sub denumirea de cheltuieli nregistrate in avans dup cum exista cheltuieli ce se vor efectua efectiv in perioada viitoare de gestiune dar privesc i perioada curenta de calcul. Potrivit acestui principiu includerea cheltuielilor in costul de producie trebuie efectuata in perioada de gestiune ( luna, trimestru , an) cnd are loc fabricarea efectiva a produciei de care sunt legate. 5.Delimitarea in spaiu sau pe centre de cheltuieli a datelor i informaiilor ce stau la baz calculrii costurilor. - presupune nregistrarea in mod separat pentru fiecare din cheltuielile de productie a tuturor cheltuielilor i veniturilor in vederea calculrii eficientei activitii acestora. Putem spune daca ne referim la contabilitatea de gestiune ca in raport cu procesele care le ocazioneaz, cheltuieli de exploatare se mpart din punct de vedere al calculaiei in patru grupe : cheltuieli de aprovizionare, de producie, de desfacere, de administraie i conducere. In ceea ce privete cheltuieli de producie delimitarea i localizarea lor trebuie sa se fac in primul rnd pe fiecare secie a activitii de baz i auxiliare deci delimitarea in spaiu sau pe centre a cheltuielilor, a datelor i informaiilor furnizate de contabilitate se face att in scopul necesitailor de evidenta i calculaie care constau in stabilirea cat mai justa a indicatorilor economico-financiari privind costurile la nivelul fiecrei structuri funcionale ,cat i in scop funcional de conducere eficienta a activitii desfurate in locurile respective pe baz criteriilor de rentabilitate care impun responsabiliti conductorului.

CAPITOLUL 2 ORGANIZAREA CONTABILITII DE GESTIUNE i A CALCULAIEI COSTURILOR

2.1. CONTURILE DE GESTIUNE. CONTINUTUL ECONOMIC. FUNCTIA CONTABILA. Conturile cu ajutorul crora se realizeaz contabilitatea cheltuielile de producie i calculaia costurilor sunt conturile de gestiune. Aceste conturi au menirea de a prelua cheltuielile de exploatare din contabilitatea financiar unde s-au nregistrat dup natura lor pentru a le coordona dup destinaie n vederea calculrii costului efectiv al produciei obinute decontrii acestei producii i stabilirii abaterilor costurilor efective de la cele prestabilite. n felul acesta se creeaz independena contabilitii de gestiune fa de contabilitatea financiar. n planul de conturi general, aceste conturi sunt cuprinse n clasa 9 "Conturi de gestiune" i ele au caracteristica general c la sfritul exerciiului financiar nu apar n bilanul contabil ntruct datele i informaiile pe care le reflect au fost deja nregistrate n contabilitatea financiar. Clasa 9 de conturi este structurat pe trei grupe : - grupa 90 Decontri interne cuprinde conturile: - 901 Decontri interne privind cheltuielile , 902 Decontri interne privind producia obinuta, 903 Decontri interne privind diferene de pre ; - grupa 92 Conturi de calculaie : 921 Cheltuielile activitii de baz, 922 Cheltuielile activitii auxiliare,923 Cheltuieli indirecte de producie, 924 Cheltuieli generale de administraie,925 Cheltuieli de desfacere ; - grupa 93 Costul produciei : 931 Costul produciei obinute,933 Costul produciei in curs de execuie Schema funcionarii conturilor din clasa 9 Conturi de gestiune

D 901 Decontri interne privind cheltuielile C Costul efectiv al produselor finite obinute ( Cheltuieli de producie din contabilitatea cont 931) financiara nregistrate in conturi dup natura economica (cont : 921,922,923,924,925) Sold final creditor (costul efectiv al produciei in curs de execuie)

D 902 Decontri interne privind producia obinuta C Costul efectiv al produciei finite obinute ( Costul standard al produciei finite obinute cont 921) (cont 931 ) Diferene de pre aferente produciei finite obinute (cont 903)

D 903 Decontri interne privind diferenele de pre C Diferene de pre aferente produciei finite Diferene de pre aferente produciei finite obinute (cont 902) obinute, repartizate (cont 931)

D 921 Cheltuielile activitii de baz C Cheltuieli directe (cont 901 ) Costul produciei in curs de execuie (cont 933) Cheltuielile activitii auxiliare (cont 922 ) Costul efectiv al produciei finite obinute Cheltuieli indirecte de producie (cont 923 ) Cheltuieli generale de administraie (cont 924) (cont 902) Cheltuieli de desfacere (cont 925)

D 922 Cheltuielile activitii auxiliare C Decontri interne privind cheltuielile (cont Decontri reciproce (cont 922 in analitic ) 901 ) Repartizarea cheltuielilor pe locuri Decontri reciproce (cont 922 in analitic ) consumatoare ( cont 921,923,924,925 ) Costul produciei in curs de execuie (cont 933) Costul efectiv al produciei marfa (cont 902 )

D 923 Cheltuieli indirecte de producie C Decontri interne privind cheltuielile (cont Cota de cheltuieli indirecte ale seciilor 901 ) repartizate pe obiecte de calculaie ( cont Cheltuielile activitii auxiliare (cont 922) 921)

D 924 Cheltuieli generale de administraie C Decontri interne privind cheltuielile (cont Cota de cheltuieli generale de administraie 901 ) repartizate pe obiecte de calculaie ( cont Cheltuielile activitii auxiliare (cont 922) 921, 922 )

D 925 Cheltuieli de desfacere C Decontri interne privind cheltuielile Cota de cheltuieli de desfacere repartizat pe (cont 901 ) obiecte de calculaie ( cont 921 ) Cheltuielile activitii auxiliare (cont 922)

D 931 Costurile produciei obinute C Costul standard al produciei finite obinute Costul efectiv al produciei obinute (cont (cont 902 ) 901) Diferene de pre aferente produciei finite obinute (cont 903 )
8

D 933 Costul produciei in curs de execuie C Costul efectiv al produciei n curs de execuie Costul efectiv al aceleai producii decontat (cont 921) pe seama cheltuielilor efectuate ( se crediteaz numai la sfritul lunii) (cont 921 )

Dup nregistrarea n contabilitatea de gestiune a cheltuielilor de producie dup destinaia lor pe locurile care le-au ocazionat i pe obiecte de calculaie n raport de posibilitile de identificare n momentul efecturii acestora, urmeaz la sfritul lunii, calculul costului efectiv al produciei obinute n cursul lunii prin procesul de fabricaie. Calculaia costurilor este o activitate practic, complex, ce se desfoar n continuarea nregistrrii cheltuielilor de exploatare cu ajutorul contabilitii de gestiune i permite delimitarea acestora dup destinaie pe loturi de producie produse i feluri de cheltuieli. 2.2. ETAPELE METODOLOGICE PRIVIND CONTABILITATEA DE GESTIUNE i CALCULATIA COSTURILOR DE PRODUCIE Etapa I reprezint colectarea cheltuielilor de producie. Aici are loc colectarea cheltuielilor directe pe purttori de costuri (produse, lucrri, servicii, comenzi, etc.) Ca obiecte de calculaie i a cheltuielilor indirecte pe secii i sectoare de activitate in funcie de posibilitile de identificare i localizare a lor pe destinaie. Aceasta operaie se realizeaz cu ajutorul conturilor de calculaie prin preluarea cheltuielilor de exploatare prin contabilitatea financiara i ordonarea lor dup destinaie in conturi de gestiune, debitndu-se conturile de calculaie pe analiticele corespunztoare fiecrui cont in parte (din clasa 92) i creditndu-se contul 901 Decontri interne privind cheltuielile Etapa II. Se ncepe calculaia costului efectiv cu decontarea livrrilor reciproce de produse, lucrri i servicii intre activitile auxiliare pentru nevoile lor de producie. Efectuarea decontrii livrrilor reciproce dintre seciile auxiliare necesit cunoaterea costului efectiv al produciei care face obiectul livrrilor respective, dar pentru calculul acestuia este necesar decontarea livrrilor reciproce. n astfel de situaii, ntruct costul efectiv al prestaiilor reciproce dintre seciile auxiliare este greu de stabilit, acestea se deconteaz fie la costul efectiv al perioadei precedente, fie la un cost prestabilit al perioadei curente. Reflectarea in contabilitate a decontrilor reciproce dintre seciile auxiliare se face cu ajutorul conturilor analitice ale contului sintetic 922 Cheltuielile activitilor auxiliare care corespund fiecrei secii in parte. Astfel se debiteaz conturile ce reprezint seciile auxiliare consumatoare de produse, lucrri, servicii i se crediteaz conturile analitice corespunztoare seciilor auxiliare furnizoare ale produciei respective fr ca prin aceasta s se altereze rulajul contului sintetic. Etapa III Dup efectuarea decontrilor reciproce dintre activitile auxiliare se trece la calculul efectiv al produciei auxiliare i repartizarea cheltuielilor aferente produciei respective consumat pentru nevoile activitii de baz i ale celorlalte sectoare de activitate din cadrul ntreprinderii. Aceasta operaie de repartizare a cheltuielilor activitii auxiliare se reflect n contabilitate prin debitarea conturilor corespunztoare locurilor de activitate consumatoare. 921 Cheltuielile activitii de baz
9

923 Cheltuieli indirecte de producie 924 Cheltuieli generale de administraie 925 Cheltuieli de desfacere pe analiticele corespunztoare si creditarea contului 922 Cheltuielile activitilor auxiliare Etapa IV. O alt etap a calculaiei costului o constituie repartizarea cheltuielilor indirecte de producie asupra produselor fabricate n cadrul activitii de baz . Aceasta operaie se face proporional cu o anumita baz sau criteriu convenional de repartizare care exprim cel mai bine legtura de cauzalitate dintre cheltuielile de repartizat i baza de repartizare aleas. In funcie de particularitile tehnologiei i organizrii produciei drept criterii sau baze de repartizare pot fi Cheltuieli cu materii prime i materiale directe. Cheltuielile cu salariile directe Totalul cheltuielilor de prelucrare Numrul orelor de funcionare a utilajelor Baz de repartizare trebuie sa fie aceeai ca natura pentru toate produsele asupra crora se repartizeaz o anumit categorie de cheltuieli indirecte dintr-o perioada de gestiune. Se calculeaz mai nti pentru fiecare secie in parte un coeficient de repartizare K

K CIP =

CIP
i =1 m

b
j =1

unde: CIP reprezint cheltuielile indirecte de producie b baz de repartizare i - secia j obiectul de calculaie (produsul, lucrare, serviciu, comanda) Se nmulete apoi coeficientul astfel calculat cu baza de repartizare a fiecrui obiect de calculaie in parte i se obine cota de cheltuieli indirecte de producie de repartizat C : CCIPj = K CIPi b j Cota de cheltuieli indirecte de producie astfel determinata se adaug la cheltuielile directe ale produsului respectiv ce se gsesc deja nregistrate in debitul contului 921 Cheltuielile activitii de baz i se obine costul de producie al acesteia. In situaia in care condiiile de exploatare justifica luarea in considerare la calculul costului efectiv al produciei i al cheltuielilor generale de administraie precum i a cheltuielilor de desfacere, etapele calculaiei trebuie completate cu repartizarea acestor cheltuieli. Etapa V. Repartizarea cheltuielilor generale de fabricaie asupra produselor de fabricaie asupra produselor fabricate reprezint o alta etapa de calculaie a costului efectiv. Coeficientul de repartizare se calculeaz ca i in cazul precedent in funcie de o anumita baz de repartizare care in general este costul de producie. Coeficientul obinut se nmulete cu costul de producie folosit ca baz de repartizare a fiecrui produs i rezulta cota de cheltuieli generale de administraie ce se adaug la costul de producie al produsului respectiv. Etapa VI. Repartizarea cheltuielilor de desfacere asupra produselor fabricate reprezint de asemenea o etapa necesara in anumite condiii de exploatare aceasta etapa presupune
10

adugarea la costul de producie al produselor pe lng o cota de cheltuieli generale de administraie i a cheltuielilor generale de desfacere pe care le-au ocazionat iar in cazul in care identificarea lor pe produs nu este posibila , ele pot fi repartizate asupra costului produselor respective proporional cu greutatea sau volumul produselor livrate sau in funcie de alte criterii. Astfel prin adugarea la costul de producie i a cotelor de cheltuieli generale de administraie i respectiv de cheltuieli de desfacere , se obine costul complet al produciei.

Etapa VII. Urmtoarea etapa de calculaie implica calculul efectiv al produciei i nseamn determinarea cantitativa i valorica a produciei in curs de execuie. Sub aspect cantitativ producia in curs de execuie se stabilete pe calea inventarierii iar sub aspect valoric prin evaluare, operaie ce se face de regula la costul efectiv . Etapa VIII. Etapele de calculaie a costului efectiv se ncheie cu stabilirea acestuia pe unitatea de produs care se face de regula prin raportarea totalului cheltuielilor efective aferente produciei finite la cantitatea de producie finita obinuta in perioada la care se refera cheltuielile respective
Ctuj =

Ch
i =1

Qj

C tu = cost total unitar Ch = cheltuieli aferente produciei finite Q = cantitatea de produse finite obinute i = articol de calculaie j = obiect de calculaie 2.3 METODE DE CALCULAIE A COSTURILOR

Potrivit legislaiei in vigoare , calculaia costurilor de producie se poate efectua dup metoda globala, metoda pe comenzi, metoda pe faze, metoda costurilor standard, metoda tarif -or - maina, sau alte metode adoptate de unitatea patrimoniala.

