Universitatea Ovidius Constanta Facultatea de Drept si Stiinte Administrative Specializarea: Politie locala

Referat : Tema

Evaziunea fiscala si infractionalitatea economico financiara in Romania

Student: Alexe Madalina Elena , anul III

Profesor coordonator: Conf. Univ. Dr. George Popa

2012

Evaziunea fiscala si infractionalitatea economico - financiara in Romania

In lucrarea de fata, mi-am propus sa analizez fenomenul de evaziune fiscala si cauzele producerii infractiunilor la nivelul economico financiar. Am decis sa abordez aceasta tema, deoarece consider ca este o tema de actualitate si care prezinta un interes major pentru noi ca si cetateni, dar si ca parte a sistemului din care facem parte. Diferitele studii si analize care s-au facut de-a lungul timpului , ne arata ca aceste fenomene exista inca din epoca contemporata, insa in Romania s-a manifestat preponderant incepand cu anul 1989. Aceste infractiuni economic financiare, s-au manifestat atat in domenii precum constructiile, tranzactiile cu produse petroliere, dar si tranzactii cu tutun sau alcool, ajungandu-se chiar si la domeniul turismului, astfel incat volumul evaziunii fiscale a crescut din aceea perioada de la an la an, astfel ca un studiu efectuat de catre fosta Agentie Nationala pentru Control, ne arata ca in anul 2004, evaziunea fiscala a ajuns la un volum de aproximativ doua miliarde de euro. Astfel problema evaziunii fiscale, capata un interes major in Romania, in primul rand datorita existentei unei economii cu o lipsa acuta de capital, lipsa de capital care a dus la creearea unei evaziuni fiscale legale, sau mai bine zis tolerate. Un exemplu concret in acest sens, este impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de personae fizice pe baza unor norme medii de venit, impunere ce creeaza conditii pentru contribuabilii care realizeaza venituri mai mari decat media, si anume sa nu plateasca impozit pentru diferenta respectiva. Un alt exemplu il reprezinta agentii economici din anumite ramuri ale economiei, la infiintarea sau pe parcursul desfasurarii activitatii sub forma unor scutiri de la plata T.V.A, la impozitul prevazut pentru activitatile de export, accize, etc. sau reduceri de impozit pe profit. In ceea ce priveste evaziunea fiscala ilegala, printre cele mai dese cazuri sunt falsificarea bilantului ca mijloc de fraudare a fiscului, care presupune o conventie intre patron si contabilul sef, ei fiind astfel tinuti sa raspunda solidar pentru fapta comisa;

diminuarea materiei impozitabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin inregistrarea in cheltuielile unitatii a unor cheltuieli cu caracter personal ale patronilor. Un alt exemplu de evaziune fiscala ilegala des intalnita este inregistrarea de cheltuieli neefectuate in realitate, sau executarea de registre de evidente duble- un exemplar real si altul fictiv, sau chiar trecerea in conturi personale a unor parti din beneficiu, alcatuirea de register contabile nereale, etc. Trebuie mentionat fapul ca desi in abordarile teoretice evaziunea fiscala este strans legata de procesul de spalare de bani, totusi este important de mentionat ca cele doua sunt notiuni total diferite, astfel: evaziunea fiscala presupune sustragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale si de stat si fondurilor speciale extrabugetare, de catre persoanae fizice si juridice, romane sau straine, in schimb ce spalarea de bani este un process economico financiar care se situeaza pe pozitii diametral opuse, adica profitul obtinut in mod illegal, se doreste sa primeasca aparenta unor venituri legale. De aceea, din acest punct de vedere, persoanele implicate in infractiunile de evaziune fiscala evidentiaza in contabilitate venituri mult mai mari decat cele pe care le obtin in realitate, in timp ce operatorii implicati in activitatiile economico financiare de spalare de bani raporteaza cu regularitate profituri mult mai mari decat cele reale. Astfel analiza actualului sistem a scos in evidevnta, faptul ca manifestarea pe scara larga a infractiunilor fiscale este determinata si realizata de o serie de factori, printre care avem marimea prelevarilor fiscale, politica sanctiunilor fiscale, dar si nivelul de pregatire si organizare a aparatului fiscal. Referitor la marimea prelevarilor fiscale, aici este vorba despre impozitele ale caror cote sunt prea mari in raport cu baza impozitelor. Din aceste motive contribuabilii, persoanele care au obligatia de a plati aceste impozite statului, sunt tentati sa nu isi onoreze platile catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale si de sanatate, etc. In ceea ce priveste sanctiunile, acestea sunt sub forma amenzilor si penalitatilor. Statul majoreaza nivelul veniturilor bugetre prin incasarea de amenzi si penalitati cat mai numeroase, iar nivelul ridicat al penalitatilor si amenzilor poate conduce la un blocaj financiar si in final la inchiderea mai multor unitati economice. Ca si o concluzie a temei de fata, as putea spune ca infractionalitatea economico financiara poate fi evitata doar prin perfectionarea si imbunatatirea continutului legilor

care au facut-o posibila. Daca acest lucru nu se va intampla, atunci aceste infractiuni economice vor exista in continuare, deoarece legile nu sunt destul de aspre in ceea ce priveste acest fenomen, ci sunt mai degraba foarte permisive, lucru care a si dus in mare parte la producerea si cresterea fenomenului.