Atitudinea cadrelor didactice asupra elevilor de etnie rrom n unele coli din XXX

1. Obiectivul cercetrii
n Romnia, ntre anii 1998 - 2006 s-au realizat dou cercetri cantitative consacrate minoritii rrome, ambele reprezentative la nivel naional, coordonate de ctre Institutul de Cercetare a Calitii Vieii . Existena acestor studii a permis, n ara noastr, compararea, n timp, a situaiei rromilor, din perspectiva mai multor indicatori: aspecte demografice, planificare familial, starea de sntate a populaiei rrome, standardul economic, meserii i ocupaii, locuirea, migraia i intenia de migraie, stereotipuri i prejudeci cu privire la rromi. Cercetarea de fa i propune s scoat n evident elemente de atitudini manifeste i latente ale cadrelor didactice n ceea ce privete elevii de etnie rrom. Pn la momentul cercetrii prezentate aici, majoritatea studiilor privitoare la etnia rrom sunt de ordin calitativ, abordnd problematica romilor din perspectiv cultural, adesea dintr-o perspectiva istoric. modelului lor

2. Motivaia realizrii cercetrii

Politicile naionale sau internaionale cu privire la integrarea minoritii rome sunt legate de facilitarea accesului la educaie, element esenial pentru viitorul etniei. Aadar, se presupune c integrarea copiilor nc din faza de grdini poate avea un rol important n accesul la etapele urmtoare de nvmnt i, implicit, n dezvoltarea lor ulterioar nc din copilrie am fost asaltat de atitudini discriminatorii, att ale colegilor, ct i a cadrelor didactice, fa de colegii de etnie rrom din grupa/clasa din care fceam parte. De asemenea, am urmrit de-a lungul timpului manifestri, uneori ostile, ale celor din jur legate de etnia rrom (i acum mi amintesc cuvintele bunicii/ educatoarei/ nvtoarei: eti murdar ca o iganc!, ce-i mizeria asta aici? suntei igani?, eti lene ca un igan!, s pleci s stai cu iganii!)

Au contribuit n mare msur la preocuparea mea n domeniu i cteva resorturi intime ale propriei mele personaliti, unele considerente de ordin estetic (esteticul sociocomportamental) ct i noiunile de ordin teoretic pe care mi le-am nsuit ca student la Facultatea de Psihologie i tiine ale Educaiei. Eu nsumi m suspectez de a avea uneori o atitudine discriminatorie fa de etnia rrom, lucru pe care vreau s-l nltur prin contribuia mea la aceast lucrare.

3. Ipotezele cercetrii
a. Ipoteza general Exist n comportamentul cadrelor didactice atitudini discriminatorii la adresa elevilor de etnie rrom b. Ipoteze de cercetare exist n prejudecata cadrelor didactice o legtur direct ntre numele elevilor i apartenena lor la o etnie sau alta exist n rndul cadrelor didactice ideea c exist o legtur strns ntre apartenena la etnia rrom i un anumit miros nsoitor al acesteia exist n rndul cadrelor didactice ideea c exist o legtur strns ntre apartenena la etnia rrom i anumite comportamente deviante exist concepia social asupra faptului c elevii de etnie rrom absenteaz i / sau abandoneaz coala mai de timpuriu i n mai mare msur dect elevii romni

4. Metode i tehnici de cercetare utilizate n investigaie

4.1. Anamneza 1 . n medicin are sensul de obinere a datelor despre un bolnav cu privire ia apariia i evoluia unei boli. 2. n filosofie desemneaz reamintirea ideilor pe care sufletul le-ar fi contemplat ntr-o existen anterioar (teoria reminiscenei la Platon). 3. n psihologie i pedagogie, anamneza constituie o secven a biografiei psihologice necesar stabilirii originii i condiiilor dezvoltrii caracterului, sentimentelor etc. 2