2.3.1 METODA GLOBALA DE CALCULAIE A COSTURILOR Aceasta metoda se utilizeaz de ctre ntreprinderile care fabric un singur produs i care in general la sfritul perioadei de gestiune, nu au semifabricate sau producie in curs de execuie, iar daca aceasta exista ea se menine constanta. In aceasta categorie se cuprind de exemplu ntreprinderile din industria energetica, a cimentului, fabrici de crmizi. Obiectul calculaiei costurilor l reprezint produsul finit ,lucrarea sau serviciul prestat. Costul unitar se calculeaz prin diviziune simpla raportnd totalul cheltuielilor aferente producie finite la cantitatea de produse, lucrri sau servicii obinute in perioada la care se refera cheltuielile respective dup modelul de calcul prezentat in paragrafele anterioare. Exemplu: Fie o societate comercial cu activitate industrial ce dispune de dou secii de baz : S1 i S2 ; de dou secii auxiliare : centrala electric CE i centrala de ap CA precum i un sector
11

administrativ i de conducere. n cadrul seciilor de baz se fabric un singur produs (producie omogen) care nu necesit cheltuieli de desfacere, iar unitatea lucreaz la ntreaga capacitate. a) Colectarea cheltuielilor cu consumul de materii prime i materiale consumabile in suma de 120000 lei repartizate astfel : materii prime 90000 lei din care : S1 60000 lei S2 30000 lei materiale consumabile 30000 lei din care : la seciile auxiliare 6000 astfel : CE - 2400 lei CA - 3600 lei la seciile principale de producie 21000 lei astfel : S1 - 12000 lei S2 - 9000 lei la sectorul administrativ i de conducere 3000 lei Colectarea cheltuielilor cu materiile prime aferente activitii de baz % 921 S1 Cheltuielile activitii de baz 921 S2 Cheltuielile activitii de baz = 901 Decontri interne privind cheltuielile 90000 60000 30000

Colectarea cheltuielilor cu materialele auxiliare aferente activitii auxiliare % 922 CE Cheltuielile activitilor auxiliare 922 CA Cheltuielile activitilor auxiliare = 901 Decontri interne privind cheltuielile 6000 2400 3600

Cheltuielile cu materialele consumabile la seciile de baz, reprezint cheltuieli indirecte de producie % 923 S1 Cheltuieli indirecte de producie 923 S2 Cheltuieli indirecte de producie = 901 Decontri interne privind cheltuielile 21000 12000 9000

Cheltuielile cu materiale consumabile aferente sectorului administrativ i de conducere: 924 Cheltuieli generale de = administraie 901 Decontri interne privind cheltuielile 3000

b) Colectarea cheltuielilor cu salariile, contribuiile la asigurrile i protecia social astfel : b1) colectarea cheltuielilor cu salariile in suma de 180000 lei salariile muncitorilor de baz din seciile principale de producie 120000 lei, repartizate astfel
12

La secia 1 : 72000 lei La secia 2 : 48000 lei - salariile personalului din seciile auxiliare 12000 lei, repartizate astfel La centrala electrice (CE) : 9000 lei La centrala de apa (CA) : 3000 lei - salariile personalului auxiliar i al personalului tehnic administrativ i de conducere din seciile principale de producie 42000 lei, repartizate astfel La secia 1 : 24000 lei La secia 2 : 18000 lei - salariile personalului administrativ i de conducere al unitii : 6000 lei Colectarea cheltuielilor cu salariile muncitorilor de baz din seciile principale de producie % 921 S1 Cheltuielile activitii de baz 921 S2 Cheltuielile activitii de baz = 901 Decontri interne privind cheltuielile 120000 72000 48000

Colectarea cheltuielilor cu salariile personalului din seciile auxiliare % 922 CE Cheltuielile activitilor auxiliare 922 CA Cheltuielile activitilor auxiliare = 901 Decontri interne privind cheltuielile 12000 9000 3000

Colectarea cheltuielilor cu salariile personalului auxiliar i personalului tehnic % 923 S1 Cheltuieli indirecte de producie 923 S2 Cheltuieli indirecte de producie = 901 Decontri interne privind cheltuielile 42000 24000 18000

Salariile din seciile administrative i de conducere 924 Cheltuieli generale de administraie = 901 Decontri interne privind cheltuielile 6000

b2) Colectarea cheltuielilor cu asigurrile i protecia social care reprezint 30 % din salarii La muncitorii de baz : % 921 S1 Cheltuielile activitii de baz 921 S2 Cheltuielile activitii de baz La personalul din seciile auxiliare : % 922 CE Cheltuielile activitilor auxiliare 922 CA Cheltuielile activitilor auxiliare La personalul auxiliar i tehnic :
13

901 Decontri interne privind cheltuielile

36000 21600 14400

901 Decontri interne privind cheltuielile

3600 2700 900

% 923 S1 Cheltuieli indirecte de producie 923 S2 Cheltuieli indirecte de producie

901 Decontri interne privind cheltuielile

12600 7200 5400

La secia administrativa i de conducere : 924 Cheltuieli generale de = administraie 901 Decontri interne privind cheltuielile 1800

c) Colectarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe n sum de 60000 lei repartizate astfel: La seciile auxiliare 12000 lei : CE : 9000 lei CA : 3000 lei La seciile principale de producie 42000 lei : S1 : 24000 lei S2 : 18000 lei La sectorul administrativ i de conducere al unitii 6000 lei.

Colectarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe la seciile auxiliare : % 922 CE Cheltuielile activitilor auxiliare 922 CA Cheltuielile activitilor auxiliare = 901 Decontri interne privind cheltuielile 12000 9000 3000

Colectarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe la seciile principale : % 923 S1 Cheltuieli indirecte de producie 923 S2 Cheltuieli indirecte de producie = 901 Decontri interne privind cheltuielile 42000 24000 18000

Colectarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe la seciile administrativ i de conducere 924 Cheltuieli generale de = administraie 901 Decontri interne privind cheltuielile 6000

d) Obinerea din procesul de producie a 2000 kg produs finit la costul standard de 160 lei/kg Costul de producie = 2000 kg x 160lei/kg = 320000 lei 931 Costul producie obinute = 902 Decontri interne privind producia obinut 320000

e) Decontarea consumurilor reciproce dintre seciile auxiliare astfel : e1) energie electrica furnizata de centrala electrica pentru centrala de ap n valoare de 3100 lei :
14

922 CA Cheltuielile activitilor auxiliare

922 CE Cheltuielile activitilor auxiliare

3100

e2) apa furnizata de centrala de ap pentru centrala electric n valoare de 2500 lei : 922 CE Cheltuielile activitilor auxiliare = 922 CA Cheltuielile activitilor auxiliare 2500

f) Decontarea contravalorii produciei seciilor auxiliare livrat ctre celelalte sectoare de activitate din unitate astfel : Contravaloarea produciei centrala electric CE in valoare de 22.500 lei din care : La seciile principale 20000 lei La secia 1 12000 lei La secia 2 8000 lei La sectorul administrativ i de conducere 2500 lei Contravaloarea produciei centralei de ap n valoare de 11.100 lei din care : La seciile principale de producie 8000 lei La secia 1 4800 lei La secia 2 3200 lei La sectorul administrativ i de conducere 3100 lei Repartizarea produciei centralei electrice la activitile de baz : = 922 CE Cheltuielile activitilor % auxiliare 923 S1 Cheltuieli indirecte de producie 923 S2 Cheltuieli indirecte de producie La activitile de baz CA : % 923 S1 Cheltuieli indirecte de producie 923 S2 Cheltuieli indirecte de producie = 922 CA Cheltuielile activitilor auxiliare 8000 4800 3200

20000 12000 8000

La sectorul administrativ i de conducere centrala electrica :

924 Cheltuieli generale de administraie

922 CE Cheltuielile activitilor auxiliare

2500

La sectorul administrativ i de conducere centrala de apa :

924 Cheltuieli generale de administraie

=
15

922 CA Cheltuielile activitilor auxiliare

3100

g) Repartizarea cheltuielilor indirecte de producie (sume rezultate prin nsumarea debitului conturilor 923 S1 Cheltuieli indirecte de producie i 923 S2 Cheltuieli indirecte de producie)

921 S1 Cheltuielile activitii de baz 921 S2 Cheltuielile activitii de baz =

= 923 S1 Cheltuieli indirecte de producie 923 S2 Cheltuieli indirecte de producie

84000 61600

h) Repartizarea cheltuielilor generale de administraie folosind drept baz de repartizare costul de producie (921 S1+921 S2) 22400 k= = 0,0572 391600 CCGA = 0,0572 x 241511,22 = 13986 Ccga = 0,0572 x 147088,78 = 8414 921 S1 Cheltuielile activitii de baz 921 S2 Cheltuielile activitii de baz = 924 Cheltuieli generale de administraie 924 Cheltuieli generale de administraie 13986

8414

i) nregistrarea costului produciei in curs de execuie a carei valoare conform inventarului este de 54000 lei din care La secia S1 : 51144 lei La secia S2 : 2856 lei 933 Costul produciei in curs de execuie = % 921 S1 Cheltuielile activitii de baz 921 S2 Cheltuielile activitii de baz 54000 51144 2856

j) Calculul i nregistrarea costului efectiv al produciei finite : Simbol cont Total cheltuieli (cost complet) Cost prod. in curs de execuie Cost efectiv Cant. prod.(compl et) kg finite 207354 152646 2 000 360000 Cost efectiv unitar

921 S1 921 S2 Total

258500 155500 414000

51144 2856 54000 =

180

902 Decontri interne privind producia obinuta

% 921 S1 Cheltuielile activitii de baz 921 S2 Cheltuielile activitii de baz

16

360000 207354 152646

k) Calculul i nregistrarea diferenelor dintre costul standard i costul efectiv al produciei finite obinute 360000 320000 = 40000 903 Decontri interne privind diferenele de pre = 902 Decontri interne privind producia obinuta 40000

l ) Decontarea costului efectiv al produciei finite obinute 901 Decontri interne privind cheltuielile = 931 Costul produciei obinute 360000

m) Decontarea produciei in curs de execuie 901 Decontri interne privind cheltuielile = 933 Costul produciei in curs de execuie 54000

Am nchis astfel perioadei de gestiune. In aceasta varianta la reluarea activitii in perioada urmtoare de gestiune se reia i costul produciei in curs de execuie

933 Costul produciei in curs de execuie

901 Decontri interne privind cheltuielile

54000

Concomitent cu aceasta nregistrare se transfera costul produciei in curs de execuie in contul de calculaie 921 pentru a fi preluat ca sold iniial. 921 Cheltuielile activitii de baz si putem porni cu alta producie. Reflectarea nregistrrilor de mai sus : = 933 Costul produciei in curs de execuie 54000

921S1 Cheltuielile activitii de baz D C 60000 51144 72000 207354 21600 153600 90911 13986

921S2 Cheltuielile activitii de baz D C 30000 2856 48000 152646 14400 92400 54689 8414
17

258498 258498

155503 155503

922CE Cheltuielile auxiliare C 2400 3100 9000 2500 2700 20000 9000 2500 25600 25600

activitilor D

922 CA auxiliare C

Cheltuielile activitilor D 3600 3000 900 3000 3100 13600 2500 8000 3100

13600

923 S1 Cheltuieli indirecte de producie D C 12000 84000 24000 7200 24000 12000 4800 84000 84000

923 S2 Cheltuieli indirecte de producie D C 9000 61600 18000 5400 18000 8000 3200 61600 61600

924 Cheltuieli generale administraie D C 3000 13986 6000 8414 1800 6000 2500 3100 22400 22400

de

901 Decontri interne cheltuielile D C 320000 90000 40000 6000 54000 21000 3000 120000 12000 42000 6000 36000 3600 12600 1800 12000 42000 6000 416000 416000

privind

18

931 Costul obinute D C 320000 360000 40000 360000 360000

produciei

902 Decontri interne producia obinuta D C 360000 320000 40000 360000 360000 903 Decontri interne diferenele de pre D C 40000 40000 40000 40000

privind

933 Costul produciei in curs de execuie D C 54000 54000 54000 54000

privind

19

Exemplu de utilizare a conturilor de gestiune

SC FRIDOM STAR SA produce un singur produs, televizorul THOMSON, pentru care a organizat urmtoarele activiti: a) activitate de producie industriala constnd in producerea televizoarelor b) activitate auxiliara constnd prestarea serviciilor auto in special pentru activitatea proprie de aprovizionare i desfacere c) activitate comerciala constnd din vnzarea celei mai mici pri din productia obtinuta prin magazinele proprii d) activitate de administratie i conducere Operatiile economice i financiare care au avut loc in anul 2005 vor pune in evidenta corelatiile dintre contabilitatea financiara i cea de gestiune, demonstrand in final modul in care contabilitatea de gestiune raspunde obiectivului de cunoastere a rezultatelor economice i financiare obtinute. 1) Pentru transporturile efectuate cu mijloace proprii pentru aprovizionarea cu materiale auxiliare, piese de schimb, combustibil, obiecte de inventar, in valoare totala de 1300 000 lei, sau cheltuit in total 65 000 lei NOTA Se simplifica unele nregistrri TVA, repartizri de diferene de pre i altele a) in contabilitatea financiara 411 Clieni = 704 venituri din lucrri executate i servicii prestate 65 000 lei

b) in contabilitatea de gestiune 931 costul produciei obinute = 902Decontari interne privind producia obinuta 65 000 lei 2) consumul de benzina la sectorul de transporturi a fost de 48 000 lei a) in contabilitatea financiara 6022 Cheltuieli privind combustibilul = 3022 Combustibili 48 000 lei

b) in contabilitatea de gestiune 922 Cheltuielile activitii auxiliare = 901 decontri interne privind cheltuielile 48 000 lei

3. cheltuielile cu reparaiile la cldiri au fost de 8 000 lei din care 5 000 lei la cldiri industriale i 3 000 lei la cldiri administrative a) in contabilitatea financiara 611 Cheltuieli cu reparaiile = 5121 Conturi la bnci in lei
20

8 000 lei

b) in contabilitatea de gestiune % 923 Cheltuieli indirecte de producie 924 cheltuieli generale de administratie

901 Decontri interne privind cheltuielile

8.000 5000 3000

4.contractul privind asigurrile de bunuri au fost pltite din contul de banca astfel: - la sectorul de transporturi 750 lei - la secia de baza 2500 lei - la sectorul administrativ 500 lei - la sectorul comercial 1 000 lei a)in contabilitatea financiara 613 Cheltuieli cu primele de asigurare = 5121 Conturi la bnci in lei 4750 lei

b) in contabilitatea de gestiune % 922 Cheltuielile activitii auxiliare 923 Cheltuieli indirecte de producie 924 cheltuieli generale de administratie 925 Celtuieli de desfacere

901 Decontri interne privind cheltuielile

4750 750 2500 500 1000

5.se primesc facturile privind consumul de energie electrica astfel: - la sectorul transport 475 lei - la secia de baza 1450 lei - la sectorul administrativ 455 lei - la sectorul comercial 700 lei 3080 lei a) in contabilitatea financiara 605 Cheltuieli privind energia i apa = 401 Furnizori 3080 lei

b) in contabilitatea de gestiune % 922 Cheltuielile activitii auxiliare 923 Cheltuieli indirecte de producie 924 cheltuieli generale de administratie 925 Celtuieli de desfacere = 901 Decontri interne privind cheltuielile 3.080 475 1450 455 700

6. S-a pltit impozitul pe terenuri i cldiri in suma de 1500 lei a) in contabilitatea financiara 635 Cheltuieli cu impozite i taxe =
21

