EXAMEN DE STAT PSIHOLOGIA GENERAL Etapele devenirii limbajului. Voina: Trsturile volitive de caracter. Temperamentul: Teze i antiteze.

Deprinderile: concept, structur, formarea deprinderilor. 1. Definirea psihologiei ca tiin pare a fi destul de simpl. Psihologia este tiina care se ocup cu descrierea i explicarea fenomenelor i nsuirilor psihice verificabile. Dar simplitatea este aparent, deoarece e foarte greu de lmurit ce se nelege prin fenomen psihic i mai ales ce este un fenomen psihic. Viaa sufleteasc e nc un mare mister pe care filosofii l discut de milenii. Dar nici n ce privete manifestrile ei nu exist un acord. nc i astzi obiectul psihologiei este subiect de controverse. i cu toate acestea, n mod vag, implicit, toi tim pe care manifestri le numim psihice. Psihologia ca tiin a evitat aprofundarea psihologiei naive ; orice om de tiin e predispus s critice refleciile cotidiene, deseori eronate. Totui, ncepnd cu deceniul al 7-lea (al secolului nostru), au aprut cercetri riguroase asupra psihologiei simului comun i a modului n care ea e utilizat zilnic. Este un nou domeniu de cercetare pentru tiin (vezi Tr. Herseni, 1980; A. Cosmovici, 1988). Ramurile psihologiei a virstelor generala a sportului diferentiala judiciara clinica cibernetica a muncii. Legatura cu pedagogia cu medicina cu consilierea .Obiectul comportamentul inconstientul. 2. n legtur cu problema esenei vieii psihice se afl chestiunea raportului dintre suflet i creier. Creierul este un organ material, ntre multiplele sale procese nervoase se stabilesc numeroase i variate raporturi ce constituie imagini, deci procese psihice. Psihicul este imagine, form i ca atare intr n lanul cauzal al reaciilor umane. Cu alte cuvinte psihicul este informaie. Ceea ce este programul (soft) pentru un calculator este psihicul pentru creier, pentru organism. Spiritul creator al omului a dus la schimbri importante n mediul ambiant, n special n biosfer, cultivarea plantelor i creterea animalelor efectundu-se n folosul omului. Apoi, s-a ajuns la creaii de obiecte, maini inexistente n natur, dar care asigur omului posibiliti superioare de trai i progres. Structura psihicului uman este alcatuita din-constient subconstient inconstient . 3. Frecvent se spune c specificul psihicului uman este apariia contiinei. Dar exist dou feluri de contiin: una implicit, primitiv, nedifereniat, care exist i la animalele superioare i o alta reflexiv, contiina de sine, de eu, ntr-adevr specific uman. Contiina implicit este doar o contiin de ceva: vreau s traversez strada i deodat vd un automobil ce se apropie repede ; m opresc, atept s treac. Am avut deci contiina a ceva diferit de mine care m punea n pericol. Contiina implicit const ntr-o separaie confuz a fiinei mele de alte obiecte sau fiine. Aa cum scrie psihiatrul H. Ey, contiina (implicit) este un fel de scen n care se petrec evenimentele. Contiina e forma n care e trit orice fenomen. Ea ne plaseaz ntr-o lume real. Este o structurare a tririlor prin care noi ne simim participani la tot ce se ntmpl (ceea ce presupune o separare ntre noi i celelalte obiecte sau fiine). Contiina implicit este o contiin de ceva: ne simim prezeni ntr-o realitate distinct de noi. n strile patologice, de confuzie mental, bolnavii asist la tot ceea ce vd, fr a avea sentimentul prezenei lor i fr sentimentul necesitii de a participa. Realitatea constituie un spectacol strin de ei, de neneles. O problem dificil o constituie visul n care ne simim participani la o lume pe care o credem real. Contiina reflexiv este caracteristic omului i const n contiina clar a unui eu care acioneaz n mod responsabil. Contiina reflexiv nu exist la copilul mic, cci ea presupune deplina contiin de sine i o dezvoltare a gndirii abstracte. Ea solicit existena unei capaciti de discuie interioar. P. Janet vorbete de importana reaciilor noastre fa de propriile noastre reacii. H. Ey spune : A fi contient de ceea ce eu simt sau ceea ce eu vreau nseamn a-mi verbaliza ideile, proiectele sau sentimentele i a dispune de ele".