4. n psihiatrie, anamneza se utilizeaz pentru reconstituirea istoriei i etiologiei unei psihopatii i pentru stabilirea unor modaliti terapeutice adecvate. 5. n sociologie, anamneza permite cunoaterea prin discuie direct sau prin anchet a evenimentelor semnificative din viaa i activitatea unui individ, ale unei familii, ale unui grup pentru nelegerea strii i comportrii actuale i pentru stabilirea unor direcii de aciune n viitor. 4.2. Observaia Observatia este cea mai veche metod de cercetare din psihologie, utilizat att n studiile de tip cantitativ, ct i n cele de tip calitativ, Jaccard & Becker definesc observaia1 ca fiind act de urmrire i descriere sistematic a comportamentului i evenimentelor studiate ce au loc n mediul social natural. Primele cercetri centrate pe aceast metod au fost cele antropologice n scopul nelegerii altor culturi. Etimologie: "observ-are" (latin): a privi, a fi atent la n cadrul observaiei are loc constatarea i notarea fidel a fenomenelor, aa cum se desfoar ele n realitate. n cadrul experimentului de laborator, observaia este subordonat scopurilor acestuia i va urmri obinerea unor date suplimentare care s ne ajute la explicarea modificrilor survenite n variabila dependent. Scopurile observaiei sunt: 1) de a vedea prin ochii persoanelor observate evenimente, aciuni, norme i valori 2) de a descrie contactul i persoanele observate pentru a permite nelegerea a ceea ce se ntmpl acolo 3) de a contextualiza, social i istoric, evenimentele observate, pentru a fi corect nelese 4) de a integra, a vedea viaa social ca un proces de evenimente interconectate 5) de a evita utilizarea prematur a teoriei i conceptelor nainte ca fenomenul respectiv s fie cu adevrat neles 6) de a oferi un design de cercetare flexibil care s permit o investigare deschis spre aspectele neateptate i neprevzute
1

Jaccard J & Becker, M. (1997). Statistics for the behavioral sciences (third edition), Brooks, Cole Publishing Company, Pacific Grove.

Caracteristica esenial a observaiei este caracterul su de non-intervenie. Observatorul urmeaz fluxul evenimentelor, dar nu intervine pentru a le modifica. Caracteristici: 1) are un caracter flexibil 2) gradul de structurare poate varia de la un grad mare de structurare pn la o situaie liber de orice tent de urmrire sistematic 3) observaia se poate focaliza pe aspecte i dimensiuni specifice, nguste sau poate avea un caracter general n ceea ce privete contientizarea prezenei observatorului de ctre subiectul (subiecii) observaiei, putem ntlni mai multe modaliti: 1) observator prezent i neimplicat (ex. asist la o clas) 2) observator prezent i implicat (ex. observatorul nlocuiete profesorul la clasa respectiv) 3) observator ascuns i neimplicat (ex. oglinzi cu un singur sens - n anchete, la poliie) n funcie de explicaiile care sunt oferite participanilor, putem ntlni: explicarea complet a motivelor observaiei i a aspectelor urmrite, pn la explicaii false sau omiterea oferirii de explicaii Timpul observaiei poate varia de la o simpl observaiei la observaii multiple, n situaii asemntoare sau diferite. Cu ct avem mai multe observaii, cu att precizia concluziilor formulate pe baza lor crete. nregistrarea aspectelor observate se poate realiza printr-o simpl luare de note sau prin utilizarea de mijloace audio - vizuale, care s ne permit urmrirea repetat i independent a celor nregistrate. n ceea ce privete feed-back-ul, observatorul poate opta pentru oferirea unui feedback complet participanilor cu privire la cele observate i constatrile fcute sau poate ntrerupe complet orice contact cu cei observai. Tipuri de observaie: natural sistematic autoobservaia 4

