Colegiul Tehnic Petru Maior, Bucureti Agent economic: S.C. ELECTROTEHNICA Echipamente Electrice S.R.L.

Elev: COMA ALEXANDRA EMILIA Coordonator de practic: prof. MIHAELA CONSTANTIN Tutore: ing. TIUCRA RADU

MAINA DE GURIT RADIAL

CUPRINS
Descrierea agentului economic Aspecte ale stagiului de practic:
Burghierea Scule utilizate la gurire clasificare Dispozitive pentru burghiere Scheme de achiere Maina de gurit radial ntreinerea i repararea mainii de gurit Norme de tehnica i securitatea muncii Bibliografie

Concluzii

S.C. ELECTROTEHNICA Echipamente Electrice S.R.L.

ELECTROTEHNICA ECHIPAMENTE ELECTRICE SRL este liderul productorilor romni de: transformatoare si bobine, cu o tradiie de peste 90 ani in acest domeniu; redresoare si invertoare, cu o tradiie de peste 45 ani in acest domeniu; acionri electrice de c.c. si c.a., cu o tradiie de peste 40 ani in acest domeniu; echipamente pentru compensarea energiei reactive, cu o tradiie de peste 40 ani in acest domeniu; sisteme de excitaie statica pentru generatoare si motoare sincrone, cu o tradiie de 40 ani in acest domeniu

BURGHIEREA
Burghierea este operaia de achiere executat n vederea obinerii unui alezaj din material plin folosind o scul numit burghiu, care execut: - o micare principal de rotaie - o micare de avans axial

SCULE UTILIZATE LA GURIRE clasificare:

SCULE UTILIZATE LA GURIRE:

Cele mai utilizate burghie sunt cele elicoidale Prile componente:
partea util care cuprinde dinii burghiului, canalele dintre dini, partea activ cu conul de atac si partea lateral de calibrare. Unghiul conului de atac este diferit n funcie de duritatea materialului ce se prelucreaz:
- 80-90 pentru materiale moi; - 116-118 pentru oel; - 130-140 pentru materiale dure.

coada burghiului conic sau cilindric antrenorul

DISPOZITIVE PENTRU BURGHIERE

Dispozitive pentru prinderea sculei : fixeaz scula n axului principal al mainii
Dispozitivele pentru fixarea piesei: mpiedic antrenarea de ctre burghiu a piesei n micarea de rotaie n timpul operaiei de gurire, ruperea burghiului, ovalizarea gurii sau accidentarea muncitorului

Dispozitivele pentru ghidarea sculei : conduc scula n timpul guririi, asigurnd o precizie mai bun a guririi i evitarea btii burghielor

Mandrin i buc de reducie

Menghin i dispozitiv de ghidare la gurire

SCHEME DE ACHIERE

Variantele de prelucrare expuse mai sus sunt urmtoarele: 1. prelucrarea unui alezaj n material plin - burghierea; 2. prelucrarea unui alezaj prin lrgirea unui alezaj preexistent; 3. profilarea unei guri prin adncire; 4. alezarea cu ajutorul unui alezor (alezarea se poate realiza i cu un cuit montat pe o bar de alezat)

MAINA DE GURIT RADIAL

2.1 MASINI DE GURIT 1.Dup forma constructiv, se disting urmtoarele tipuri:
maini de gurit cu coloan, avnd posibilitatea de a prelucra n material plin, din oel, alezaje pn la diametrul maxim de 40 mm; maini de gurit cu montant (pentru alezaje cu diametrul pn la 80 mm); maini de gurit radiale, utilizate pentru prelucrarea de alezaje n piese de dimensiuni mari. maini de gurit n coordonate

2.Dup modul de acionare:

maini de gurit acionate manual maini de gurit acionate mecanic maini de gurit acionate electromecanic

MAINA DE GURIT RADIAL

2.1 MASINI DE GURIT

3.Dup gradul de mobilitate:

maini de gurit portabile maini de gurit de banc maini de gurit stabile

Mainile-unelte de gurit sunt destinate pentru prelucrarea suprafeelor de revoluie interioare (gurilor), pornind de la material plin sau de la o suprafa interioar preexistent. Se pot genera suprafee cilindrice, conice, profilate, plane (frontale) sau elicoidale (filete).

MAINA DE GURIT RADIAL

Prelucrarea gurilor unor piese care depesc o anumita mrime se executa la mainile de gurit radiale, la care arborele principal se poate deplasa intrun anumit cmp de lucru, mrind posibilitile de potrivire a sculei in raport cu piesa. Aceast main este utilizat pentru prelucrarea gurilor la table mari, construcii metalice lungi, lonjeroane de locomotive, batiuri de maini-unelte, carcase de maini cu abur, motoare diesel, construcii de nave. In afara operaiilor de gurire, aceste maini executa operaii de adncire, alezare si filetare a gurilor.