Formarea contiinei de sine (explicit) e precedat de sentimentul de sine", stare confuz, dinaintea momentului cnd persoana va judeca, va aprecia modul su de existen. La baza evoluiei contiinei st formarea treptat a unei scheme corporale i a unei imagini a propriului corp. Contiina de sine ncepe cu contiina propriului corp, avnd la baz senzaiile interne: foamea, setea, durerea... la care se adaug senzaiile proprioceptive i kinestezice (adic cele legate de poziia corpului i de micare Pornind de la aceast schem, copilul mai mare tie c e slab sau gras, nalt sau scund comparndu-se cu cei din jur. 4. Senzaiile sunt procese psihice elementare, care reflecta diferitele nsuiri ale obiectelor i fenomenelor lumii externe, precum i strile interne ale organismului, n momentul aciunii nemijlocite a stimulilor respectivi asupra receptorilor. (senzaiile de tact, temperatur, durere, gust) O clasificare cuprinztoare mparte senzaiile n 3 grupe: a) exte-roceptive, cele ce furnizeaz informaii cu privire la obiectele exterioare nou; b) interoceptive, privind modificri n starea intern a corpului; c) proprioceptive, referitoare la poziia i micarea corpului nostru. Senzaiile tactile sunt provocate de receptorii aflai n piele c) Senzaiile de temperatur. Nu exist receptori distinci pentru cald i rece. Miros , auz , vaz , sensibilitate . Legile adaptarii positiva creste sensibilitatea analisatorilor visuali apoi tactili negativa scade sensibilitatea . Legea contrastului 2 stimuli unu creste sensibilitatea dupa actiune indelungata se scot in evidenta reciproc . Legea interactiunii o sensatie produce noi sensatii intensificindule sau diminuindule. Legea semnificatiei -daca un stimul este slab este rapid discriminat. Legea intensitatii prag absolut minim cea mai mica cantitate de informatie , prag absolut maxim cea mai mare intensitate a unui stimul care provoaca o sensatie specifica apare durerea , prag diferential cantitatea minima poate produce o noua sensatie . Legea sensibilisarii Legea sinestesiei -un stimul care actioneasa asupra unui analisator produce efecte sensoriale specifice altui analisator care nu a fost stimulat initial. Legea compensarii Prin percepie ntelegem reflectarea n contiina omului a obiectelor i fenomenelor care acioneaza direct asupra receptorilor. n percepie are loc ordonarea i unificarea diferitelor senzaii n imagini integrale ale obiectelor i fenomenelor respective. mpreun cu senzaiile, percepiile asigur orientarea senzorial nemijlocit a omului n lumea nconjurtoare.

Felurile perceptiei olfactive visuale gustative tactile auditive kinestesyce Legile perceptiei selectivitatii perceptive(interesul ,miscarea) ,structuralitatii(, constantei (-marimi, fome, culori ) integralitatii (fond, context) ,

semnificatiei(valori scopuri trebuinte asteptari) proectivitatii-

5. Memoria este funcia psihic de baz care face posibile fixarea, pastrarea, recunoaterea , reactualisarea i reproducerea informaiilor i tririlor noastre. Memoria este implicat n toate procesele psihice. Memoria imaginativ permite conservarea i reproducerea reprezentrilor; iar memoria verbal-logic - a propoziiilor, ideilor. Exist i o memorie afectiv- dei controversat. Memoria nu e un simplu depozit de informaii. n fine, se poate vorbi i de memorie motorie, ea fcnd posibil formarea priceperilor i deprinderilor, explicnd nvarea dansului, a notului, a scrisului etc. n aceast privin, ntlnim o divergen de preri i mai accentuat. Procesele memorarea,intelegerea,asocierea ,reactualisarea , recunoasterea ,reconstituirea , uitarea , reamintirea, conservarea , pastrarea. Felurile memoria sensoriala , durata pastrarii , imediata, de scurta durata, operationala, de lucru. CONDITIi optime ale memorarii : repetitia , motivatia intrinseca , prelucrarea informatiei, resolvarea de probleme , sportul, imaginatia, intentia, vointa , retinerea, analisa , sintesa , sistematisarea , generalisarea, schematisarea. Rolul memoriei pastrarea informatiei, recunoasterea, putem asocia_+ procese psihice