Stadiile observaiei Observaia trebuie s se ghideze dup rspunsurile la cteva ntrebri care direcioneaz cercetarea. 1) De ce se iniiaz observaia? Care sunt ntrebrile la care cercetarea trebuie s rspund? ntrebrile pot fi formulate n termen de ipoteze sau cu simple afirmaii. Formularea ntrebrilor cercetrii trebuie s porneasc de la asimilarea literaturii de specialitate relevante (cercetri fcute n ultimii 10 ani) 2) Cine va fi observat? Cine vor fi subiecii? n ce tip de activitate vor fi ei urmrii? Ce caracteristici socio - demografice trebuie s ndeplineasc? De ce s-a optat pentru acel grup de persoane? 3) Unde va fi realizat observaia? Cercettorul poate s opteze pentru un loc anume, unde consider c probabilitatea de apariie a acelui comportament este mai mare. 4) Pe ce perioad de timp se va ntinde observaia? Observaia se realizeaz: continuu repetitiv - depinde de mijloacele tehnice avute la dispoziie 5) Care sunt aspectele comportamentului verbal i non-verbal care vor fi observate i cum se va face nregistrarea datelor obinute? Vom studia comportamentule-int (care ne intereseaz) l le vom defini. Acurateea cu care facem aceste definiii este foarte important n procesul de observaie. Elaborarea unei grile de observaie asigur un caracter sistematic acestui proces, grila cuprinznd uniti de comportamente ce vor fi observate: durata, intensitatea, frecvena i latena comportamentelor. Notarea detaliat a procesului observat este un element esenial al metodei. Ce vom nota: 1) descrierea contextului n care are loc observaia, notnd aici detalii de ambian fizic, data, momentul zilei

2) descrierea participanilor - cu toate particularitile de vrst, sex, etnie, religie, educaie, statut socio-profesional 3) detalii despre observator - cine este, sex, vrst, dac are vreo legtur cu subiecii observaiei 4) descrierea aciunilor participanilor: comportamente verbale i non-verbale, incidente intervenite 5) interpretarea situaiilor, gsirea de semnificaii comportamentelor urmrite, semnificaii care pot deriva din comportamentul participanilor, din experiena observatorului sau din proiecia experienei observatorului 6) oferirea de interpretri alternative, discutarea interpretrilor cu o alt persoan familiar cu tema cercetat 7) analiza reflexiv vizeaz explorarea reactiv-emoional a observatorului i analiza problemelor etice pe care a trebuit s le depeasc Analiza datelor observaiei poate urma unul sau mai multe din urmtoarele criterii: 1) Criteriul cronologic 2) Evenimentele-cheie cnd sunt prezentate i interpretateevenimentele majore fr a se ine cont de ordinea n care au avut loc 3) Contextul fiecare loc n care a avut loc observaia, constituind un studiu de caz de care se va ine cont n analiz. 4) Persoanele indivizii sau grupurile de persoane devin unitate de analiz. 5) Procesele datele observaiei sunt organizate astfel nct s descrie procese relevante pentru cercetare. Ex: luarea de decizii, comunicarea, rezolvarea de probleme. 6) Problema-cheie, cnd rezultatele observaiei au rolul de a face lumin cu privire la anumite aspecte 4. 3. Chestionarul 4.3.1. Definitia chestionarului Ancheta prin chestionar are ca obiectiv producerea unei cunoasteri stiintifice. Aceasta nu se situeaza numai la nivel empiric, angajand si un punct de vedere teoretic, o viziune asupra lumii in potrivit careia un fapt social este determinat de alte fapte sociale. Astfel, utilizam chestionarul in cazul in care trebuie identificate efectele anumitor factori sociali. Chestionarul este o succesiune logica si psihologica de intrebari scrise sau de imagini grafice cu functie de stimuli, in raport cu ipoteza cercetarii, care prin administrare de operatori de 6