5311 Casa in lei

1500 lei

b) in contabilitatea de gestiune 924 cheltuieli generale de administratie

901 Decontri interne privind cheltuielile

1500

7.se dau in consum piese de schimb pentru asamblarea televizoarelor in suma de 850 lei a) in contabilitatea financiara 6024 Cheltuieli cu piese schimb b) in contabilitatea de gestiune 921 Cheltuielile activitii de baza = 901 Decontri interne privind cheltuielile 850 = 3024 piese de schimb 850 lei

8.se dau in consum materiale auxiliare astfel: - la activitatea auxiliara 22 000 lei - la activitatea de producie 50 000 lei - la activitatea de administraie 15 000 lei - la activitatea comerciala 3 000 lei a) in contabilitatea financiara 6021 cheltuieli cu materiale auxiliare = 3021 materiale auxiliare 90 000 lei

b) in contabilitatea de gestiune % 922 Cheltuielile activitii auxiliare 923 Cheltuieli indirecte de producie 924 cheltuieli generale de administratie 925 Celtuieli de desfacere = 901 Decontri interne privind cheltuielile 90.000 22.000 50000 15000 3000

9.se nregistreaz statele de salarii: - la activitatea de baza - la activitatea auxiliara - la activitatea de administraie - la activitatea comerciala a) in contabilitatea financiara 641 Cheltuieli cu salariile b) in contabilitatea de gestiune % 921 Cheltuieli activitii de baza =

410 000 lei 18 000 lei 50 000 lei 22 000 lei

421 Salarii personal

500 000 lei

=
22

901 Decontri interne privind cheltuielile

500.000 410000

922 Cheltuielile activitii auxiliare 924 cheltuieli generale de administratie 925 Celtuieli de desfacere

18000 50000 22000

10.cheltuieli cu asigurri sociale a) in contabilitatea financiara 6451 contribuia unitii la asig.sociale 6452 contribuia unitii pentru somaj 6453 contribuia unitii pentru sanatate 635 cheltuieli cu alte impozite 635 cheltuieli cu alte impozite = = = = = 4311 cas angajator 4371 omaj angajator 4313 cass angajator 4315 fd.risc i accidente 446 alte impozite

b) in contabilitatea de gestiune aplicam total procente la fiecare secie pentru salarii (aproximativ 30%) % 921 Cheltuieli activitii de baza 922 Cheltuielile activitii auxiliare 924 cheltuieli generale de administratie 925 Celtuieli de desfacere = 901 Decontri interne privind cheltuielile

11.s-au obinut 2.500 televizoare avnd un pre de producie de 700 lei/buc. acestea s-au livrat magazinelor proprii de vnzare care practica un adaos comercial de 30% rezultnd un pre de vnzare fr tva- 915 lei a) in contabilitatea financiara 1.obtinerea produselor finite 345 = 711 produse finite variaia stocurilor 1.750.000 lei

2.transferarea produselor finite la magazinul de desfacere 371 mrfuri % 345 produse finite 378 adaos comercial(30%) = 2.275. 000 lei 1.750.000 lei 525 000 lei

b) in contabilitatea de gestiune 931 = 902 1.750.000 lei costul produciei decontri interne
23

obinute

privind producia obinuta

12.din cele 2.500 de televizoare livrate magazinelor proprii s-au vndut 2.400 de bucati a) in contabilitatea financiara 5311 casa = 707 venituri din vnzarea mrfurilor 2.184 000 lei

descrcarea gestiunii magazinului % = 371 mrfuri 2184 000 lei 1680 000 lei

607 costul cheltuielilor privind mrfurile 378 adaos

504 000 lei

b) in contabilitatea de gestiune preluarea veniturilor din activitatea comerciala 931 = 902 costul produciei decontri interne obinute privind producia obinuta 2184 000 lei

preluarea cheltuielilor cu mrfurile vndute 925 = cheltuieli de desfacere 901 decontri interne privind cheltuielile 1680 000 lei

13.la sfarsitul perioadei de calculaie se stabilesc i se deconteaz cheltuielile directe efectiv realizate ale activitii de baza ( adunam toate cheltuielile de la 921 ), prin nchiderea contului 921 cheltuielile activitii de baza in corespondenta cu 902 producie 902 = 921 decontri interne cheltuielile privind producia activitii de obinuta baza 1396325 lei

14.la sfarsitul perioadei de calculaie se stabilesc i se deconteaz cheltuielile directe i efective ale activitii de baza 902 = 922 decontri interne cheltuielile 95210 lei
24

privind producia obinuta

activitilor auxiliare

15.la sfarsitul perioadei de calculaie se stabilesc i se deconteaz cheltuielile indirecte efective ale activitii de baza 902 = 923 decontri interne cheltuieli privind producia indirecte obinuta de producie 58950 lei

16.la sfarsitul perioadei de calculaie se stabilete totalul cheltuielilor de administraie care se repartizeaz asupra celor 3 activiti: de baza-auxiliara-comerciala-avand ca baza de repartizare salariile directe CGA 87080 K =----------------i----------*100=--------------------*100=19,351111 CGA b 450000 j

TOTALUL CHELTUIELILOR DE ADMINISTRARE-924 K=----------------------------------------------------------------------------*100 BAZA DE SALARII

repartizam cheltuielile -revin cheltuielile generale de administraie: 87080 lei -la activitatea de baza:410 000*19,351111%=79.339 lei -la activitatea auxiliara:18 000*19,351111%=3483 lei -la activitatea comerciala:22 000*19,351111%=4257 lei

924 cheltuieli generale de administraie

87080 lei

902 producie 902 transport 902 desfacere

79339 lei 3483 lei 4257 lei

17.la sfarsitul perioadei de calculaie se stabilesc i se deconteaz cheltuielile de desfacere 902 = decontri interne privind producia obinuta 925 cheltuieli de desfacere 17140 lei

25

CAPITOLUL 3 PROCEDEE DE CALCULAIE A COSTURILOR

3.1 PROCEDEE DE REPARTIZARE A CHELTUIELILOR INDIRECTE Repartizarea cheltuielilor indirecte pe centre de costuri, sectoare, activiti, produse se realizeaz prin procedeul suplimentarii care se prezint sub doua forme: forma clasica i forma cifrelor relative de structura.

3.1.1 FORMA CLASICA A PROCEDEULUI SUPLIMENTARII Aceasta forma presupune parcurgerea urmtoarelor etape : a) alegerea unei baze de repartizare comun ca natura dar diferit ca mrime de la un obiect de calculaie la altul; b) calculul coeficientului de suplimentare conform relaiei :

Ks =

Chr

b
j =1

unde Ks coeficient de suplimentare; Chr cheltuieli de repartizat; b baz de repartizare; jobiectul de calculaie; n- numr de obiecte de calculat c) calculul cotei de cheltuieli ce revine pe obiectul de calculaie astfel : Cj = bj x kj Cj cota de cheltuieli de repartizat Procedeul suplimentarii in forma clasica in funcie de numrul i caracterul coeficienilor de suplimentare calculai, prezint urmtoarele variante:

3.1.1.1. Procedeul suplimentarii in varianta coeficientului unic Se calculeaz un singur coeficient de suplimentare pentru repartizarea unei ntregi cheltuieli indirecte de producie pe obiecte de calculaie. Exemplu: O unitate cu activitate industriala fabric trei produse A, B i C. In perioada de gestiune exemplificata, obinerea produselor a generat cheltuieli indirecte de producie in suma de 4.320.000 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe obiecte de calculaie o baz ale crei valori sunt : la produsul A 2.040.000 lei, la produsul B 1.200.000 lei iar la produsul C 1.560.000 lei. Sa se determine cat sunt cheltuielile indirecte de productie pentru fiecare dintre cele trei produse: A, B i C. Rezolvare: a) Mrimea bazei de repartizare este consemnat in datele problemei. b) Calculul coeficientului de suplimentare

26

Ks =

Chr

b j
j =1

4.320.000 = 0.9 4.800.000

c) calculul cotei de cheltuieli ce revine fiecrui produs: Cj = bj x Kj CA = 2040000 x 0.9 = 1.836000 lei CB = 1200000 x 0.9 = 1.080.000 lei CC = 1560000 x 0.9 = 1.404.000 lei Total = 4.320.000 lei Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus, sa se rezolve urmtoarele cazuri privind repartizarea cheltuielilor indirecte de producie pe obiecte de calculaie: 1. O unitate cu activitate industriala fabric trei produse: A, B i C. In perioada de gestiune exemplificata, obinerea produselor a generat cheltuieli generale de administraie in suma de 848 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe obiecte de calculaie o baz ale crei valori sunt: la produsul A = 206 lei; la produsul B = 80 lei; la produsul C = 134 lei. 2. O societate comercial desface trei produse: A, B i C. In perioada de gestiune exemplificata vnzarea produselor a generat cheltuieli de desfacere in suma de 1864 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe produse o baz ale crei valori sunt: la produsul A = 608 lei; la produsul B = 304 lei; la produsul C = 134 lei. 3. O unitate cu activitate industrial fabric trei produse: A, B i C. n perioada de gestiune exemplificat, obinerea produselor a generat cheltuieli indirecte de producie n suma de 4592 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe produse de baz ale cror valori sunt: la produsul A = 202,4lei; la produsul B = 1720 lei; la produsul C = 1936 lei.

3.1.1.2. Procedeul suplimentarii in varianta coeficienilor difereniai

La acest procedeu se calculeaz cate un coeficient de suplimentare, pentru fiecare fel de cheltuiala in raport de un alt criteriu. Exemplu 1: Intr-o ntreprindere cheltuielile cu ntreinerea i funcionarea utilajelor pe secii se prezint astfel : - amortizarea cldirii monobloc a ntreprinderii in care funcioneaz cele 3 secii: S1 i S2 i S3 este in suma de 4560 lei. - suprafaa seciilor respective este: S1 : 6000 m2 S2 : 4000 m2 S3: 2000 m2 - energia electrica consumata in scopuri productive este de 1700 KW, la un pret de 2,4 lei/KW - puterea motoarelor electrice ce acioneaz mainile este urmtoarea :
27

S1 : 560 kw S2 : 460 kw S3 : 180 kw Total : 1200 kw Regimul de lucru al mainilor este acelai. Sa se repartizeze pe secii cheltuielile cu amortizarea i cheltuielile cu energia electrica consumata i sa se calculeze cat sunt costurile pentru fiecare sectie in parte. Rezolvare : Ks amortizare
Ks = Chr

Ks energia electrica
Ks = Chr

b
j =1

4560 = 0,380 6000 + 4000 + 2000

j =1 Calculul cheltuielilor cu amortizarea aferente fiecarei sectii in parte:

1700 2,4 = 3,4 560 + 460 + 180

C a1 = 6000 0,380 = 2280lei C a 2 = 4000 0,380 = 1520lei C a 3 = 2000 0,380 = 760lei TOTAL....................4560lei

Calculul cheltuielilor cu energia electrica aferente fiecarei sectii in parte:

C el1 = 560 3,4 = 1904lei C el 2 = 460 3,4 = 1564lei C el 3 = 180 3,40 = 612lei TOTAL....................4080lei

Costurile aferente fiecarei sectii in parte sunt:

C S1 = C a1 + C el1 = 2280 + 1904 = 4184lei C 2 = C a 2 + C el 2 = 1520 + 1564 = 3084lei C S 3 = C a 3 + C el 3 = 760 + 612 = 1372lei

Exemplu 2 : Sa se repartizeze urmtoarele cheltuieli indirecte de producie pe obiecte de calculaie : - cheltuieli cu spaiul productiv : 979.130 lei - energia electrica consumata in scopul de iluminat : 832.000 lei - amortizarea cldirii monobloc a fabricii : 9.167.052 lei - cheltuieli de nclzire cu aburi provenind de la sursa comuna : 1.120.000 lei Criteriile de repartizare sunt urmtoarele : Numr de corpuri de iluminat in S1 : 800 x 80 W = 64000; S2 : 780 x 120 W = 93600 Suprafaa ocupata : S1 : 26023 m2 ; S2 : 44803 m2 Salarii indirecte in : S1 : 8800 lei ; S2 : 9400 lei; Puterea instalata a motoarelor : S1 : 8000 kw; S2 : 23200 kw; Valoarea utilajului : S1 : 21000 lei; S2 : 25400 lei Numrul personalului de conducere, tehnic, economic, administrativ : S1 : 8 S2 : 11
28

Rezolvare : Repartizarea cheltuielilor cu spaiul productiv : Chr 979130 Ks = n = = 13,8 26.023 + 44.803 b j
j =1

C1 = 26023 x 13,8 = 359125,68

C2 = 44803 x 13.8 = 618273,12

Repartizarea cheltuielilor cu energia electrica :

Ks = Chr

b j
j =1

832000 = 5,28 157600

C1 = 64000 x 5,28 = 337920

C2 = 93600 x 5,28 = 494208

Repartizarea cheltuielilor cu amortizarea :

Ks = Chr

bj
j =1

9167052 = 129,43 70826

C1 = 21000000 x 129,43 = 3368234,5 Repartizarea cheltuielilor cu nclzire :

Ks = Chr

C2 = 25400000 x 129,43 = 5798774,6

bj
j =1

1120000 = 158,13 70826

C1 = 26023,6 x 158,13 = 4115111,8

C2 = 44802,4 x 158,13 = 7084603,5

Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus, sa se rezolve urmtoarele cazuri: 1. Intr-o unitate, pentru stabilirea cheltuielilor cu ntreinerea i funcionarea utilajelor pe secii, situaia se prezint astfel: - amortizarea cldirii monobloc a ntreprinderii in care funcioneaz 2 secii (I i II) este in suma de 2080 lei, iar suprafaa seciilor este: S I: 2400 m; S II: 1600 m; - energia electrica consumata in scopuri motrice indicata de contorul unic este de 9600 KW, iar puterea instalata a motoarelor electrice care acioneaz mainile este: S I: 2680 KW; S II: 2380 KW; S III: 960 KW; regimul de lucru al mainilor este acelai Sa se repartizeze cheltuielile cu amortizarea i energia electrica consumata pe secii. 2. a) Sa se repartizeze urmtoarele cheltuieli indirecte de producie: - cheltuieli cu spaiul productiv: 17913 lei; - amortizarea cldirii monobloc a fabricii: 3167 lei; b) Bazele de repartizare sunt urmtoarele: - numr corpuri de iluminat: S I: 100 x 120 W; S II: 200 x 200W - suprafaa ocupar de: S I: 1324 m; S II: 2103 m; - valoarea utilajului in: S I: 2080 lei; S II: 2920 lei
29

3.1.1.4. Procedeul suplimentarii in varianta coeficienilor selectivi.

Aceasta varianta a procedeului suplimentarii este folosita exclusiv pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de producie pe purttori. Presupune pe lng folosirea unor baze de repartizare care difer pe fiecare fel i subgrupa de cheltuieli i selectarea produselor asupra crora trebuie repartizate cheltuielile respective. Pentru soluionarea acestei probleme se calculeaz coeficieni de suplimentare separai pentru fiecare dintre cele doua grupe de cheltuieli indirecte de producie. Exemplu : Se presupune o unitate cu activitate industriala ce dispune de trei secii in cadrul crora se fabric trei produse A,B i C al cror flux tehnologic este urmtorul : Produsul A trece prin toate seciile Produsul B trece prin S1 i S3 Produsul C trece prin S1 i S2 Situaia cheltuielilor indirecte de repartizat i a bazelor de repartizare pe produse se prezint astfel : Nr. Crt. 1. 1.1 1.2 2. Explicaii S1 436 196 240 S2 S3 319,20 169,20 150 Total 1269,20 669,20 600

3.