6. Gindirea- proces psihic de reflectare mijlocita generalisata si abtractisata , a insusirilor esentiale , sistem ordonat de operatii de prelucrare si interpretare a informatiilor. Functiile gindirii =de a intelege lumea si pe sine , =de a sesisa problemele cu care subiectul se confrunta in viata cotidiana , =de a lua decisii in situatii de alegere . Se pot distinge dou categorii de operaii ale gndirii: operaii generale, prezente n orice act de reflecie, i operaii specifice, n relaie cu o anumit categorie de probleme, cu un anume domeniu de cercetare. Operaiile generale sunt: comparaia, analiza, sinteza, abstractizarea i generalizarea ,concretisarea . Comparaia const ntr-o apropiere pe plan mintal a unor obiecte sau fenomene cu scopul stabilirii asemnrilor i deosebirilor dintre ele. De fapt, acestea presupun analiz i sintez, comparaia fiind doar momentul iniial al refleciei care necesit alturarea mintal pentru a putea s stabileasc potrivirile ori nepotrivirile. Pentru a constata dac floarea ntlnit n grdina botanic este aceeai cu cea din sera bunicilor, trebuie s mi-o amintesc i s o altur celei percepute. Apoi sunt atent la detalii, deci voi face o analiz : separarea mintal a unor obiecte i fenomene sau a unor nsuiri, pri, elemente ale lor. Voi examina forma petalelor, apoi frunzele etc. Dac voi gsi asemnri, voi spune c este aceeai specie de plant - ceea ce presupune sintez: o legtur stabilit ntre obiecte, fenomene sau diferitele lor pri, elemente sau nsuiri. Putem caracteriza totui generalizarea ca fiind operaia prin care extindem o relaie stabilit ntre dou obiecte sau fenomene asupra unei ntregi categorii. Oamenii de tiin au constatat prezena unor cutremure n preajma unui vulcan, precednd o erupie, i consider aceasta ca un fenomen general, nlesnind predicia. Rolul imaginii n procesul de gndire n secolul trecut, sub influena concepiei asociaioniste, procesul gndirii era descris n mod simplist. Chiar un logician de talia lui J. Stuart Mill considera c esena raionamentului const n stabilirea unei analogii, adic n asociaia prin asemnare . Noiunea privit din punct de vedere psihologic

Are loc formarea de reele semantice i de noiuni. Noiunile ncorporeaz dou categorii de relaii semantice : a) relaii de predicaie, referitoare la caracteristicile conceptului (c balena nate pui vii, respir prin plmn, triete n oceane etc.) b) relaii de subordonare, privind raportul noiunii cu altele mai generale (balena este mamifer, vertebrat, animal . Dei fiecrei noiuni i se subordoneaz foarte numeroase specii, n mod curent noi folosim una anume drept cea mai reprezentativ. Experienele au dovedit acest lucru. Dac cerem cuiva s exemplifice cu cteva psri, va pomeni de vrabie, rndunic, porumbel, dar numai cnd i cerem o foarte lung enumerare va aminti de albatros ori pinguin. Judecata este o aseriune (Ed. Goblot), adic afirmarea sau negarea unui raport. Ea presupune totdeauna o generalizare. Judecata presupune o analiz, ntruct aseriunea vizeaz un aspect al subiectului (N este un abil conductor) i, totodat, o sintez, prin relaia stabilit cu o anumit categorie. Sunt mai multe feluri de judeci, fapt care intereseaz pe logician, preocupat de valoarea lor de adevr. Psihologia observ mai nti c judecata constituie la origine un act social. Convingerea este esenial pentru a considera o propoziie ca fiind o judecat, adic un act de gndire. Pe de o parte, o judecat presupune o convingere i, pe de alta, urmrete s conving pe cineva, e - de fapt- un act de voin, nu o simpl asociaie de termeni. Cnd este vorba de temeiurile convingerii persoanei care face o afirmaie, problema se complic. De altfel, aa cum a observat Pierre Janet, gndirea, judecata ntemeiat raional necesit un efort de sintez mintal destul de mare, incomparabil cu facilitatea unor simple asociaii. Judecata adevrat, act de gndire, este bazat pe o convingere ntemeiat raional. O judecat care nu convinge este urmat uneori de o ntreag demonstraie prin care fundamentez afirmaia mea iniial. Raiunea . Prin raionament nelegem acea form de gndire n care, pornind de la una sau mai multe judeci, obinem o alt judecat. Sunt mai multe feluri de raionamente. n afar de cel prin analogie, ludat de J. Stuart Mill, avem raionamentul deductiv, desfurat pe planul verbal-abstract i n care concluzia decurge cu necesitate din premise. Dar progresul deduciei, aa cum a artat E. Goblot, nu deriv din nlnuirea judecilor, ci din efectuarea unor aciuni, operaii mintale specifice. Foarte important este apoi raionamentul inductiv, cnd de la judeci particulare, de la o serie de fapte, ajungem la concluzii generale. n toate cazurile, intervin multiple judeci, unele concord, dar ntre altele exist contradicii. Aprecierea potrivirilor sau excluderilor presupune anumite criterii, anumite reguli i principii. Ansamblul acestora constituie ceea ce se numete raiune. Intelectul este facultate a regulilor", facultate a unitii fenomenelor cu ajutorul regulilor". Intelectul constituie pentru raiune un obiect, ca i sensibilitatea pentru intelect. Relatia gindirii cu alte procese psihice -cu limbajul cu memoria cu creativitatea cu imaginatia, vointa atentia. 7. Limbajul este funcia de utilizare a limbii n raporturile cu ceilali oameni. Limba este o realitate supraindividual, existnd n afara oamenilor. Comunicarea este mai dificil cnd vrem s transmitem cunotine noi ori s completm, s modificm noiuni deja nsuite. Pentru a fi nelei trebuie s mbinm termenii noi cu multe alte idei deja cunoscute. K. Popper disocia dou funcii ale comunicrii: una descriptiv, referitoare la obiecte i fenomene, i o a doua argumentativ", prin care fundamentm, aducem argumente n favoarea anumitor judeci. Aceasta din urm este mai complicat. Teoria comunicrii rezum fenomenul comunicrii, reducndu-1 la cteva elemente principale, emitor receptor . Emitorul traduce ideile n anumite cuvinte i propoziii sau, n cazul radio-ului, le transform n impulsuri electromagnetice - proces ce poart numele de codare. Receptorul decodeaz mesajul, adic traduce semnalele ntr-o succesiune de idei. Decodarea (ca i codarea) presupune un repertoriu comun adic o serie de cunotine avnd aceleai semnificaii, att pentru emitor, ct i pentru receptor.