ancheta sau prin autoadministrare, determina din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal, ce urmeaza afi inregistrat in scris. 4.3.2. Conceperea chestionarului Prima operatie de selectie consta in delimitarea obiectului, a granitelor sale. Totodata trebuie definite inca de la inceput, macar provizoriu, notiunile care vor sta in centrul anchetei, cu scopul de a gasi indiactori adecvati. Dificultatea in aceasta faza consta in explicitarea unei proceduri pe care o practicam, cel mai adesea, inconstient. Dupa ce am definit notiunea sau notiunile care constituie obiectul anchetei, terbuie gasiti indicatori empirici, mijloace de a evidentia empiric, de a masura. Inainte de a elabora un chestionar, trebuie realizate concomitent trei operatii: lectura a ceea ce s-a scris despre tema studiata, cunoasterea modului in care anchetatorii au incercat pana in acel moment sa explice conduita in cauza, a rezultatelor si limitelor cercetarilor anterioare; ascultarea a ce spun actorii sociali despre propriile practici, in scopul familiarizarii cu practicile ce urmeaza a fi analizate; nu trebuie sa stii numai cum sa le vorbesti indivizilor, cum sa le pui intrebari, ci si sa fii atent la modul in care ei descriu activitatile la care participa; elaboarea progresiva a unei problematici, a unei interogari retorice. In ceea ce priveste partile chestionarului acestea sunt: -una care se refera la obiectul propriu-zis al anchetei; -alta care permite cunoasterea determinantilor sociali ai acestuia. 4.3.3. Clasificarea chestionarului A. Dupa continut chestionare de date factuale- de tip administrativ, vizand fapte obiective, susceptibile de a fi observate direct si verificate de alte persoane chestionare de opinie-date de ordin subiectiv,imposibil de observat direct; se studiaza si atitudinile, motivatiile si interesele, dispozitiile si inclinatiile unei persoane chestionare speciale- cu o singura tema; se utilizeaza in studierea pietei sau comportamentului electoral Chestionare omnibus- cuprind mai multe teme; ofera posibilitatea de a surprinde interactiunea si conditionarea acestora B. Dupa forma intrebarilor

1) Intrebari inchise (precodificate)- permit decat alegerea unor raspunsuri dinainte fixate,
existand astfel posibilitatea cuantificarii raspunsurilor cu ajutorul unei scale. Acestea au cateva avantaje cum ar fi: faciliteaza analiza statistica, sprijina memoria celui anchetat, permit aplicarea unor chestionare cu mai multi itemi, sporesc anonimatul si securitatea celui anchetat. Inconvenientul acestui tip de intrebari este legat de ssugestibilitatea pe care o implica prezentarea precodificata a raspunsurilor.

2) Inrebari deschise (libere, postcodificate). Acestea alsa libertatea unei exprimari

personale, aducand un plus in cunoasterea particularitatilor populatiei. Un dezavantaj al acestui tip de intrebari este ca sunt greu de codificat.

3) Intrebari mixte- au o parte inchisa si una deschisa; acesta din urma lamurind sensul
raspunsului inchis. C. Dupa modul de aplicare a) Chestionare autoadministrate Raspunsurile sunt inregistrate de insisi subiectii supusi investigatiei, eliminandu-se in acest mod unul din factorii care influenteaza raspunsurile- personalitatea celui care aplica chestionarul b) Chestionare administrate de operatori de ancheta Aceasta reprezinta modalitatea cea mai raspandita de culegere a datelor. In cazul acestiu tip de chestionare foarte importanta este stabilirea contactuludintre persoana anchetata si operatorul de ancheta. Este interzisa modificarea unui raspun dupa ce s-a trecut la urmatoarea intrebare. Totodata operatorul nu se va multumi, in cazul intrebarilor inchise, sa incercuiasca codul, ci va consemna si comentarii. Administrarea chestionarului prin intermediul operatorilor de ancheta presupune din partea acestora respectarea unor reguli tehnice: studierea chestionarului, memorarea intrebarilor, respectarea succesiunii intrebarilor, inregistrarea fidela a raspunsurilor, intervievarea persoanelor indicate, pastrarea secretului profesional. 4.3.4. Structura chestionarului a. In functie de tipul de intrebari: 1) Intrebari introductive- sparg gheata si dau celui anchetat sentimentul de incredere. Prima interbare nu se va referi nici la date personale, nici la lucruri foarte complicate si este bine sa fie inchisa (de tipul Da-Nu). 2) Intrebari de trecere- au ca scop marcarea in structura chestionarului aparitia unei noi grupe de intrebari referitoare la o alta problema. 8