MAINA DE GURIT RADIAL

1. placa de baza 2. coloana verticala 3. masa mainii 4. braul rotitor 5. cruciorul 6. arborele principal 7. motorul electric 8. urubul 9. motorul electric.

MAINA DE GURIT RADIAL

Se cunosc mai multe tipuri de maini de gurit radiale: Masina de gaurit radiala cu coloana deplasabila Masina de gaurit radiala universala cu cap rotativ

Masina de gaurit radiala cu traverse articulate

Masina de gaurit radiala cu ghidaje prismatice Masina de gaurit radiala fara deplasarea verticala a bratului

NTREINEREA I REPARAREA MAINII DE GURIT

Activitatea de ntreinere i reparare a utilajelor este impus de faptul c, pe parcursul folosirii lor productive, acestea sunt supuse procesului de uzur fizic i moral. Ca urmare a procesului de uzur fizic are loc un proces de pierdere treptat a valorii de ntrebuinare a utilajului, i n final o pierdere a capacitii de satisfacere a nevoii sociale pentru care a fost creat. Toate aceste activitii de revizie, control, ntreinere i reparare a utilajelor, ndreptate n scopul meninerii n stare de funcionare o perioad ct mai mare de timp formeaz ceea ce n literatura de specialitate poart numele de sistem de ntreinere i reparare

NORME DE TEHNICA I SECURITATEA MUNCII

Pe mainile de gurit se vor executa numai acele prelucrri pentru care au fost destinate mainile; nainte de nceperea lucrului, muncitorul trebuie sa verifice starea tehnica a mainii pentru a se convinge ca punerea ei in funciune nu prezint pericol de accidentare; Se va controla starea de uzura a burghielor; Burghiele se monteaz astfel nct prtile proeminente sa nu provoace prinderea minilor sau a mbrcmintei muncitorului. La nevoie se utilizeaz aparitori de protecie; Piesele se fixeaz si se desprind numai cnd maina nu funcioneaz; In timpul lucrului, pe masa mainii nu trebuie lsate alte piese,scule etc. Cuplarea avansului automat se va face numai dup ce in prealabil s-a pus in micare de rotaie arborele principal; Verificarea dimensiunilor sau a calitii suprafeelor prelucrate prin achiere se va face numai dup oprirea mainii.

BIBLIOGRAFIE
Amza, Gh. .a. Achierea i microachierea materialelor, Bucureti, Ed. Bren, 2000. 2. Armarego, E.I.A. i Brown, R.H. The Machining of Metals, Prentice Hall Englewood Cliffs, New Jersey, 1969. 3. Boothroyd, G. Fundamentals of Machining Metals and Machine tools. International students edition, Tokyo,McGraw-Hill, Kogakusa, Ltd.1985. 4. Brndau, P.D., Muntean, A. , Beju,L., Bdescu, M. Bazele achierii i generrii suprafeelor- Lucrri de laborator. Sibiu, Ed. Universitii, 1997. 5. Lzrescu, I., Abrudan, G., Bejan, E., Steiu, G. Achiere i scule achietoare. Bucureti, , Ed.didactic i pedagogic, 1976 6. Minciu, C., Matache, V. Proiectarea i tehnologia sculelor pentru mecanic fin. Bucureti, Ed. Tehnic, 1981. 7. Oancea, N. Contribuii asupra mbuntirii geometriei burghielor elicoidale. Tez de doctorat. Institutul Politehnic Cluj-Napoca, 1975. 8. Oprean,A. .a. Bazele achierii i generrii suprafeelor. Bucureti, Ed.didactic i pedagogic, 1981. 9. teiu G., Lazrescu, I., Oprean,C. i Steiu M. Teoria i practica sculelor achietoare. Vol.I, II, III, Sibiu, Editura Universitii, 1994. 10. Sen, G.C. i Bhattacharyya, A. Principles of cutting Metals. Calcutta, New Central Book Agency 8/1 Chintamoni, Das Lane,1970. 11. www.didactic.ro

CONCLUZII:
Stagiul de pregtire practic este parte a programului de pregtire profesional avnd ca scop dobndirea competenelor din Standardele de pregtire profesionala specifice fiecrui domeniu i calificri. Proiectul Pregtii pentru piaa muncii! vizeaz creterea nivelului competenelor dobndite de viitorii absolveni ai nvmntului profesionali tehnic cu scopul de a reduce perioada de tranziie de la coal la locul de munc i a diminua eforturile companiilor pentru integrarea profesional a acestora.

V MULUMESC!