Chelt.indirecte de 514 producie din care : - chelt. cu ntreinerea 304 si funct.utilajelor CIF -chelt.generale de secie 210 CGS Mrimea absoluta a bazei de repart.privind CIF 380 din care, pe produse: - produsul A 120 - produsul B 180 - produsul C 80 Mrimea absoluta a bazei de repart.a CGS : 440 - produsul A 190 - produsul B 134 - produsul C 116

280 150 130 600 254 346

188 104 84 250 134 116 -

Rezolvare : Calculul coeficienilor de suplimentare selectivi . Coeficient de suplimentare

K sCIFU = ChrCIFU

Secia 1
K sCIFU = 304 = 0. 8 380

Secia 2
K sCIFU = 196 = 0.7 280

Secia 3
K sCIFU = = 0. 9 169,20 = 188

bj
j =1

30

K sCGS =

ChrCGS

bj
j =1

210 440 = 0.4772727 K sCGS =

K sCGS =

240 = 0.4 600

K sCGS =

150 = 0. 3 500

Calculul cotelor de cheltuieli indirecte de producie ce revin pe produs Explicaii bj CIFU Produs A Produs B Produs C CGS Produs A Produs B Produs C 120 180 80 190 134 116 Secia 1 Kj

Cj = bj x kj 96 144 64 89,30 62,98 54,52

0,8

0,477272 7

Cj = bj x kj Explicaii bj CIFU Produs A Produs B Produs C CGS Produs A Produs B Produs C Explicaii CIFU Produs A Produs B Produs C CGS Produs A Produs B Produs C 150 130 254 346

Secia 2

Secia 2 kj 105 91

Secia 2 Cj

0,7

0,4

101,60 138,40 Secia 3 Secia 3 Cj 93,60 75,60 80,40 69,60 -

Secia 3 bj 104 84 134 116 -

kj

0,9

0,6

Probleme propuse: Avnd in vedere metodologia de mai sus, sa se rezolve urmtoarele cazuri privind repartizarea cheltuielilor indirecte de producie pe purttori:
31

Cazul 1. ntr-o unitate cu activitate industrial, situaia cheltuielilor indirecte de producie i nivelul bazelor de repartizare corespunztoare lor se prezint astfel.

Nr. Crt. 1.

Explicaii Chelt. indirecte de producie din care: - chelt.cu ntreinerea i funct. utilajelor - chelt.gen.de sectie Mrimea absoluta a bazei de repart. privind CIF din care pe produse - produsul A - produsul B - produsul C Mrimea absoluta a bazei de repart.a CGS : - produsul A - produsul B - produsul C

S1 308,40 182,40 126

S2 261,60 117,60 141

S3 191,50 103,52 150

Total 761,52 401,52 360

2.

228 72 108 48 252 102 80,40 69,60

168 90 78 3.60 152,40 207,60

112,80 62,40 50,40 150 80,40 69,60 -

3.

Cazul 2. Intr-o unitate industriala situaia cheltuielilor indirecte de producie i nivelul bazelor de repartizare corespunztoare se prezint astfel: Nr. Crt. 1. Explicaii Chelt. indirecte de producie din care: - chelt.cu ntreinerea i funct. utilajelor - chelt.gen.de sectie Mrimea absoluta a bazei de repart. privind CIF din care pe produse - produsul A - produsul B - produsul C Mrimea absoluta a bazei de repart. a CGS : - produsul A - produsul B - produsul C SECTIA1 616,20 SECTIA 2 523,20 235,20 364,80 252 288 SECTIA 3 383,04 203,04 180 Total 1523,04 803,04 720

2.

456 144 216 96 504 204 160,8 139,20

336 180 156 720 304,80 415,20

225,60 124,80 100,80 300 160,80 139,20 -

3.

Cazul 3. Intr-o unitate cu activitate industriala situaia cheltuielilor indirecte de producie i nivelul bazelor de repartizare corespunztoare lor se prezint astfel:
32

Nr. Crt. 1.

Explicaii Chelt. indirecte de producie din care: - chelt.cu ntreinerea i funct. utilajelor - chelt.gen.de sectie Mrimea absoluta a bazei de repart. privind CIF din care pe produse - produsul A - produsul B - produsul C Mrimea absoluta a bazei de repart. a CGS : - produsul A - produsul B - produsul C

S1 925,20 547,20 378

S2 784,80 352,80 432

S3 574,56 304,56 270

Total 2284,56 1204,56 1080

2.

684 216 324 144

504 270 234

338,40 187,20 151,20 -

3.

756 306 241,20 208,80

1080 457,20 622,80

450 241,20 208,80 -

3.1.2 FORMA CIFRELOR RELATIVE DE STRUCTURA A PROCEDEULUI SUPLIMENTARII

Aceasta forma a procedeului suplimentarii presupune parcurgerea urmtoarelor etape : a) Calculul ponderii bazei de repartizare corespunztor fiecrui obiect de calculaie fa de total baz, astfel :
Pj = bj
b j 100

bj
j =1

Pj =

bj
sau
j =1

unde : Pj ponderea bazei de repartizare corespunztoare fiecrui obiect de calculaie fa de total baz b marimea bazei de repartizare corespunztor obiectului de calculaie j obiect de calculaie asupra cruia repartizam cheltuielile b) Procentele obinute se aplica asupra cheltuielilor care fac obiectul repartizrii determinndu-se cotele de cheltuieli indirecte de producie ce revin fiecrui obiect de calculaie, astfel :

C j = P j Chr

33

Exemplu : O unitate cu activitate industriala fabric trei produse A,B,C. In perioada de gestiune exemplificata obinerea produselor a generat cheltuieli indirecte de producie in suma de 432 lei. Se alege repartizarea lor pe obiecte de calculaie o baz ale crei valori sunt la Produsul A : 204 lei Produsul B : 120 lei Produsul C : 156 lei Total : 480 lei

PA =

bA

bj
j =1

204 = 0.425 480

PB =

bB

bj
j =1

120 = 0.25 480

PC =

bC

bj
j =1

156 = 0.325 480

C A = 0,425 x 432 = 183,60 C B = 0.250 x 432 = 108 C C = 0,325 x 432 = 140,40 Total = 432 lei Se cere: Folosind metodologia de mai sus, s se rezolve urmtoarele cazuri privind repartizarea cheltuielilor indirecte de producie pe obiecte de calculaie: 1. O unitate cu activitate industriala fabric trei produse: A, B i C. In perioada de gestiune exemplificata, obinerea produselor a generat cheltuieli generale de administraie in suma de 848 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe obiecte de calculaie o baz ale crei valori sunt: la produsul A = 206 lei; la produsul B = 80 lei; la produsul C = 134 lei. 2. O societate comerciala desface trei produse: A, B i C. In perioada de gestiune exemplificata vnzarea produselor a generat cheltuieli de desfacere in suma de 1864 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe produse o baz ale crei valori sunt: la produsul A = 608 lei; la produsul B = 304 lei; la produsul C = 134 lei. 3. O unitate cu activitate industriala fabric trei produse: A, B i C. In perioada de gestiune exemplificata, obinerea produselor a generat cheltuieli indirecte de producie in suma de 4592 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe produse de baz ale cror valori sunt: la produsul A = 202,4lei; la produsul B = 1720 lei; la produsul C = 1936 lei.

3.2. PROCEDEE DE DELIMITARE A CHELTUIELILOR DE PRODUCIE IN VARIABILE i FIXE

Separarea cheltuielilor de producie n variabile i fixe se realizeaz prin utilizarea urmtoarelor procedee : a) Procedeul celor mai mici ptrate b) Procedeul punctelor de maxim i minim c) Procedeul analitic

3.2.1.PROCEDEUL CELOR MAI MICI PTRATE Presupune parcurgerea urmtoarelor etape : 1)Calculul volumului mediu al produciei pentru perioada luata in calcul :

34

Q = i =1 n

Qi
unde

_ Q volumul mediu al produciei Q volumul produciei dintr-o perioada de gestiune i - perioada de gestiune ( luna, trimestru, an ) n numrul perioadelor de gestiune luate in calcul 2) Calculul cheltuielilor medii pentru perioada luata in calcul

Ch = i =1 n

Chi

_ Ch cheltuielile medii Chi cheltuielile dintre perioada de gestiune i - perioada de gestiune ( luna, trimestru, an ) n numrul perioadelor de gestiune luate in calcul 3) Calculul abaterii volumului produciei din fiecare perioada de gestiune luata in calcul fa de volumul mediu al produciei , unde X abaterea volumului produciei fa de volumul mediu al acesteia 4) Calculul abaterii cheltuielilor de producie in fiecare perioada de gestiune luata in calcul fa de volumul mediu al cheltuielilor : , unde Y abaterea cheltuielilor de producie fa de volumul mediu al acestora 5) Calculul cheltuielilor variabile unitare :
Cuv = t =1
X t = Qt Q
_

Yt = Cht Ch

( X Y )t
t =1

X t2

unde :

Cuv cheltuieli variabile unitare XY produsul abaterii de producie i cheltuielilor X2 abatere ptratica a volumului de producie 6) Calculul cheltuielilor variabile totale aferente unei perioade de gestiune :

Chvi = Cuv Qi , unde :

35

Chv cheltuieli variabile totale 7) Calculul cheltuielilor fixe :

Ch f = Cht Chv

unde Chf cheltuieli fixe;Cht cheltuieli de producie

8) Calculul cheltuielilor de producie standard pentru o perioada de gestiune viitoare

Chs = Ch f + (Chuv Qs ) unde

Chs cheltuieli standard Qs producia standard

Exemplu: Cheltuielile indirecte de producie ocazionate de activitatea unei secii principale de producie i producia obinuta in semestrul 2 au avut urmtoarea evoluie: Luna Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Cantitatea produsa ( kg ) 55800 54000 63900 72000 81000 70200 Cheltuieli indirecte de producie ( lei ) 918 900 999 1080 1170 1062

Sa se determine cheltuielile fixe i cheltuielile variabile pentru fiecare luna. Rezolvare E tapa I. Calculul volum ului m ediu al produc iei

Q=

Q
i =1

55800 + 54000 + 63900 + 72000 + 81000 + 70200 = 66150 6

E tapa II. Calculul cheltuielilor m edii

Ch =

Ch
i =1

918 + 900 + 999 + 1080 + 1170 + 1062 = 1021,50 6

E tapa III i IV . A baterea produc iei i a cheltuielilor A baterea val.prod. fa A baterea chelt.prod. Produsul A baterea p trata a de produc ia m edie X F a de prod.m edie Y abaterilor val.produc iei XY X2 - 10350 - 103,50 107122500 + 10712250000 - 12150 - 121,50 147622500 + 14762250000 - 2250 - 22,50 5062500 + 506250000 + 5850 + 58,50 34222500 + 3422250000 + 14850 + 148,50 220522500 + 22052250000 + 4050 + 40,50 16402500 + 1640250000 Total : 5309550 530955000 E tapa V . Calculul cheltuielilor variabile unitare:
36

Cuv =

(X Y )
t =1

X
t =1

2 t

53.095.500.000 = 0,01 53095,50

E tapa V I. D eterm inarea cheltuielile variabile pentru fiecare lun astfel: Iulie : Ch v x Q iulie = 0,01 x 55800 = 558 A ugust : Ch v x Q august = 0,01 x 54000 = 540 Septem brie : Ch v x Q sept = 0,01 x 63900 = 639 Octom brie : Ch v x Q oct = 0,01 x 72000 = 720 N oiem brie : Ch v x Q nov = 0,01 x 81000 = 810 D ecem brie : Ch v x Q dec = 0,01 x 70200 = 702 E tapa V II. D eterm inarea cheltuielilor fixe : Ch f = Ch totale Ch v Chf iulie = 918 558 = 360 Chf august = 900 540 = 360 Chf sept = 999-639=360 Chf oct= 1080-720 = 360 Chf noi= 1170-810=360 Chf dec= 1062-702=360 D at fiind caracterul lor im obil fa de m odific rile volum ului produc iei, cheltuielile fixe r m an acelea i in oricare din perioadele de gestiune luate in calcul. D eci ele vor reprezenta in luna ianuarie a anului urm tor tot 3.60 lei. E tapa V III. Calculul cheltuielilor indirecte de produc ie standard: Chs = Chf +(Chv x Qs) = 360 x (0,01 x 88.200) = 12.42 lei

Probleme propuse: Avnd in vedere metodologia de mai sus, sa se rezolve urmtoarele cazuri privind separarea cheltuielilor de producie in variabile i fixe: 1. Intr-o ntreprindere de activitate industriala, cheltuielile indirecte de producie ocazionate de activitatea unei secii principale i producia obinuta, au avut urmtoarea evoluie: Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Valoarea produciilor ( kg ) 27.900 27.000 32.000 36.000 40.500 25.100 Cheltuieli indirecte de producie ( lei ) 459 450 500 540 585 531

Sa se calculeze cheltuielile indirecte de producie ce vor fi ocazionate de producia lunii iulie a anului respectiv, care va fi de 44.100 ore.
37

2. Intr-o societate comerciala cheltuielile de desfacere ocazionate de vnzri i producia vnduta au avut urmtoarea evoluie:

Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

Valoarea produciilor ( kg ) 83.700 81.000 95.900 108.000 121.500 105.300 111.600 108.000 127.800 144.000 162.000 140.400