3) 4) 5) 6) 7)

Intreabari filtru- au functie contrara tipului (2), asigurand controlul calitatii raspunsurilor. Intrebari bifurcate- separa sensurile pro si contra din raspunsurile subiectilor. Intrebari De ce?- au functie de a provoca explicarea in raport cu diferite opinii Interabari de control- nu aduc informatii noi, ci verifica fidelitatea, constanta opiniei Intreabari de identificare- servesc la analiza raspunsurilor din chestionar ( ex.: interbari b. In functie de tehnicile de constructie ale chestionarului:

exprimate. exprimate. privind vrsta, sexul, nivelul de scolarizare, situatia profesionala). Tehnica palniei- presupune trecerea de la general la particular; se formuleaz intrebari libere urmate de interbari inchise, avand ca scop determinarea raportului existent intre comportamentul verbal si comportamentul efectiv. Tehnica palniei rasturnate-presupune trecerea de la particular la general. Efectul halo- defineste conatgiunea raspunsurilor, prin iradierea sentimentelor sau organizarea logica a lor. Tehnica disonantei cognitive arata ca doua elemente cognitive(opinii, credinte, reprezentari) care se leaga reciproc, antreneaza din partea individului o activitate de reducere a disonantei. Iradierea sentimentelor poate fi impiedicata prin plasarea acelor intreabri susceptibile de a provoca efectul halo la sfarsitul chestionarului. Efectul de pozitie- reprezinta in macroplan ceea ce este efectul halo in microplan; trebuie luat in considerare in special in cazul chestionarelor omnibus. 4. 4. Studiul documentelor Studiul documentelor trebuie deosebit de analiza documentelor, care este metod de analiz a datelor. Dimpotriv , studiul documentelor este o metod non-experimental de colectare a datelor, foarte util pentru investigarea fenomenelor care se desfoar pe scar larg, uneori la scara ntregii societi 2. El presupune asamblarea unor date strnse de alii. Irving Janis a fcut apel la aceast metod pentru a arta c grupurile de decizie foarte coezive din jurul unor politicieni pot lua decizii greite din cauza fenomenului de gndire de grup. Janis i-a construit teoria pe baza unor texte biografice, a stenogramelor edinelor de consiliu i a articolelor din pres. De asemenea, studiul documentelor a fost folosit pentru a face comparaii ntre diferite culturi n ceea ce privete sinuciderea, sntatea mental , creterea copiilor, etc.
2

Stefan Boncu, Curs de psihologie social, cap. IV, p. 9

Faptul c datele au fost strnse de alii i raportate n documentele la care are acces cercettorul, face ca el s nu aib un control asupra colectrii propriu-zise a datelor. Astfel, cercettorul nu are nici o garanie c datele din documente nu reflect o opiune a celui care le-a strns.