Dac exist diferene importante ntre repertoriile emitorului i receptorului, transmiterea informaiilor poate deveni imposibil. Cu ct bagajul de informaii este mai asemntor, cu att mai uor se pot nelege doi interlocutori. Funcia dialectic Termenul dialectic este luat aici n sensul pe care-1 avea n antichitate: arta discuiei n contradictoriu, cu scopul descoperirii adevrului. ntr-adevr, prezentarea de argumente pro i contra unei teze, n cadrul unei dezbateri colective, este calea principal prin care teza poate fi pe deplin elucidat. De aceea, i astzi oamenii de tiin organizeaz simpozioane, conferine i congrese. Comunicrile i mai ales discuiile animate ce urmeaz sunt mijloace importante ale progresului n tiin i tehnic. Dup cum vom vedea, gndirea abstract presupune o discuie interioar, n limbaj intern, iar formarea acestei capaciti are la baz participarea la controverse reale. Pentru ca o dezbatere s progreseze, este necesar o precis clarificare a noiunilor utilizate. Multe discuii intr n impas, deoarece participanii atribuie termenilor folosii semnificaii diferite. Apoi, desigur, vorbirea trebuie s fie ncrcat de sens, s nu devin mai mult un joc de cuvinte. Nu poate fi progres ntr-o controvers ct vreme o persoan vorbete pentru plcerea de a se auzi, fr s aib ceva de adugat la ceea ce s-a spus naintea ei. Vorbria goal e denumit psittacism, de la psittacus care nseamn papagal", pasrea care vorbete fr a nelege ceva. Ea constituie un pericol evident n orice discuie tiinific. Nu e suficient precizarea iniial a unor definiii. n timpul argumentrilor se impune, n mod evident, necesitatea modificrii (lrgirii sau ngustrii) unor concepte. Pentru a se pstra un consens, e foarte necesar ca tezele, afirmaiile generale, abstracte s fie nsoite de precizri, de exemplificri, evocndu-se fapte ori experimente concludente. Funcia practic Limba este o unealt. Prin limbaj noi acionm asupra altora, asupra celor din jur n special. Dar aciunea nu const numai n comunicarea de informaii, cuvintele noastre pot incita imediat la fapte. Funcia afectiv Este funcia cea mai veche, ntlnit i la animalele superioare: prin diferite expresii (de aceea unii o denumesc funcia expresiv"), se comunic celor din jur strile afective, ndeosebi emoiile. iptul unei psri alerteaz un ntreg stol de gte slbatice. Mimica unei persoane ne comunic, adesea, bucuria ori enervarea: acesta e limbajul nonverbal". Dar i limbajul vorbit ne comunic atitudinile i sentimentele persoanei care vorbete. Funcia ludic Vorbirea poate fi prilej de joc. Copiii, mai ales n primii ani cnd nva limbajul, se joac repetnd la nesfrit un cuvnt sau inventnd sonoriti inexistente n limba lor matern. Funcia cathartic Ca i reprezentrile, vorbirea ne ajut uneori s ne eliberm sau, cel puin, s diminum o stare de tensiune. Persoanele necivilizate i descarc nervii" njurnd sau blestemnd. Omul bine crescut" njur de obicei numai n gnd. Psihanalitii au constatat c relatarea de ctre un nevrotic a faptelor care l-au ocat n trecut, poate duce chiar la dispariia unor simptome suprtoare. n general, cnd povesteti cuiva necazurile, grijile, temerile te simi mai uurat: scade tensiunea nervoas. De aceea, dac nu avem cui s ne mrturisim motivele de ngrijorare, se recomand s le scriem . Acesta poate fi mprit n dou mari forme: limbajul exterior, cel prin care comunicm cu semenii notri i limbajul interior, nsoitor nedesprit al gndirii abstracte, desfurndu-se aproape fr ntrerupere ct suntem n stare de trezie. Limbajul exterior poate fi oral sau scris. Cel oral este dialogat, cnd lund cuvntul, alternativ, schimbm tot felul de preri cu una sau mai multe persoane, i monologat, atunci cnd o persoan se adreseaz unui auditor tcut (n cazul leciilor, conferinelor sau al discursurilor). n cazul dialogului, se mai pot distinge dou forme : limbajul situativ, care nu poate fi neles dect dac te afli n situaia la care se refer locutorul. De obicei, este ntlnit n cazul copiilor mai mici de 6-7 ani, ei nchipuindu-i c ceilali vd" ca i ei persoanele i mprejurrile vizate. Limbajul pe deplin evoluat este contextual, el fiind deplin accesibil, fr a se recurge la date percepute, ntruct propoziiile i denumirile sunt suficiente pentru imaginarea corect a situaiilor i a evenimentelor avute n vedere . Monologul pune probleme mai grele vorbitorului, pentru c acesta nu poate controla n orice moment dac auditorul a neles exact ceea ce i s-a comunicat. El se ajut observnd reaciile mimice, atenia celor crora li se adreseaz. n cazul exprimrii scrise lipsete i acest ghidaj extraverbal, cel ce scrie fiind nevoit s dea