Cheltuieli indirecte de producie ( lei ) 1377 1350 1500 1620 1755 1593 1656 1620 1818 1980 2160 1944

Sa se determine cheltuielile de desfacere standard ce vor fi ocazionate de vnzrile anului viitor, a crui producie vnduta va fi de 100..00 kg. 3. Pe baz datelor prezentate la cazul 2 sa se determine cheltuielile de desfacere ce vor fi ocazionate de vnzrile anului urmtor, in situaiile pentru care se previzioneaz producia ce se va vinde astfel: Perioada -luna Ianuarie -trimestrul I -trimestrul II -trimestrul III -trimestrul IV Volumul produciilor ( kg ) 9,00 28,50 31,50 36,00 45,00

3.2.2. PROCEDEUL PUNCTELOR DE MAXIM i MINIM

Etape: Etapa 1. Calculul cheltuielilor variabile unitare, conform relaiei:

Chuv =
Ch max -

Ch max Ch min Q max Q min

, unde

reprezint cheltuielile maxime dintr-o perioada de gestiune luata in calcul Chmin - reprezint cheltuielile minime dintr-o perioada de gestiune Qmax producia maxima dintr-o perioada de gestiune luata in calcul Etapa 2.Calculul cheltuielilor fixe a unei perioade de gestiune oarecare
38

Chfi = Chi ( Chuv x Qi ) Din datele prezentate in exemplul anterior sa se determine cheltuielile fixe i cheltuielile indirecte de producie standard

Chuv =

1170 900 = 0,01 81.000 54000

3. Calculul cheltuielilor fixe: Chf iulie = 918 (0,01 x 55800)=360 Chf august = 900 (0,01 x 54000) = 360 Ch f septembrie = 999 (0,01 x 63.900) = 360 Chf octom brie = 1080 (0,01 x 72000) = 360 Chf noiem brie = 1170 (0,01 x 81000 ) = 360 Ch f decem brie = 1062 (0.01 x 70.200) = 360 4. Calculul cheltuielilor indirecte de produc ie standard: Ch s = Chf + (Chv x Qs) = 360 + (0,01 x 88.200) = 1242

Probleme propuse: Avnd in vedere metodologia de mai sus, sa se rezolve urmtoarele cazuri privind separarea cheltuielilor de producie in variabile i fixe: 1. Intr-o ntreprindere de activitate industriala, cheltuielile indirecte de producie ocazionate de activitatea unei secii principale i producia obinuta, au avut urmtoarea evoluie: Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Valoarea produciilor ( kg ) 27.900 27.000 32.000 36.000 40.500 25.100 Cheltuieli indirecte de producie ( lei ) 459 450 500 540 585 531

Sa se calculeze cheltuielile indirecte de producie ce vor fi ocazionate de producia lunii iulie a anului respectiv, care va fi de 44.100 ore. 2. Intr-o societate comerciala cheltuielile de desfacere ocazionate de vnzri i producia vnduta au avut urmtoarea evoluie:

Luna Ianuarie Februarie

Valoarea produciilor ( kg ) 83.700 81.000

39

Cheltuieli indirecte de producie ( lei ) 1377 1350

Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

95.900 108.000 121.500 105.300 111.600 108.000 127.800 144.000 162.000 140.400

1500 1620 1755 1593 1656 1620 1818 1980 2160 1944

S se determine cheltuielile de desfacere standard ce vor fi ocazionate de vnzrile anului viitor, a crui producie vnduta va fi de 100..00 kg. 3. Pe baz datelor prezentate la cazul 2 s se determine cheltuielile de desfacere ce vor fi ocazionate de vnzrile anului urmtor, n situaiile pentru care se previzioneaz producia ce se va vinde astfel: Perioada -luna Ianuarie -trimestrul I -trimestrul II -trimestrul III -trimestrul IV Volumul produciilor ( kg ) 9,00 28,50 31,50 36,00 45,00

3.3. PROCEDEE DE EVALUARE i CALCULAIE A COSTURILOR PRIVIND PRODUCTIA DE FABRICATIE INTERDEPENDENTA

Evaluarea i calcularea costurilor privind producia de fabricaie interdependenta este necesara in cadrul unor unitati cu activitate industriala in care au loc livrri reciproce de produse, lucrri i servicii intre secii sau ateliere pentru nevoile lor de producie. Calcularea costurilor de fabricaie interdependenta se poate efectua folosind urmtoarele procedee : - procedeul elaborrii calculaiilor pentru fiecare produs ffr a lua in considerare prestaiile reciproce procedeu folosit mai ales la elaborarea antecalculatiilor ; - procedeul evalurii prestaiilor reciproce dintre secii sau ateliere la cost prestabilit cum ar fi costul standard, normat sau alt cost cunoscut(costul efectiv din perioada precedenta) procedeu ce se poate folosi numai in cazul seciilor sau atelierelor cu producie omogena ; - procedeul calculelor iterative (procedeul reiterrii ) - procedeul algebric.

3.3.1 METODA REITERRII

40

Procedeul reiterrii presupune parcurgerea urmatoarelor etape : Etapa 1. Se determina mrimea rapoartelor dintre cantittile de produse livrate celorlalte secii luate separat i totalul produciei fabricate de ctre secia furnizoare astfel : qj kj = Q unde k mrimea raportului dintre cantitatea de produse livrate unei secii i totalul produciei fabricate de secia furnizoare; j secia primitoare; q cantitatea de produse livrate unei secii; Q- cantitatea de produse fabricate de secia furnizoare; Etapa 2.Se determina costul prestaiei primite astfel :

C j = k j Ch f
unde c costul prestaiei primite cheltuieli iniiale in cazul primei secii furnizoare, iar in ceea ce privete secia S2 i S3, la cheltuielile iniiale se adaug costul prestaiei primite de la prima secie S1,s.a.m.d. Calculele de preluare a cotelor de cheltuieli care formeaz costul prestaiei livrate in sistemul prestaiilor reciproce ,continua pana in momentul in care rezultatele obinute prin inmulire reprezint valori mici, neglijabile. De regul numrul de runde de calcul este egal cu numrul de secii din sistemul prestaiilor reciproce plus o runda pentru prima secie ( cate secii avem + inca una ) Etapa 3. Cotele de cheltuieli determinate se scad din cheltuielile seciei furnizoare i se adaug la cheltuielile seciei primitoare. Etapa 4. Calculul costului produciei destinate celorlalte sectoare de activitate astfel : Cj = Sfd j qas

Ch f

C costul produciei; j produsul; SFD sold final debitor al costului de calculaie; qas cantitatea de producie livrata altor secii Exemplu : S se calculeze costul unitar al produciei de fabricaie interdependenta prin procedeul reiterrii in cazul unei ntreprinderi in care funcioneaz urmtoarele secii auxiliare : staia de transformatori - ST; centrala termica CT i staia de captare a apei SC. Situaia cheltuielilor de producie, a produciei i destinaia acesteia se prezint astfel : Nr. Crt. Secii Auxiliare Producat . ST CT SC Cheltuieli de Producie - lei 1800000 1200000 480000 Producia obinuta Secii consumatoare ST 48 9600 CT 43200 153600 SC 24000 108 Alte secii 172800 1044 28800

1. 2. 3.

240000 kwh 1200 t 192000 mc

E tapa 1. Calculul rapoartelor intre produc ia livrata in cadrul presta iilor reciproce i totalul produc iei ob inuta pe sec ii :
41

ST :
K CT = qj Q = 43.200 = 0,18 240.000
K SC = qj Q = 24.000 = 0,1 240.000

CT:
K ST = 48 = 0,04 1200
K SC = 108 = 0,09 1200

SC:
K ST = 9.600 = 0,05 192.000
K CT = 153.600 = 0,8 192.000

E tapa 2.Calculul cotelor de cheltuieli aferente presta iilor reciproce. 2 E tapa 3. nregistrarea cotelor de cheltuieli aferente presta iilor reciproce in fisele conturilor analitice Conturile presta iilor analitice : 922 ST Cheltuieli indirecte de produc ie D C 324.000 1.800.000 a 60.960 a 180.000 18.147 39.858 a 26.235 a 10.081 5.344 3.455 a 2.969 2.425 a 512 421 a 284 1.933.355 541.339 1.392.016 ST : C CT = k CT x Ch T = 0,18 x 1800000 = 324000 C SC = k SC x Ch C = 0.10 x 1800000 = 180000 922 CT = 922 ST 922 SC = 922 ST CT : C ST = k ST x Ch C = 0,04 x (1200000 + 324000 ) = 60960 C SC = k SC x 1524000 = 0,09 x 1524000 = 137160 922 ST = 922 CT 922 SC = 922 CT SC : C ST = 0,05 x (480000 +180000+137160) = 39858 C CT = 0,8 x 797160 = 637728
42

922 CT Cheltuieli produc ie D 1.200.000 a 324.000 a 637.728 a 18.147 a 55288 a 5344 a 6740 a 512 a 2.247.760 1.956.494

indirecte de C 60.960 137.160 26.235 59.028 2.425 5.456

291.266

922 SC Cheltuieli indirecte de produc ie D C 480.000 a 39.858 180.000 a 637.728 3.455 137.160 a 10.081 a 55.288 421 59.028 a 6.740 2.969 a 5.456 a 284 a .874.981 743.492 131.489

324000 180000

60960 137160

922 ST = 922 SC 922 CT = 922 SC

39858 637728

Runda II A ten ie ! Repetarea calculelor pe seam a cheltuielilor neluate in considerare in cadrul prim ei runde . ST : C CT = 0,18 x ( 60960 + 39858 ) = 18147 C SC = 0,10 x 100818 = 10082 922 CT = 922 ST 922 SC = 922 ST CT : C ST = 0,04 x ( 637728 + 18147 ) = 26235 C SC = 0,09 x 655875 = 59029 922 ST = 922 CT 922 SC = 922 CT SC : C ST = 0,05 x ( 10082 + 59029 ) = 3456 C CT = 0,8 x 69111 = 55289 922 ST = 922 SC 922 CT = 922 SC 3456 55289 26235 59029 18147 10082

Runda III Se repeta calculele pe seam a sum elor de cheltuieli neluate in considerare in cadrul rundelor I II ST : C CT = 0,18 x ( 26235 + 3456 ) = 5344 C SC = 0,10 x 29691 = 2969 922 CT = 922 ST 922 SC = 922 ST CT : C ST = 0,04 x ( 55289 + 5344 ) = 2425 C SC = 0,09 x 60633 = 5457 922 ST = 922 CT 922 SC = 922 CT SC : C ST = 0,05 x ( 2969 + 5457 ) = 421 C CT = 0,08 x 8426 = 6741 922 ST = 922 SC 922 CT = 922 SC 421 6741 2425 5457 5344 2969

Runda IV Repetare calculelor pe seam a sum elor de cheltuieli neluate in considerare in cadrul rundelor I, II i III pentru prim a sec ie din sistem ul presta iilor reciproce, astfel: ST: Cct = 0,18 x (2425 + 421) = 0,18 x 2847 = 512 lei
43

Csc = 0,1 x (2425 + 421) = 0,1 x 2847 = 285 lei 922 CT = 922 ST 922 SC = 922 ST 512 lei 285 lei

E tapa 4. Calculul costului produc iei destinate altor sectoare de activitate - in cazul sta iei de transform atori costul / kw h energie electrica livrat altor sec ii va fi :
C Kw = Sfd ST 1.392.016 = = 8,055lei / kw q as 172.800

in cazul CT costul / tona livrata altor sec ii va fi :

C Kw =

Sfd CT 1.956.494 = = 1874,03lei / t qas 1.044

in cazul sta iei de captare a apei costul livrat altor sec ii va fi :

Cmc = Sfd SC 131.489 = = 4,56lei / m 3 qas 28.800

Se cere: Folosind metodologia de mai sus s se rezolve urmtoarele cazuri de decontare a prestaiilor reciproce (producia de fabricaie interdependenta) utiliznd procedeul reitararii. S presupunem c ntr-o unitate cu activitate industrial n care funcioneaz trei secii auxiliare ( staia de transformatori ST; centrala termica CT i staia de captare a apei SC), situaia cheltuielilor de producie, a produciei obinute i destinaia acesteia, se prezint ca n urmtoarele tabele: Nr. Crt Secii Auxiliare Producat . ST CT SC Cheltuieli de Producie - lei 5.400.000 3.600.000 1.440.000 Productia obtinuta Destinatia produciei ST 144 28.800 CT 129.600 460.800 SC 72000 324 Alte secii 518.400 3.132 86.400

1. 2. 3.

720.000 kwh 3.600 t 576000 mc

Nr. Crt

1. 2. 3.

Secii Auxiliare Producat . ST CT SC

Cheltuieli de Producie - lei 7.200.000 4.800.000 1.920.000

Productia obtinuta

Secii consumatoare ST 192 38.400 CT 172.800 614.400 SC 96000 432 Alte secii 691.200 4.176 115.200

960.000 kwh 4.800 t 768000 mc

44

Nr. Crt.

1. 2. 3.

Secii Auxiliare Producat . ST CT SC

Cheltuieli de Producie - lei 9.000.000 4.000.000 2.400.000

Productia obtinuta

Secii consumatoare ST 240 48000 CT 216000 768000 SC 12.000 540 Alte secii 864000 5.220 144000

120.000 kwh 6000 t 960.000 mc

NOTA: Fiecare tabel reprezinta un caz distinct de rezolvat,corespunzator unei alte perioade de gestiune.