5. Descrierea cercetrii i a rezultatelor obinute

Studiul nostru a avut ca scop s descopere, pe cale experimental, dac exist atitudini discriminatorii manifeste sau latente n comportamentul cadrelor didactice din unele coli din oraul X fa de elevii de etnie rrom. Acest studiu i-a pus problema aparaiei unor atitudini discriminatorii, i a urmrit modul cum acestea sunt interiorizate, dar i exprimate la nivel declarativ. Un alt aspect al cercetrii l reprezint problemele legate de perceperea faptului c elevii de etnie rrom au rezultate slabe la nvtur sau sunt expui la comportamente contrare conduitei de elev. Ipoteza general a studiului a urmrit s sublinieze faptul c exist n comportamentul cadrelor didactice atitudini discriminatorii la adresa elevilor de etnie rrom. Rezultatele statistice au infirmat aceast ipotez ns semnificaia testului ne poate face s credem c indivizii tind s afieze o atitudine manifest antirasist, evitnd s atribuie iganilor caracteristici negative, dar exprim o atitudine latent mai degrab rasist. Putem spune c exist o generalizare prin transfer iluzoriu, n sensul culpabilizrii rromilor, care se datoreaz funciilor cognitive automatizate ce joac un rol important n formarea reprezentrii minoritarului. Corectarea se poate realiza doar prin schimbarea percepiei asupra comunitii rromilor i a caracteristicilor eseniale care le sunt atribuite, ceea ce implic eforturi de informare corect, apreciativ i non-discrimitatorie n special prin mijlocele mass-media. Conform observaiei realizate n cadrul orelor de curs la cteva coli din XXX n care exist elevi de etnie rrom putem afirma c exist unele atitudini discriminatorii manifeste n comportamentul cadrelor didactice. Acestea nu acord suficient atenie elevilor rromi, folosesc reacii verbale abundente fa de elevii rromi ( haide! mai repede, n-ai nvat!?, stai linitit!!), rmn indifereni la rspunsul elevilor rromi, nu schieaz un zmbet sau manifest tendina de supraevaluare a activitii elevilor romni fa de cei de etnie rrom. La chestionarul aplicat unui numr de 87 de cadre didactice din aceleai coli 32% dintre cei chestionai au manifestat atitudini naive, nefiind contieni de comportamentul discriminator manifestat. Pe de alt parte, 24% dintre cadrele didactice 10

erau contieni c aveau unele atitudini discriminatorii manifeste, dar nu luau nici o msur pentru a-i revizui comportamentul. Un numr de 11% dintre cadrele didactice tolereaz comportamentele discriminatorii ale celor din jur n timp de doar 9 % dintre ele iau msuri impotrima comportamentelor intolerante. 24% dintre cadrele didactice chestionate atac prejudecile i comportamentele i atitudinile discriminatorii manifeste sau latente, n orice situaie, avnd o atitudine pozitiv fa de elevii de etnie rrom. Studiul documentelor colare (al cataloagelor i al foilor matricole) a artat c elevii de etnie au rezultate mai slabe la nvtur dect elevii romni. Din aceast perspectiv s-a observat la unele dintre cadrele didactice atitudinea de a motiva acest lucru prin neimplicarea rromilor aduli n educarea copiilor. Familiile rrome sunt considerate rspunztoare de eecul colar al copiilor, n primul rnd prin educaia neadecvat oferit. se consider de ctre unii profesori c elevii rromi vin din nite familii din care nu au ce nva i aceasta este probleme, eseniala problem .(prof. M. P.) Nu doar familia este vinovat de eecul colar al copiilor, ci i copiii nii, care sunt considerai de ctre unele cadre didactice a fi greu educabili: Eu lucrez de mult la aceast coal i nu am avut nici un copil rrom de 9 sau 10. De ce? Sunt puturoi! probabil este o gen i nu o spun cu satisfacie pentru c succesele i insuccesele noastre depind de ei. (prof. I. M.) Datorit atitudinii profesorilor, experiena colar a copiilor rromi este adesea dureroas, mediul colar fiind perceput ca unul ostil, alienant. Acest lucru duce n multe cazuri la o atitudine de respingere a colii din moment ce potenialul de care dispun nu este pus n valoare. Motivaia afectiv a nvrii este n acest mod puternic erodat, lucru care explic, n parte, rezultatele colare slabe ale elevilor rromi. Aceste rezultate explic i rezervele fa de coal ale unor prini rromi care, pe bun dreptate, nu percep utilitatea colii din moment ce copiii lor, ajuni n ciclul secundar inferior, nu tiu s citeasc sau s efectueze operaii matematice simple. Din discuiile ulterioare cu cadrele didactice am dedus c doar politicile educaionale de nivel central, precum i condiionarea alocaiei pentru copii de prezena colar msunt de natur a menine atitudinile profesorilor fa de rolul colii pe direcia 11