toate precizrile necesare, innd cont de nivelul cultural al adresantului, pentru a nu aprea confuzii sau greeli n modul de interpretare a textului. Limbajul interior este o continu comentare a situaiilor ce se ivesc, a inteniilor i a mijloacelor ce pot fi utilizate n atingerea scopului urmrit. El se dezvolt prin interiorizarea treptat a dialogurilor i controverselor exterioare desfurate n realitate. Evoluia limbajului interior este lent, el ajungnd la maturitate abia o dat cu vrsta adolescenei. Limbajul interior este mai rapid dect cel exterior: multe propoziii sunt comprimate, nlocuite cu simple titluri, simboluri verbale. Functia simbolica ,cognitiva ,expresiva ,persuasiva ,reglatorie. Structura ---stimul ------raspuns ,codare -------decodare 8. Imaginatia proces psihic complex de elaborare a unor imagini idei planuri , prin combinare intro forma originala experientei anterioare . Procedeele aglutinarea , amplificarea si diminuarea , multiplicarea sau omisiunea , divisiunea sau rearanjarea , adaptarea , substituirea sau inlocuirea , modificarea , schematisarea , tipisarea , analogia, empatia . Formele imaginaiei a) Cea mai frecvent form de imaginaie solicitat aproape zilnic i la care se face apel n mod curent n nvmnt este imaginaia reproductiv. Ea const n capacitatea noastr de a ne reprezenta diferite locuri, fenomene, ntmplri numai pe baza unor relatri verbale, fr sprijinul unui material concret, intuitiv. Cea mai important form a imaginaiei este, desigur, cea creatoare. b) Visarea are loc atunci cnd, n momente de repaus, de relaxare, lsm gndurile s vagabondeze, prefernd s ne imaginm lucruri plcute, anse, ntmplri favorabile. Multora le place, de pild, s viseze ce-ar face dac ar ctiga la loterie o mare sum de bani. Visarea este puternic influenat de dorine, sentimente; ne imaginm reuita n aciuni pe care nu ndrznim s le ntreprindem. Subalternul viseaz c i pune la punct eful abuziv, ndrgostitul timid se vede fcnd declaraii pline de curaj etc. Astfel, visarea are un rol compensator. Gndurile, imaginile se succed n virtutea legilor asociaiei, dirijate de strile afective. Simul realitii intervine prea puin, totul decurge ca n romanele de aventuri, n care ntmplrile sunt foarte puin verosimile. REVERIA visarea cu ochii deschisi . c) Imaginile hipnagogice. Denumirea vine de la hipnos (somn) i agogos (a aduce). Sunt imagini care apar n timpul adormirii. C. Jung, psiholog i psihiatru elveian a gsit simboluri comune n miturile unor popoare foarte diferite, simboluri pe care le-a numit arhetipuri", susinnd a fi o motenire ereditar a tuturor oamenilor, ele aprnd i n vise. Avnd n vedere c toi oamenii au deasupra capului soarele i luna,au un tat, mam,frai, toi se tem de trsnete nu e surprinztor s gsim n imaginaia tuturor simboluri similare,fr s fie nevoie s ne gndim la idei sau imagini nscute.TEHNICA , MATEMATICA Creativitatea se poate defini ca un complex de nsuiri i aptitudini psihice care, n condiii favorabile, genereaz produse noi i de valoare pentru societate. Niveluri expresiva- productiva Modelul aisberg .formele.