3.3.2 PROCEDEUL ALGEBRIC

Presupune calculul costului produciei de fabricaie interdependenta cu ajutorul unui sistem de ecuaii liniare astfel : 1.Se considera costul unitar al produciei de fabricaie interdependent a diferitelor secii sau ateliere ca o necunoscut i se noteaz cu x, y, z, etc. 2.Se formeaz sistemul de ecuaii pe baz urmtorului principiu: producia fiecrei secii evaluata in funcie de costul sau unitar este egala cu cheltuielile iniiale ale seciei productoare la care se adaug prestaiile primite de la celelalte secii evaluate in funcie de costul lor unitar. 3.Se simplifica sistemul de ecuaii astfel : - se trec termenii necunoscui intr-o parte i cei cunoscui de cealalt parte; - se aduce sistemul de ecuaii la forma cea mai simpl i se rezolv prin orice metod cunoscut. Exemplu : S se calculeze costul unitar al produciei de fabricaie interdependent prin procedeul algebric in cazul unei ntreprinderi in care funcioneaz urmtoarele secii auxiliare : staia de transformatori - ST; centrala termica CT i staia de captare a apei SC. Situaia cheltuielilor de producie, a produciei i destinaia acesteia se prezint astfel : Nr. Crt. 1. 2. 3. Secii Auxiliare Producat ST CT SC Cheltuieli de Producie - lei 1800000 1200000 480000 Producia obinuta 240000 kwh 1200 t 192000 mc Secii consumatoare ST 48 9600 CT 43200 153600 SC 24000 108 Alte secii 172800 1044 28800

E tapa I. Se noteaz costul unitar al produc iei astfel x pentru energie electrica, y aburi, z apa potabile. E tapa II. Se construie te sistem ul de ecua ii :

45

240000 x = 1800000 + 48 y + 9600 z 1200 y = 1200000 + 43200 x + 153600 z 192000 z = 480000 + 24000 x + 108 y
240000x 48y 9600z = 1800000 /: 48 - 43200x + 1200y 153600z = 1200000 / : 1200 - 24000x 108y + 192000z = 480000 / : 12 5000x y 200z = 37500 - 36x + y 128z = 1000 - 2000x 9y + 16000z = 40000 4964x 328z = 38500 - 2000x 9y + 16000 z = 40000 - 324x + 9y 1152z = 9000 - 2000x 9y + 16000z = 40000 4964x 328z = 38500 - 2324x + 14848z = 49000 2482x 164z = 19250 - 1162x + 7424z = 24500 1241x 82 z = 9625 - 581x + 3712z = 12250
9625 + 82 z 1241

x=

- 581 ( 9625 + 82z ) + ( 3712 x 1241 )z = 12250 x 1241 - 5592125 47642z + 4606592 z = 15202250 4558950 z = 20794375
9625 + 82 z , 1241

z = 4,56

x=

x=

9625 + 82 4,56 = 8, 05 1241

- 36 x 8,05 + y 128 x 4,56 = 1000 y = 1000 + 289,8 + 583,68 y = 1874,03

46

Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus s se rezolve urmtoarele probleme S presupunem c ntr-o unitate cu activitate industrial n care funcioneaz trei secii auxiliare ( staia de transformatori ST; centrala termica CT i staia de captare a apei SC), situaia cheltuielilor de producie, a produciei obinute i destinaia acesteia, se prezint ca n urmtoarele tabele: Nr. Crt 1. 2. 3. Secii Auxiliare Producat. ST CT SC Cheltuieli de Producie - lei 5.400.000 3.600.000 1.440.000 Productia obtinuta 720.000 kwh 3.600 t 576000 mc Destinatia produciei ST 144 28.800 CT 129.600 460.800 SC 72000 324 Alte secii 518.400 3.132 86.400

Nr. Crt 1. 2. 3.

Secii Auxiliare Producat. ST CT SC

Cheltuieli de Producie - lei 7.200.000 4.800.000 1.920.000

Productia obtinuta 960.000 kwh 4.800 t 768000 mc

Secii consumatoare ST 192 38.400 CT 172.800 614.400 SC 96000 432 Alte secii 691.200 4.176 115.200

Nr. Crt. 1. 2. 3.

Secii Auxiliare Producat. ST CT SC

Cheltuieli de Producie - lei 9.000.000 4.000.000 2.400.000

Productia obtinuta 120.000 kwh 6000 t 960.000 mc

Secii consumatoare ST 240 48000 CT 216000 768000 SC 12.000 540 Alte secii 864000 5.220 144000

3. 4. PROCEDEE DE EVALUARE i CALCULARE A COSTURILOR PE UNITATEA DE PRODUS

Se poate efectua folosind urmtoarele procedee : 1. Procedeul diviziunii simple; 2. Procedeul cantitativ; 3. Procedeul indicilor de echivalen; 4. Procedeul echivalrii cantitative a produsului secundar de cel principal; 5. Procedeul deducerii valorii produselor secundare.

3.4.1. PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE

47

- acest procedeu se aplica in cazul produciei perfect omogene. Costul unitar pe produs se calculeaz astfel :
C=
_

Ch
i =1

Adic suma cheltuielilor pe cantitate unde

_

C costul unitar ; Ch cheltuielile de produse pe articole; i articol de calculaie

Exemplu : S se calculeze costul unitar pe produs tiind c cheltuielile de producie ale unei perioade de gestiune sunt de 25650 lei iar cantitatea totala de produse obinute este de 17100 kg.
C= 25650 = 1,50lei / kg 17100

3.4.2. PROCEDEUL CANTITATIV

Se utilizeaz pentru calculul costului unitar in cazul produselor asociate care au valori de intrebuintare apropiate, sunt considerate in totalitate produse principale iar la unele dintre ele nu se intrebuinteaza ntreaga cantitate rezultatata. Etapa 1. Calculul costului mediu unitar pe produs pentru cantitatea teoretic produsa prin diviziune simpla :

C=

Ch
i =1 m

q
j =1

unde: C cost mediu unitar ; q cantitatea fabricat din fiecare produs ; i articol de calculaie ; j felul produselor Etapa 2. Calculul costului unitar efectiv pentru produsele la care intervin pierderi de substana, pierderi tehnologice, reutilizari, astfel :
Ce = C q f qu
_

Ce cost unitar efectiv ; qf cantitatea fabricat dintr-un produs ; qu cantitatea utilizat dintr-un produs Exemplu : Se presupune c ntr-un combinat chimic cheltuielile ocazionate de instalaia de electroliza a clorurii de sodiu sunt de 22.550.000 lei iar producia obinuta este format din 500000 tone leie soda caustic; 2000 tone hidrogen i 400000 tone clor. Pe timpul depozitarii intervin pierderi la cantitatile de hidrogen i clor fabricate, fiind utilizate 1600 tone hidrogen i 350000 tone clor.
48

Sa se calculeze costul unitar al fiecrui produs. Rezolvare

C=
_

22550000 = 25lei / t 9020000 25 2000 = 31,25lei / t 1600 25 40000 = 28,57lei / t 35000

- in cazul hidrogenului :
Ce =

- in cazul clorului:
C eCL =

D eci costul unitar pe tona de lesie de soda caustica este de 25 lei/t intrucat nu exista pierderi. Se cere: Folosind metodologia de mai sus s se rezolve urmtoarele cazuri privind calculul costului efectiv unitar pe produs prin procedeul cantitativ. Intr-o societate comerciala cu profil chimic cheltuielile ocazionate de obinerea produciei i cantitatile obinute sunt urmtoarele: Cazul 1. Cheltuielile de producie Cantitatea fabricata: - leie de soda caustica - hidrogen - clor Cantitatea utilizata: - leie de soda caustica - hidrogen - clor Cazul 2. Cheltuielile de producie Cantitatea fabricata: - cocs - gaz de cocs Cantitatea utilizata: - cocs - gaz de cocs Cazul 3. Cheltuielile de producie Cantitatea fabricata: - leie de soda caustica - hidrogen - clor Cantitatea utilizata: - leie de soda caustica - hidrogen

9020 lei 20 t 3000 t 30 t 15 t 1.600 t 30 t

804000 lei 300.000 t 221.600 t 300.000 t 181.280 t

8.240 lei 50 t 3000 t 20 t 50 t 2.800 t

49

- clor

15 t

3.4.3. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALEN

se utilizeaz pentru determinarea costului unitar pe produs in cazurile in care : - din acelai consum al factorilor fundamentali ai procesului de producie se obin produse sau semifabricate diferite ; - acelai material se prelucreaz in diferite produse cu un consum diferit de for de munc - toate produsele obinute simultan sau cel puin majoritatea din ele ( doua din trei) sa fie considerare produse principale. Indicii de echivalen sunt de mai multe feluri: a) dup modul de calcul avem indici de echivalen calculai ca raport direct sau indici de echivalen calculai ca raport invers ; b) dup numrul parametrilor care stau la baz calculrii lor avem indici de echivalen simpli, compleci sau agregai. n activitatea practic se aplic indicii de echivalen simpli i compleci. Aplicarea procedeului indicilor de echivalen presupune parcurgerea urmtoarele etape: Etapa 1. Alegerea parametrilor care servesc pentru calculul indicilor de echivalenta, precum i a produsului care servete drept baz de comparaie: - la indicii de echivalenta calculai ca raport direct se ia drept baz de comparaie oricare din cele n produse fabricate; - la indicii de echivalenta calculai ca raport invers se ia drept baz de comparaie produsul cu mrimea parametrului cea mai mica. Etapa 2. Calculul indicilor de echivalen . Indici de echivalenta simpli calculai ca raport direct : pj kj = pb Indici de echivalenta compleci calculai ca raport direct :
kj =
n p j p1j p 2 j ... p j 1 2 n pb pb pb ... pb

Indici de echivalenta simpli calculai ca raport invers : p kj = b pj Indici de echivalenta compleci calculai ca raport invers :
kj =
1 2 n pb pb pb ... pb n p j p1j p 2 j ... p j

In care :
50

kj indice de echivalen corespunztor unui produs j pj mrimea parametrului corespunztor produsului pentru care se calculeaz indicele de echivalenta pb mrimea parametrului corespunztor produsului ales drept baz de comparaie. Etapa 3 . Echivalarea calculatori a produciei fabricate prin transformarea ei in unitati de msura convenionale :
Qc = (q k ) j
j =1 n

Qc cantitatea total de produse exprimat n uniti convenionale; q cantitatea dintr-un produs exprimat n uniti de msura fizice; k indice de echivalen corespunzator unui produs; j felul sau numrul produselor Etapa 4.Calculul costurilor pe unitatea convenional :

Cuc =

Ch
i =1

Qc

Unde Cuc costul unei unitati convenionale de produs; articole de calculaie, i articol de calculaie Ch cheltuieli de producie pe

Etapa 5. Calculul costului pe unitatea fizic de produs

Cj =

qucj Cuc qj
j felul produselor ; quc - cantitatea de

in care Cuc cost unitar pe produs; produs exprimata in unitati fizice

Exemplu cu indici de echivalenta simpli calculai ca raport direct Se presupune ca intr-o unitate cheltuielile generate de obinerea urmtoarelor cantitati de produse A = 70000 bucati, B= 140000 bucati, C=175000 bucati sunt in suma de 17640000 lei. Parametrul utilizat pentru calculul indicilor de echivalen este lungimea produselor care n cazul produsului A =16 cm, B=20 cm, C=28 cm. S se calculeze costul pe bucat din fiecare produs A, B si C. Rezolvare : E tapa 1. se poate lua ca baz de com para ie oricare din cele trei produse. A legem produsul B . E tapa 2. calculul indicilor de echivalen :

51

kj =

pb pj
p A 16 = = 0,8 pB 20
kB = pB 20 = =1 pB 20

kA =

kC =

pC 28 = = 1,40 pB 20

E tapa 3. E chivalarea calculatorie a produselor fabricate prin transform area in unitati de m sura conven ionale :
Qc = (q k ) j
j =1 n

Q C = ( 70000 x 0,8 ) + ( 140000 x 1 ) + (175000 x 1,4 ) = 56000 + 140000 + 245000 = 441000 total cantitate in unitati conven ionale. E tapa 4. Calculul costurilor pe unitatea conven ionala :

C uc =

Ch
i =1

Qc

17 .640 .000 = 40 lei 441 .000

E tapa 5.Calculul costului pe unitatea fizica de produs :

Cj =
CA =

qucj Cuc qj
56.000 40 = 32lei 70.000
CB = 140.000 40 = 40lei 140.000
CC = 245.000 40 = 56lei 175.000

Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve urmtoarele cazuri privind calculul pe unitatea fizica de produs prin procedeul indicilor de echivalen simpli calculai ca raport direct. ntr-o ntreprindere cheltuielile generate de obinerea produciei, cantitile fabricate i parametrii utilizai, sunt: Cazul 1. Cheltuielile de producie: 503.920 lei; Cantitatea fabricata: - produsul A: 96.000 buc; produsul B: 92.000 buc; produsul C: 90.000 buc Lungimea produselor: produsul A: 48 cm; produsul B: 60 cm; produsul C: 84 cm Cazul 2. Cheltuielile de producie: 311.680 lei Cantitatea fabricata: produsul A: 40.000 buc; produsul B: 68.000 buc; produsul C: 10.000 buc Lungimea produselor: produsul A: 92 cm; produsul B: 40 cm; produsul C: 36 cm Cazul 3. Cheltuielile de producie:

441.120 lei
52

Cantitatea fabricata: produsul A: 60.000 buc; produsul B: 120.000 buc; produsul C: 400.000 buc Lungimea produselor: produsul A: 24 cm; produsul B: 60 cm; produsul C: 24 cm

Indici de echivalen compleci calculai ca raport direct Exemplu : Se presupune c intr-o unitate cheltuielile generate de obinerea urmtoarelor cantiti de produse A=12500 tone, B= 7500 tone, C= 5000 tone sunt n suma de 60.060.000 lei. Cei doi parametri alei pentru determinarea indicilor de echivalen prezint urmtoarele valori : In cazul produsului A : p1 = 6250 iar p2 = 2,7 Produsului B : p1 = 5000 p2 = 11,25 Produs C : p1 = 3250 p2 =9,75 Sa se calculeze costul pe tona pentru fiecare produs A, B si C. Rezolvare : E tapa 1. A legem ca baz de com para ie produsul B E tapa 2.Calculul indicilor de echivalen :
kj =
n p j p1j p 2 j ... p j
1 2 n pb pb pb ... pb

kA =

6.250 2,7 = 0,30 5000 11,25

kB =

5000 11,25 =1 5000 11,25

kC =

3250 9,75 = 0,56 5000 11,25

E tapa 3.E chivalarea calculatorie a produselor fabricate prin transform area ei n unit i de m sur conven ionale :
Qc = (q k ) j = ( 12500 0,3 ) + ( 7500 1 ) + ( 5000 0,56 ) = 3750 + 7500 + 2800 = 14050
j =1 n

E tapa 4.Calculul costurilor pe unitatea conven ionala :

C uc =

Ch
i =1

Qc

60.060.000 = 4274,73lei 14.050

E tapa 5.Calculul costurilor pe unitatea fizic de produs :

Cj = qucj Cuc qj

(12500 0,3) 4272,73 3750 4274,73 = = 1282,41lei 12500 12.500 7.500 4274,73 CB = = 4274,73lei 12.500 CA =
53

