Impactul mass-media Violena asupra copiilor i adolescenilor: Oportuniti

Eugene Director al Copilului

pentru
V si Adolescentului

intervenii
Beresin, Psihiatrie Residency

clinice
MD Training

Massachusetts General Hospital si Spitalul McLean Dei violena nu este o noutate pentru rasa uman, aceasta problem este n cre tere n societatea modern. Cu acces mai mare la arme de foc i explozibili, domeniul de aplicare i eficiena de comportament violent a avut consecin e grave. Daca analizam recentele cazuri de impuscaturi in mediul colar, se observa o escaladare a ratelor cazurilor de crima in randul adolescentilor, preponderant proveniti din mediul urban. n timp ce cauzele de violenta in randul tinerilor sunt multifactoriale i variabile, cum ar fi srcia, psihopatologia familiala, abuz asupra copilului, expunerea la violen a n familie i comunitate, abuz de substante si alte tulburari psihice, literatura de specialitate este destul de convingtoare c expunerea copiilor la violenta mass-media joac un rol important rol n etiologia comportamentului violent. Dei este dificil de a determina care dintre copii care au experimentat violenta televizata sunt in situatii de risc, totusi se pare c exist o corela ie puternic ntre massmedia violenta si comportamentul agresiv. n articolul

The Impact of Media Violence on Children and Adolescents:

Opportunities for Clinical Interventions, din cadrul Institutului American Academy of Child and Adolescent Psychiatry, este analizat impactul mass-media violenta asupra copiilor
i adolescenilor, medicii indicand faptul ca mass-media poate juca un rol vital in diminuarea motivelor ce duc la formarea unui puternic de comportament violent. n ultimii 30 de ani, in SUA au existat cercetare ample cu privire la rela ia ntre violen televizat i un comportament violent n rndul tinerilor. Studii longitudinale, transversale, i experimentale au confirmat toat aceast corelaie. Violen televizat i prezena de televiziunile americane au crescut constant de-a lungul anilor. n 1950, doar 10% din casele americane au avut un televizor. Astzi, 99% din case au televizoare. De fapt, mai multe familii au televizoare dect telefoane. Mai mult de jumatate din toti copiii au un televizor in dormitoare lor. Aceasta ofer o oportunitate mai mare pentru copii pentru a vedea programe fr supravegherea prin ilor. Studiile arat ca acei copii care vizioneaza aproximativ 28 de ore de televiziune pe saptamana, petrec mai mult timp in fata televizorului decat la scoala. Copilul tipic american va vedea mai mult de 200.000 de acte de violen, inclusiv mai mult de 16.000 de crime nainte de vrsta de 18 ani. Programele de televiziune afia 812 acte de violen pe or; de programare pentru copii, n special desene animate, afieaz pn la 20 de acte de violen pe or.

La intrebarea in ce mod mass-media poate genera situatii de violenta sau comportament agresiv, un studiu realizat de catre Eugene V. Beresin, directorul

Institutului American

Academy of Child and Adolescent Psychiatry McLean, intareste teoria conform careia
vizionarea unor scene violente poate genera un comportament violent, de exemplu, copii foarte mici care imita acte agresive vazute la TV n jocul lor cu colegii lor. nainte de vrsta de 4 ani, copiii sunt n imposibilitatea de a distinge ntre realitate i fantezie i pot vizualiza violena ca un eveniment obinuit. n general, violena la televizor i n filme transmite adesea un model de soluionare a conflictelor. Este efficienta, frecventa, i neimportant. Eroii din desene animate sunt violenti, i, ca atare, sunt recompensai pentru comportamentul lor. Ei devin modele pentru tineri. In alte cazuri, violenta poate fi perceputa ca un scenariul tipic de folosire a violenei pentru o cauz dreapt din viaa de zi cu zi, justificandu-se utilizarea violen ei, ce are ca scop rzbunarea mpotriva agresiunilor percepute. Prin urmare, tinerii vulnerabili care au fost victime, ar putea fi tentai s foloseasc mijloace violente pentru a rezolva problemele. Din pcate, exist puine, dac este cazul, modele de solu ionare a conflictelor nonviolente n mass-media. n plus, copiii care se uita la TV violente sunt insensibili la ea. Ei pot vedea violena ca un fapt de via i, n timp, i pierd capacitatea de a empatiza cu att victima, ct i cu agresorul. Academia Americana de Pediatrie (AAP) a creat o list de recomandri pentru a combate violena de televiziune. Aceasta sugereaza ca medicii discuta deschis cu parintii cu privire la natura i amploarea de vizionare modele n casele lor. Prinii ar trebui s limiteze televiziune la 1-2 ore zilnic i viziona programele cu copiii lor, care s le permit s abordeze orice material inacceptabil vzut. Medicii ar trebui s realizeze niste brosuri pentru parinti, care pot fi distribuite si in scoli, " capcana mass-media," prin intermediul carora sa expuna riscurile de expunere la violen a copiilor si a adolescentilor, modul in care copiii pot nva cum s interpreteze ceea ce vd la televizor i n filme, inclusiv intenia i coninutul de reclame. n acest sens, atat parintii cat si adolescentii pot fi in masura s discearn care dintre mesajele massmedia sunt potrivite. Academia Americana de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului, mpreun cu organizaiile medicale, a fost un avocat puternic pentru evaluri de televiziune i de instalare de chips-uri pentru a bloca anumite programe. Medicii, n rolul lor de promotori de sntate, ar trebui s devin mai activ n educarea mass-media pentru a deveni mai sensibili la impactul violenei asupra tinerilor.