9 . Atenia este procesul psihofiziologic care const n orientarea i concentrarea selectiv a activitii psihice asupra unor stimuli sau sarcini, n vederea obinerii unei percepii optime, rezolvrii adecvate a sarcinilor, a situaiilor-problem i adaptrii comportamentului senzorio-motor, cognitiv i afectiv la mobilitatea condiiilor externe i la dinamica motivelor i scopurilor persoanei. Formele ---voluntara involuntara postvoluntara interna externa sensoriala nemijlocita intelectuala mijlocita.. INSUSIRILE ATENTIEI a) Volumul atentiei sau campul de aprehensiune al atentiei se exprima prin numarul de elemente sau unitati nformationale( litere, logatomi, silabe, cuvinte, cifre, figuri geometrice etc.) nregistrate de subiect relativ simultan, dintr-o privire.

b)Concentrarea atentiei este o trasatura a atentiei selective, focalizate. Concentrarea profunda asupra unui obiect , fenomen sau proces, asupra unei actiuni etc., se datoreste focalizarii atentiei paralel cu reducerea volumului acesteia i cu crearea unei stari de neatentie fat a de alte elemente ale campului perceptiv, ale activitatii psihomotorii si, n general, ale activitatii cognitive. c) Stabilitatea atentiei releva durata mentinerii neintrerupte i ntensive . d) Mobilitatea atentiei se evalueaza n raport cu capacitatea subiectului de a realiza deplasari ale focalizarii acestui proces psihofiziologic, realizate ntentionat, n ntervale scurte de timp, n raport cu solicitarile unor sarcini. Durata necesara pentru deplasarea atentiei este de minimum 1/6 secunde(Cherry Taylor). Mobilitatea atentiei este determinata de capacitatea de readaptare a sistemului selectiv, respectiv a filtrului, la un nou canal de timp. e) Distributivitatea atentiei vizeaza vechea ntrebare privind posibilitatea sau imposibilitatea efectuarii simultane a doua actiuni sau activitati diferite. Desvoltarea prin joc ,cinema, arta plastica ,cercetarea, povestiri, teste ,antrenamente, exercitii, linistea mentala ,caracterul, managementul ,interes ,lectura expresiva ,politica 10. Activitatea este o succesiune de aciuni, aciunea fiind integrarea unor operaii urmrind un obiectiv imediat. Aciunile se pot desfura n exterior, dar am stabilit existena de aciuni mentale, din organizarea crora rezult operaiile mentale specifice . Activitatea implic o serie de aciuni exterioare pe care n ansamblu le-am denumit comportament. Incluznd i cele interioare, mentale, vorbim de conduit. Orice conduit, orice activitate se ndreapt spre un scop, ctre care converg toate aciunile componente. Exist deci un efort de sintez, de integrare specific activitii. Tendina de organizare, de unificare este o caracteristic general a organismului.