CC =

(5000 0,56) 4272,73 2.800 4274,73 = = 2.393,84lei 5000 5.000

Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus s se rezolve urmtoarele cazuri privind calculul pe unitatea fizica de produs prin procedeul indicilor de echivalen compleci, calculai ca raport direct. ntr-o ntreprindere cheltuielile generate de obinerea produciei, cantitile fabricate i parametrii utilizai sunt: Cazul 1. Cheltuielile de producie Cantitatea fabricat: - produsul A: - produsul B: - produsul C: Parametrii utilizai: - produsul A: - produsul B: - produsul C: Cazul 2. Cheltuielile de producie Cantitatea fabricata: - produsul A: - produsul B: - produsul C: Parametrii utilizai: - produsul A: - produsul B: - produsul C: Cazul 3. Cheltuielile de producie Cantitatea fabricata: - produsul A: - produsul B: - produsul C: Parametrii utilizai: - produsul A: - produsul B: - produsul C:

180.900 lei 70.000 t 40.000 t 20.000 t p=8; p=2 p=6; p=3 p=12; p=5

321.200 lei 25.000 t 20.000 t 30.000 t p = 5000; p = 10 p = 4000; p = 9 p = 3000; p = 7

351.500 lei 100.000 t 85.000 t 60.000 t p = 500; p = 13 p = 800; p = 112 p = 700; p = 97

Procedeul cifrelor de echivalen n mrime absolut Metodologia pentru calculul costului pe unitate de produs in cadrul cifrelor de echivalen n mrimi absolute este aceeai cu cea utilizat la indici de echivalen.
54

Etapele sunt : 1.Echivalarea calculatorie a produciei fabricate prin transformarea ei in unitati de msura convenionale ; 2.Calculul costului pe unitatea convenionala; 3.Calculul costului pe unitatea fizica de produs. Exemplu : ntr-o ntreprindere cheltuielile generate de obinerea produciei, cantitile fabricate i parametri utilizai sunt : A= 70000 bucati, B=140000 bucati, C= 175000 buci. Cheltuielile de producie : 17.640.000 lei, parametrul utilizat este lungimea produselor astfel pentru produsul A 16 cm, B 20 cm, C 28 cm. S se calculeze costul pe unitatea de produs finit . Rezolvare : E tapa 1. E chivalarea calculatorie a produc iei fabricate prin transform area ei in unitati de m sura conven ionale :
Qc = (q p ) j
j =1 n

Q C = ( 70000 x 16 ) + ( 140000 x 20 ) + ( 175000 x 28 ) = 8820000 E tapa 2.Calculul costului pe unitatea conven ional de produs :

C uc =

Ch
i =1

Qc

17.640.000 = 2, lei 8.820.000

E tapa 3.Calculul costului pe unitatea fizic de produs :

Cj =
CA =

qucj Cuc qj
1.120.000 2 = 32lei 70.000

CB =

2.800.000 2 = 40lei 140.000

CC =

4.920.000 2 = 56lei 175.000

Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve cazurile 1,2 i 3 prezentate la indici de echivalenta simpli calculai ca raport direct utiliznd cifre de echivalenta absolute.

Indici de echivalenta calculai ca raport invers

Exemplu : Sa se calculeze costul unitar tiind c, cheltuielile totale 19.550.000 lei din care cheltuieli de prelucrare 14.200.000 lei, cheltuieli materiale 5.350.000 lei. Producia fabricata : produsul A = 12000 kg, B = 28000 kg, C = 45000 kg. Parametrul utilizat : fineea firelor pentru produsul A = 5,5 txt ; B = 22 txt ; C =11 txt.
55

Rezolvare : Etapa 1. Alegerea parametrilor. Alegem ca baz de comparaie produsul A pentru ca are mrimea parametrului cea mai mica . Etapa 2. Calculul indicilor de echivalenta :

kj =

pb pj
5,5 =1 5,5 kB = 5,5 = 0,25 22 kC = 5,5 = 0,5 11

kA =

Etapa 3. Echivalarea calculatorie a produciei fabricate prin transformarea in unitati de msura convenionale :

Qc = (q p ) j
j =1

QC = ( 12000 x 1 ) + ( 28000 x 0,25 ) + ( 45000 x 0,5 ) = 41500 Etapa 4.Calculul costului pe unitatea convenionala : Pentru cheltuieli de prelucrare :

Cuc =

Ch
i =1

Qc

14.200.000 = 342lei 41.500

pentru cheltuieli materiale :

Cuc =

Ch
i =1

Qc

5.350.000 = 129lei 41.500

Etapa 5. Calculul costului pe unitatea fizica de produs : Pentru cheltuieli de prelucrare

Cj =

qucj Cuc qj
CB = 28.000 0.25 342 = 86 28.000

12.000 1 342 = 342 12.000 45.000 0.5 342 CC = = 171 45.000 CA =

56

pentru cheltuieli materiale : pentru cheltuieli materiale :

C uc = Chm 5.350.000 = = 63lei Qc 12.000 + 28.000 + 45.000

Costul fizic total pe unitatea de produs va fi : CA = 63 + 342 = 405 lei CB = 63 + 86 = 149 lei CC = 63 + 171 = 234 lei Se cere: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve urmtoarele cazuri privind calculul pe unitatea fizica de produs prin procedeul indicilor de echivalenta, calculai ca raport invers, potrivit datelor de mai jos: Cazul 1. Cheltuieli totale 293.250 din care: - cheltuieli de prelucrare 213.000 - cheltuieli materiale 80.250 Producia fabricata: - produsul A 18000 - produsul B 42000 - produsul C 67.500 Parametrii utilizai: - produsul A 11 tex - produsul B 44 tex - produsul C 22 tex Indicii de echivalenta se calculeaz in funcie de fineea firelor. Cazul 2. Cheltuieli totale 391.000 din care: - cheltuieli de prelucrare 284.000 - cheltuieli materiale 107.000 Producia fabricata - produsul A 24.000 kg - produsul B 56.000 kg - produsul C 90.000 kg Parametrii utilizai - produsul A 44 tex - produsul B 176 tex - produsul C 88 tex Indicii de echivalenta se calculeaz in funcie de fineea firelor. Cazul 3.
57

Cheltuieli totale 879.750 din care: - cheltuieli de prelucrare 639.000 - cheltuieli materiale 240.750 Producia fabricata - produsul A 54.000 kg - produsul B 126.000 kg - produsul C 200.000 kg Parametrii utilizai - produsul A 5,50 tex - produsul B 22 tex - produsul C 11 tex Indicii de echivalen se calculeaz in funcie de fineea firelor. Utilizarea seriilor multiple de indici de echivalen Cheltuielile de producie i desfacere se pot repartiza utiliznd mai multe serii de indici . Indicii cuprini intr-o serie pot fi diferii att dup coninutul lor cat i dup modul de calcul. Metodologia de repartizare este cunoscuta de mai sus. Costul pe unitatea de produs se calculeaz n final nsumnd diferitele cote de cheltuieli unitare determinate pe articole de calculaie, grupe de cheltuieli cu ajutorul seriilor de indici de echivalenta. Exemplu : Sa se calculeze costul unitar al produciei fabricate de o ntreprindere intr-o perioada de gestiune prin procedeul seriilor multiple de indici de echivalenta simpli calculai ca raport direct avnd in vedere urmtoarele date : Capacitate Serii de indici Cheltuieli de producie Denum. Fabricta produs ( kg ) fctie.de fctie.de Mat.prime Prelucrare Total greutate lungime materiale A B C TOTAL 20000 50000 35000 30 15 11,25 25 35 60 9.500.00 11.902.500 21.402.500

Valoarea consumului de materii prime i materiale se repartizeaz in raport de prima serie de indici iar cheltuielile de prelucrare se repartizeaz in raport cu cea de-a doua serie de indici ( lungimea produselor ). Rezolvare: I. Calculul cheltuielilor materiale pe unitatea fizica de produs : kA = 30 ; k B = 15 ; kC = 11,25

58

Echivalarea calculatorie a produselor fabricate prin transformarea in unitati de msura convenionale :

Qc = (q k ) j
j =1

Qc = ( 20000 x 30 ) + ( 50000 x 15 ) + ( 35000 x 11,25 ) = 1743750 Calculul costului pe unitatea convenionala :

Cuc =

Ch
i =1

Qc

9500000 = 5,44 1743750

Calculul costului pe unitatea fizica de produs :

CA = 20000 30 5,44 = 163,2 20000

CB =
CC =

50000 15 5,44 = 81,6 50000

35000 11,25 5,44 = 61,2 35000

II. Calculul cheltuielilor de prelucrare pe unitatea fizica de produs : kA = 25 ; kB = 35 ; kC = 60 Echivalarea calculatorie a produselor fabricate prin transformarea in unitati de msura convenionale QC = ( 20000 x 25 ) + ( 50000 x 35 ) + ( 35000 x 60 ) = 500000+1750000+2100000 = 4350000

Calculul costului pe unitatea convenionala :

Ch
C uc =
i =1

Qc

11.902.500 = 2,73 4.350.000

Calculul costului pe unitatea fizica de produs :

20.000 25 2.73 50.000 35 2.73 35.000 60 2.73 = 68.25 C B = = 95.55 CC = = 163.8 20.000 50.000 35.000 III. Costul total fizic pe unitatea de produs va fi :
CA =

CtA = 68,25 + 163,2 = 231,45 lei CtB = 95,55 + 81,6 = 177,15 lei
59

CtC = 61,2 + 163,8 = 225 lei Se cere: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve urmtoarele cazuri privind calculul costului pe unitatea fizica de produs prin utilizarea seriilor multiple de indici de echivalenta. Cazul 1. Cheltuieli totale 13.912.500 din care: - cheltuieli materiale 4.961000 - cheltuieli de prelucrare 8.951.500 Producia fabricata: - produsul A 30.000 - produsul B 75.000 - produsul C 50.000 Serii de indici: - pentru cheltuieli materiale KA = 20; KB = 10; KC = 11 - pentru cheltuieli de prelucrare KA = 25; KB = 30; KC = 50 Cazul 2 Cheltuieli totale din care: - cheltuieli materiale - restul cheltuielilor de producie Producia fabricata: - produsul A - produsul B - produsul C Serii de indici: - pentru cheltuielile materiale - pentru restul cheltuielilor de producie Cazul 3 Cheltuieli totale din care: - cheltuieli materiale - cheltuieli cu manopera Producie fabricata: - produsul A - produsul B - produsul C Serii de indici: - pentru cheltuielile materiale - pentru cheltuielile cu manopera

15.860.000 6.935.000 8.925.000 40.000 kg 60.000 kg 50.000 kg KA = 40; KB = 25; KC = 20 KA = 30; KB = 50; KC = 60

23.815.000 10.400.00 13.415.000 80.000 kg 100.000 kg 130.000 kg KA = 60; KB = 35; KC = 25 KA = 55; KB = 70; KC = 150

60

3.4.4. PROCEDEUL ECHIVALRII CANTITATIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU PRODUSUL PRINCIPAL Se utilizeaz pentru determinarea costului unitar pe produs in unitatile care obin din procesul de producie un produs principal i un produs care se considera secundar. Etapa 1. Se transforma producia secundara in producie principala. Astfel, ntreaga producie devine teoretic produs principal.

qsp =

qs E

Unde: qsp = cantitatea de produs secundar transformata in produs principal; qs = cantitatea de produs secundar; E = relaia de echivalenta. Etapa 2. Calculul cantitatii teoretice de produs principal: Q pt = Q p + qsp ' Unde: Q pt
Qp

= cantitatea teoretica de produs principal;

= cantitatea de produs principal.

Etapa 3. Calculul costului pe unitatea teoretica de produs principal

C hi C i =1 = Q pt Q pt
n

Unde: C = costul unitar al produsului principal teoretic Q pt

C h = cheltuielile de producie pe articole de calculatie I = numrul articolelor de calculaie.

Etapa 4. Calculul cheltuielilor aferente produsului secundar C C hqs = qsp Q pt Unde:
C hqs = cheltuielile produsului secundar.

Etapa 5. Calculul cheltuielilor aferente produsului principal

C hQp = Chi Chqs

i =1

Unde:
C hQp = cheltuieli le produsului principal

Etapa 6. Calculul costului pe unitatea de produs principal ChQp CQp = Qp

61

Unde: CQp = costul unitar al produsului principal Etapa 7. Calculul costului pe unitatea de produs secundar Chqs Cqs = qs Unde: Cqs = costul unitar al produsului secundar Exemplu: O sonda petroliera produce 100.000 t titei i 6.000.000 m gaze de sonda. Cheltuielile ocazionate de obinerea ambelor produse sunt in suma de 80.710.000 lei. Producia de gaze de sonda, considerat produs secundar, se echivaleaz cu producia de titei, considerat produs principal, dup relaia: 1000 m gaze de sonda = 1 tona de titei Sa se calculeze costul unitar al produsului principal i al celui secundar. Rezolvare: Etapa 1. Se transforma producia secundara in producie teoretica principala: qs 6.000.000 qsp = = = 6000 tone titei E 1000 Etapa 2. Calculul cantitatii teoretice de produs principal: Qpt = Qp + qsp = 100000 + 6000 = 106000 tone titei Etapa 3. Calculul costului pe unitatea teoretica de produs principal: n Chi i=1 80.710.000 C/Qpt = = = 761,41 lei/tona Qpt 106000

Etapa 4. Calculul cheltuielilor aferente produsului secundar: Ch qs = qsp x C/Qpt = 6000 x 761,42 = 4.568.460 Etapa 5. Calculul cheltuielilor aferente produsului principal: n ChQp = Chi Chqs = 80.710.000 4.568.500 = 76.141.540 lei i=1 Etapa 6. Calculul costului pe unitatea de produs principal: ChQp 76.141.540 CQp = = = 761,41 lei/tona Qp 100.000 Etapa 7. Calculul costului pe unitatea de produs secundar: Chqs 4.568.540 Cqs = = = 0.761 lei/m qs 6.000.000
62

Se cere: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve urmtoarele cazuri privind calculul costului pe unitatea fizica de produs utiliznd procedeul echivalrii cantitative a produsului secundar cu produsul principal: Cazul 1. Cheltuielile totale 13.912.500 Producia obinuta: - titei (produs principal) 7000 t - gaze de sonda (produs secundar) 900.0000 m Relaia de echivalenta: 1000 m gaze de sonda = 1 tona de titei Cazul2 Cheltuielile totale 20.868.750 Producia obinuta: - titei (produs principal) 20.000 t - gaze de sonda (produs secundar) 1.000.000 m Relaia de echivalenta: 1000 m gaze de sonda = 1 tona de titei Cazul 3 Cheltuielile totale 28.250.000 Producia obinuta: - titei (produs principal) 30.000 t - gaze de sonda (produs secundar) 1.500.000 m Relaia de echivalenta: 1000 m gaze de sonda = 1 tona de titei 3.4.5. PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE (PROCEDEUL RESTULUI, PROCEDEUL VALORII RAMASE) Se utilizeaz pentru determinarea costului unitar pe produs in ntreprinderile care obin din procesul de producie concomitent un produs principal i unul sau mai multe produse secundare i nu exista alta posibilitate de separare a cheltuielilor pe fiecare produs in parte. Costul unitar al produsului principal se calculeaz conform relaiei:

Chi (qs p) j
CQ =
i =1 j =1

Unde: C = costul unitar; Q = cantitatea de produs principal; Ch = mrimea absoluta a cheltuielilor cuprinse intr-un articol de calculaie; i = articolele de calculaie; qs = cantitatea de produs secundar; p = preul produsului secundar; j = felul produselor secundare; In cadrul acestui procedeu o atenie deosebita se acorda evalurii cantitatii produciei secundare. Relaia de calcul este:

(q
j =1

p ) j = (qsu p ) + (qsl p Chs )

63

Unde: qsu = cantitatea produsului secundar utilizata in interiorul unitii;

qsl = cantitatea produsului secundar livrata terilor; p = preul produsului secundar; Chs = cheltuieli suplimentare aferente produciei secundare livrata terilor.