asimilare-integrare n ceea ce privete elevii de etnie rrom. Continuitatea politicii de asimilare transpare n discursul profesorilor: V spunem, avem o coal grea, cu foarte multe probleme i n-au trecut ani aa de muli nct s ne adunem aminte cnd colegii mei mergeau n ignie i aduceau copiii la coal de mn (nv. L. V.). Acest mod de definire a problemelor confer legitimitate pentru existena colilor mixte al cror scop ar fi nu de a reduce distana dintre etnii, ci de a schimba stilul de via al rromilor, valorile acestora. Presiunile pentru conformitate impuse de formula colii mixte ar avea menirea de a menine controlul populaiei majoritare asupra comunitii de rromi. Cutarea unor soluii adecvate pentru educaia copiilor rromi este lipsit de sens att timp ct coala nu este preocupat de performana colar a copiilor ( ci doar de a-i aduce la coal i a le schimba sistemul de referin) i de schimbarea atitudinii cadrelor didactice fa de elevii de etnie rrom.

6. Modaliti de diminuare a atitudinilor discriminatorii fa de elevii de etnie rrom

Scoala este principalul spatiu al invatarii pluralitatii culturale prin pretuirea diversitatii, a notei distincte aduse de cultura fiecarui actor social participant. Scoala trebuie sa formeze deprinderea pretuirii valorilor pluriculturale, nu exista valori superioare si inferioare, ci exista valori specifice care trebuie judecate. In scoala este necesara, modelarea orgoliului etnic al majoritatii si intarirea increderii in sine a minoritatii. Educatia interculturala nu trebuie sa se limiteze in mod exclusiv la transmiterea unor continuturi specifice in cadrul unei discipline particulare , consolidarea abordarii sale interdisciplinare este fundamentala; nu poate fi conceputa doar pentru mediul scolar, ci si in legatura cu extrascolarul (familie, grupuri sociale, institutii, comunitati, mass comunica modele si programe, acesta trebuind sa acorde o mai mare atentie spiritului de initiativa si creativitatii, centrarea intregii actiuni fiind pe elev. n activitatea de perfecionare a cadrelor didactice care predau n coli mixte ar trebui s fie urmarite cteva obiective specifice, precum:

12

 achizitionarea de cunostinte socio-umane (teorii si conceptii despre stereotipuri, prejudecati, etnocentrism, etc, caracteristici ale elevilor din diferite etnii, rase, spatii culturale, grupuri si clase sociale); nsuirea de strategii de predare diferentiata in functie de capitalul cultural al educatorului; clarificarea propriei identitati culturale (sa aiba o intelegere clara a mostenirii sale culturale si sa inteleaga cum experimentele sale pot interactiona cu cele ale unor grupuri de lata provenienta culturala); formarea de atitudini intergrupale si interetnice pozitive; dobndirea de aptitudin: de a lua o decizie instructionala pozitiva, de a rezolva conflicte intergrupale, de a formula strategii de predare si activitati care vor facilita reusita scolara a elevilor din diferite etnii, culturi, grupuri si clase sociale. Educatia interculturala nu este o educatie compensatorie pentru straini si nici o noua disciplina scolara; ea refuza modelul deficientei in favoarea modelului diferentei, nevizand o extindere a programei prin predarea culturala sau o folclorizare. Impunerea pe plan educativ a unor strategii eficiente de realizare a educatiei interculturale se poate realiza incepand cu nivelul zero, acela al creerii unui curriculum intercultural. Iata cateva directii pe care acesta se poate axa: patrunderea diversitatii etnice si culturale in tot mediul inconjurator; pretuirea diversitatii; intarirea si afirmarea propriei identitati; introducerea continuturilor etnice si a diferentelor culturale in toate formele de invatamant; recunoasterea sarbatorilor si a festivitatilor specifice grupurilor etnice ; reflectarea variatelor realitati socio-culturale in lecturi,povestiri,compozitii muzicale si plastice; folosirea in invatare a experientelor diferite; recunoasterea succeselor si a contributiilor membrilor unui grup; valorificarea in curriculum a resurselor comunitatii locale; antrenarea tuturor copiilor in studiul continuu al comunitatii locale; interpretarea succeselor si a performantelor unor copii din perspectiva valorilor unui grup. 13

14