11. Afectivitatea - proces psihic ce reflecta relatia dintre obiect subiect sub forma de trairi afective. Functii -de adaptare , organisare , reglare a conduitei umane, de atasare, de sustinere, de cunoastere. Clasificarea proceselor afective primare( tonul afectiv) , complexe-( emotii dispositii), superioare (sentimentele pasiunile ) . Proprietatile polaritatea, intensitatea , durata, mobilitatea , expresivitatea . Teorii ale emotiilor- de scurta durata active si intense au caracter situational sunt provocate de ceva anume cum bucuria tristetea simpatia desgust. Se contreasa ca manie relaxare sau admiratie dispret, maresc forta diminuiasa energia duce la pasivitate sau inhibitie.

12 . Vointa proces psihic complex de autoreglaj superior realisat prin mijloace verbale sau actiuni de mobilisare a energiei psihonervoase, depasirea obstacolelor si atingerii scopurilor . Puterea vointei, perseverenta ,taria si fermitatea, independenta si initiativa ,stapinirea de sine ,promtitudinea decisiei , Calitatile vointei . 13 . Temperamentul ansamblul humorilor organice- coleric puternic neechilibrat excitabil fierea galbena Sanguin- singe puternic echilibrat mobil, Flegmatic-flegma puternic echilibrat inert , Melancolic slab fierea negra Dupa Pavlov forta sistemului nervos sau energia slab sau puternic Mobilitatea mobil sau inert Echilibrul 14. Caracterul- semnifica fisionomia sau configuratia sa psihica si spirituala nu infatisarea. Componentele atitudinea fata de oameni , de munca si activitate ,fata de cunoastere , fata de societate. Trasaturi de caracter perseverenta, instabilitatea , rabdarea , meticulositatea , pedanteria , suspiciunea.

15 . Aptitudini dimnesiunea instrumental executiva a personalitatii , insuriri fisice si psihice care constituie o conditie a realisarii cu succes a anumitor activitati . Clasificare simple visuale tacticle orientarea in timp si spatiu simtul ritmului atentia . complexe aus musical , memorie, fantesie , aus armonic. Aptitudinile se formeasa dupa principiul invatarii, factorii sociali ,educationali , caracter dinamic activitati ce solicita noi activitati , dispositii individuale innascute. 16 . Deprinderi -- ISTORIA PSIHOLOGIEI 1 . Obiectul de studiu: att pentru profesioniti, ct i pentru diletani, obiectul meditaiei psihologice ar prea c este acelai, strile, actele, interaciunile, modificrile, dezvoltarea i alienrile vieii sufleteti. tiina lucreaz ns productiv-sistemic: ea i propune scopuri, formuleaz probleme, acumuleaz fapte, ipoteze, idei i acceptri, face sinteze, i reconsiderri. n acest proces, preocupri ale practicii proto- i parapsihologice devin treptat obiect al tiinei; munca, jocul, nvarea au fost activiti dintotdeauna fundamentale pentru raportul omului cu lumea, dar s-au desfurat spontan; cu timpul, omul a vrut s le practice mai eficient, cu mai multe beneficii pentru autorealizarea sa, iar pentru aceasta a fost nevoie de gndire, investigaie, sistematizare a datelor i concluzii. Dat fiind multitudinea de forme n care se manifest psihicul, precum i diversitatea funciilor sale, obiectul psihologiei a fost redefinit adesea, aceasta fiind chiar un element difereniator al paradigmelor i colilor: tiina vieii mentale, a condiiilor i manifestrilor ei (W. James, 1890); tiina faptelor de experien (O. Klpe, 1893); experiena cognitiv, reactiv i volitiv manifest n introspecie (W. Wundt); tiina proceselor mentale (E.B. Titchener); tiina comportamentului manifest sau ascuns (J.B. Watson); mecanismele de orientare n sarcin (P.J. Galperin). Definirea obiectului psihologiei nu este doar o problem teoretic, de filosofie a tiinei. Orice investigaie psihologic, i cu precdere cea experimental, presupune o concepie mai mult sau mai puin explicit a faptului psihic, n contextul amplu al celorlalte aspecte ale situaiei: etice, estetice, biologice, fiziologice, sociale, etc. De ce studiem istoria psihologiei pentru a cunoaste care au fost primii cercetatori, pentru a compara argumentele celor din trecut cu cele de acum , 2. Socrate 460 377 -cel mai vestit medic al greciei antice a incercat sa explice fenomenele spihice , el spune ca temperatura apele anotimpurile sunt cause ale unor maladii somatice fie psihice . Teorie umorala singe, limfa ,bila neagra, bila galbena care atunci cind sunt in echilibru asigura sanatatea individului a formulat ipotesa localisarii proceselor psihice in creier . Temperamentele Aristotel 384 -322 grecia antica autorul lucrarii de anima suflet carte de psihologie ca tema de filozofie cu privire la suflet si mintea umana Aristotel defineste sufletul ca principiu al vietii si al miscarii fiintelor vii .Explica raportul dintre suflet si corp el spune daca ochiul ar avea suflet aceasta ar fi capacitatea de a vedea.Idei psihologice n sistemele filosofice ale lui Socrate, Platon i Aristotel Descoperirea omului. Socrate (470-399 .Chr.)