Exemplu: Sa se calculeze costul unitar al produsului principal potrivit datelor de mai jos: Cheltuieli totale Producia fabricata -produs principal -produs secundar Destinaia produciei secundare: -consumata in ntreprindere -livrata terilor Preul de valorificare al produciei secundare Cheltuieli suplimentare pentru producia secundara livrata terilor Rezolvare: 46210 lei 1000 tone 300 tone 100 tone 200 tone 3 lei/tona 150 lei

Ch (q
CQ =
m
i =1 i j =1

p) j

(q
j =1

p ) j = (qsu p ) + (qsl p Chs )

= (100 x 3 ) + (200 x 3 150 ) = 750 lei

46210 750 CQ = 1000 = 45,46 lei/tona

Procednd astfel, nu se asigura cunoaterea structurii costului privind produsul principal i nici al celui secundar. Pentru a se asigura o asemenea structura se defalca totalul cheltuielilor de mai sus pe articole de calculaie i se parcurg urmtoarele etape: Etapa 1. Calculul ponderii valorii produsului secundar in totalul cheltuielilor de producie, conform relaiei:

(q
Gqsj =
j =1 n i =1

p) j
i

Ch

: G = ponderea valorii produsului secundar in totalul cheltuielilor de producie; Etapa 2. Calculul cheltuielilor produciei secundare pe articole de calculaie, conform relaiei:
64

n Chqs = Chi x Gqs i=1 Unde: Ch = cheltuielile produciei secundare. Etapa 3. Calculul cheltuielilor produciei principale pe articole de calculaie, conform relaiei: n ChQp = (Ch Chqs)I i=1

Exemplu: Totalul cheltuielilor de producie menionat mai sus, in suma de 46210 lei, defalcat pe articole de calculaie se prezint astfel: 1. Materii prime i materiale directe 2. Salarii directe 3. CAS i protecia sociala aferenta salariilor directe 4. Cheltuieli cu ntreinerea i funcionarea utilajelor 5. Cheltuieli generale ale seciei 6. Cheltuieli generale ale ntreprinderii 26 000 10 000 2610 3 000 1 000 3.600

Rezolvare: Calculul costului unitar al produsului principal pe articole de calculaie: Denumirea articolelor de calculaie Cheltuieli totale Ponderea valorii prod. secundare (Gqs) Cheltuielil e produciei secundare ( Chiqs) Cheltuielile produciei principale (Chiqp) Cantitatea de produ s princi pal (Q) 1000 1000 1000 Cost unitar (CiQp)

Materii prime i materiale directe. Salarii directe CAS i protectie sociala aferente salariilor directe Cheltuieli cu ntreinerea i funcionarea utilajelor

26 000 10 000 2670

0,016230 0,016230 0,016230

422,16 162,30 42,198

25577,84 9837,70 2567,80

25,58 9,84 2,57

3 000

0,016230

48,69

2951,31

1000

2,95

65

Cheltuieli generale ale seciei Cheltuieli generale ale unitii TOTAL

1 000 3600 46210

0,016230 0,016230 -

16,22 58,428 750

983,78 3541,57 45460

1000 1000 1000

0,98 3,54 45,46

Daca dintr-un proces de fabricaie se obin: un produs principal i mai multe produse secundare, structura costurilor se stabilete dup o metodologie similara, separnd din total mai nti cheltuielile privind toate produsele secundare i apoi delimitarea acestora pe produs in funcie de ponderea valorii fiecruia fa de valoarea totala a produselor secundare. Se cere: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve urmtoarele cazuri privind calculul costului unitar al produsului principal pe articole de calculaie utiliznd procedeul deducerii valorii produselor secundare: Cazul 1. Cheltuielile de producie 1. Materii prime i materiale directe 3060 lei 2. Salarii directe 1600 lei 3. CAS i protecie sociala aferenta salariilor directe 468 lei 4. Cheltuielile cu ntreinerea i funcionarea utilajelor 425 lei 5. Cheltuielile generale ale seciei 198,10 lei 6. Cheltuielile generale ale ntreprinderii 381,50 lei Producia fabricata A = 800 tone produs principal B = 300 tone produs secundar din care 100 tone se consuma in ntreprindere i 200 tone se livreaz terilor. Preul de valorificare 2,4 lei/tona. Cheltuielile de desfacere pentru producia secundara livrata terilor sunt in suma de 125 lei. Cazul 2. Cheltuielile de producie 1. Materii prime i materiale directe 4340 lei 2. Salarii directe 1900 lei 3. CAS i protecie sociala aferenta salariilor directe 452 lei 4. Cheltuielile cu ntreinerea i funcionarea utilajelor 637,50 lei 5. Cheltuielile generale ale seciei 247,10 lei 6. Cheltuielile generale ale ntreprinderii 472,20 lei Producia fabricata A = 900 tone produs principal B = 420 tone produs secundar din care 180 tone se consuma in ntreprindere i 240 tone se livreaz terilor. Preul de valorificare 3,30 lei/tona. Cheltuielile de desfacere pentru producia secundara livrata terilor sunt in suma de 2.40 lei. Cazul 3. Cheltuielile de producie 1. Materii prime i materiale directe 2. Salarii directe 3. CAS i protecie sociala aferenta salariilor directe 4. Cheltuielile cu ntreinerea i funcionarea utilajelor 5. Cheltuielile generale ale seciei
66

65.10 lei 33.50 lei 8.78 lei 706,25 lei 320,73 lei

6. Cheltuielile generale ale ntreprinderii 508,38 lei Producia fabricata A = 900 tone produs principal B = 600 tone produs secundar din care 200 tone se consuma in ntreprindere i 400 tone se livreaz terilor. Preul de valorificare 4,75 lei/tona. Cheltuielile de desfacere pentru producia secundara livrata terilor sunt in suma de 585 lei.

BIBLIOGRAFIE

Ristea, M i colectiv Ristea, M Ristea, M i colectiv Ristea, M Ristea M., Dima M. Ristea M Octavian Bojian Gheorghe Crstea Oprea Calin

Pop, A..

Feleag, N., Malciu, L. Feleag, N Feleag, N., Ionascu, I. Dutescu, A. Cristea ,H.

Contabilitatea ntreprinderii, vol. I , Editura Mrgritar, Bucureti, 1997 Contabilitatea societilor comerciale, vol. I, editura C.E.C.C.A.R, Bucureti, 1995 Contabilitatea societilor comerciale, vol.II, editura C.E.C.C.A.R, Bucureti, 1996 Metode i politici contabile de ntreprindere, Editura Tribuna Economic, Bucureti, 2000 Contabilitatea societilor comerciale, Bucureti, Editura Universitar, 2002 Normalizarea Contabilitii, Ed. Economica, Bucuresti. 2002 Contabilitatea intreprinderilor. Contabilitate financiara. Contabilitate de gestiune, Editura Economica, Bucuresti, 1999 Calculatia costurilor, Editura Didactica i Pedagogica, Bucuresti, 1980 Contabilitatea de gestiune, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1985 Standardele Internaionale de contabilitate , Ed Economic, Bucureti, 2001 Contabilitatea financiara romaneasca armonizata cu Directivele Contabile Europene i standardele Internaionale de Contabilitate , Editura. Intelcredo Deva, 2002 Politici i opiuni contabile, Editura Economic, Bucureti, 2002 Sisteme contabile comparate Normele contabile internationale, Ed. Economica, Bucuresti 2000, Tratat de Contabilitate, vol. I i II, Ed. Economica, Bucuresti 1998, Ghid privind intelegera i aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate, Ed. CECCAR, Bucuresti 2002, Contabilitatea i Calculatiile in conducerea intreprinderii, Ed. CECCAR, Bucuresti. 2003
67

Pntea, P.

Reviste de specialitate

Contabilitatea romaneasca armonizata cu Directivele CEE, Ed. Intelcredo, Deva 2003 *** Legea Contabilitii nr. 82/1991 republicata,cu modificarile i completarile ulterioare *** Standardele Internationale de Contabilitate, Ed. Economica 2002, *** Legea nr. 571/23.12.2003 privind Codul fiscal cu modificrile si completrile ulterioare 2010-2012: Adevarul Economic; Finante, Credit, Contabilitate; Economistul; Tribuna Economica; Contabilitatea, Expertiza i Auditul Afacerilor.

CUPRINS CAPITOLUL 1 CONCEPTUL, OBIECTIVELE I METODA ............................................................... 2 CONTABILITII DE GESTIUNE ................................................................................................... 2 1.1. NOTIUNEA i SFERA DE CUPRINDERE A COSTURILOR i CONTABILITII DE GESTIUNE .. 2 1.2. CLASIFICAREA PRODUCIEI i IMPORTANTA ACESTEIA PENTRU CONTABILITATEA DE GESTIUNE................................................................................................................................ 2 1.3. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR DE PRODUCIE................................................................. 3 1.4 PRINCIPIILE CALCULAIEI COSTURILOR. ............................................................................ 5 CAPITOLUL 2 ORGANIZAREA CONTABILITII DE GESTIUNE i A CALCULAIEI COSTURILOR...... 7 2.1. CONTURILE DE GESTIUNE. CONTINUTUL ECONOMIC. FUNCTIA CONTABILA. ................. 7 2.2. ETAPELE METODOLOGICE PRIVIND CONTABILITATEA DE GESTIUNE i CALCULATIA COSTURILOR DE PRODUCIE................................................................................................... 9 2.3 METODE DE CONTABILITATE DE GESTIUNE i CALCULAIE A COSTURILOR.................... 11 2.3.1 METODA GLOBALA DE CALCULAIE A COSTURILOR ................................................. 11 2.3.2 METODA DE CALCULAIE A COSTURILOR PE COMENZI . Error! Bookmark not defined. 2.3.3 METODA STANDARD-COST...................................... Error! Bookmark not defined. 2.3.4 METODA TARIF-ORA-MASINA ....................................... Error! Bookmark not defined. 2.3.5 . METODA G.P. ............................................................... Error! Bookmark not defined. 2.3.6. METODA NORMATIV .................................................. Error! Bookmark not defined. 2.3.7 METODA COSTURILOR DIRECTE..................................... Error! Bookmark not defined. CAPITOLUL 3 ........................................................................................................................... 26 PROCEDEE DE CALCULAIE A COSTURILOR ............................................................................... 26 3.1 PROCEDEE DE REPARTIZARE A CHELTUIELILOR INDIRECTE. ............................................ 26 3.1.1 FORMA CLASICA A PROCEDEULUI SUPLIMENTARII .................................................. 26 3.1.2 FORMA CIFRELOR RELATIVE DE STRUCTURA A PROCEDEULUI SUPLIMENTARII ....... 33 3.2. PROCEDEE DE DELIMITARE A CHELTUIELILOR DE PRODUCIE IN VARIABILE i FIXE ...... 34 3.2.1.PROCEDEUL CELOR MAI MICI PTRATE .................................................................... 34 3.2.2. PROCEDEUL PUNCTELOR DE MAXIM i MINIM ....................................................... 38
68

3.3. PROCEDEE DE EVALUARE i CALCULAIE A COSTURILOR PRIVIND PRODUCTIA DE FABRICATIE INTERDEPENDENTA ........................................................................................... 40 3.3.1 METODA REITERRII ................................................................................................ 40 3.3.2 PROCEDEUL ALGEBRIC .............................................................................................. 45 3. 4. PROCEDEE DE EVALUARE i CALCULARE A COSTURILOR PE UNITATEA DE PRODUS ..... 47 3.4.1. PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE ............................................................................... 47 3.4.2. PROCEDEUL CANTITATIV ......................................................................................... 48 3.4.3. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALEN ................................................................ 50 3.4.4. PROCEDEUL ECHIVALRII CANTITATIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU PRODUSUL PRINCIPAL.......................................................................................................................... 61 3.4.5. PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE (PROCEDEUL RESTULUI, PROCEDEUL VALORII RAMASE) ......................................................................................... 63 CAPITOLUL 4 BUGETAREA COSTURILOR ...................................... Error! Bookmark not defined. 4. 1. BUGETUL COSTURILOR....................................................... Error! Bookmark not defined. 4.2. NOTIUNEA DE BUGET. ........................................................ Error! Bookmark not defined. 4.3. BUGETAREA COSTURILOR PE LOCURI (CENTRE) DE CHELTUIELI........ Error! Bookmark not defined. 4.3.1. Sistemul de bugetare privind costurile de producie in structura pe locuri (centre) de cheltuieli ............................................................................ Error! Bookmark not defined. 4.3.2. Elaborarea bugetului costurilor de producie ale seciei ............ Error! Bookmark not defined. 4.3.3. Elaborarea bugetului costurilor de producie pe intreprindere .. Error! Bookmark not defined. 4.3.4. Elaborarea bugetului cheltuielilor generale de administraie .... Error! Bookmark not defined. 4.3.5. Elaborarea bugetului cheltuielilor de desfacere (de vanzare) .... Error! Bookmark not defined. 4.3.6. Elaborarea bugetului general al costurilor de producie ale unitii (costurilor complete) ............................................................................... Error! Bookmark not defined. 4.3.7. Elaborarea bugetului costului unitar pe produs ........... Error! Bookmark not defined. BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................ 67

69