Celebrul Cunoate-te pe tine nsui [Nosce te Ipsum sau gnothi seauton n original, nscris pe frontonul templului din Delfi] coontinu aceeai idee. Formula nu face trimitere la interpretri psihanalitice, ci la descoperirea n noi a rdcinii celei mai adnci a simului pentru adevr, dar i a netiinei i a tendinei de a ne autoamgi (ibidem, p. 64)

Platon (427-347 .Chr.). Teoria cunoaterii i destinul sufletului

Calea prin care omul reuete s ias din peter, s dobndeasc o cunoatere mai profund asupra lumii reale, este prin msurare i raionament deductiv. n ceea ce privete concepia despre suflet, vizibil i n mitul peterii, Platon afirm c dac dorim cunoaterea adevrat aceasta nu se poate atinge dect prin purificare, prin separarea sufletului de corp (Hunt, 1993). Cnd sufletul ocup un corp, acesta opereaz la trei nivele: gndire sau raiune, voin sau curaj, apetit sau dorin. Experiena divin este atins cnd cele trei funcioneaz n armonie. Plato ofer o analogie cu un echipaj format din doi cai, unul plin de via, dar asculttor (curajul), iar cellalt violent i neasculttor (apetitul). Echipajul este condus de un vizitiu (raiunea), care reuete cu mare efort s-i fac s lucreze mpreun. Aristotel (385-322 .Chr.). Primul tratat de psihologie Para Psyche sau De Anima Prima carte despre psihologie ca tem distinct de filosofie, Para Psyche (gr.) sau De Anima (lat.) conine primele meniuni legate ntr-un sistem cu privire la funcionarea minii umane. Lucrarea a constituit, pn n perioada medieval, punctul de plecare pentru predarea ideilor psihologice n universiti. Cursul de psihologie din perioada respectiv purta numele De Anima (Mnzat, 2007). De Anima este constituit din trei mari pri (cri). n cartea I este prezentat importana unei tiine despre suflet, obiectul i metodologia acesteia, prin referiri critice la gndirea celorlali filosofi care au abordat acest subiect. Galen 131 asia mica ) instruire filosofica din familie a scris 500 de tratate despre medicina , farmacie chirurgie, cele 4 elemente din care este compus omul foc aer pamint apa , 4 temperamente simple si mai multe atipice, mixte au fost apreciate in timp , orientare neurocerebrala , sensatiile limbajul sunt sediul creerului , inima raspunde de pasiune , miscari involuntare , nivel inferior sufletului viscere , aceiasi natura la om si animale ,logician ,filosof, da importanta filosofiei virstelor, el afirma ca sensibilitatea si constiinta in timpul somnului dispar . 3. Toma dAquino 1225 1274 teolog italia printul filosofiei scolastice in centrul filosofiei sta problema divinitatii , omul e compus din corp (diagrama care o stiu eu ) si suflet din materie si forma ca suflet vegetativ este legat de hrana ca suflet sensitiv depinde de simturi iar ca suflet rational este insuflat de Dumneseu..Aptitudinile intelectuale si sensibilitatea depind de sanatatea corpului . John Locke 1632- 1704 anglia representant al empirismului engles afirma ca sufletul omului se naste TABULA RASA toate cunostintele provin din experienta sensoriala chiar si fenomenele psihice judecata rationamentul provin din sensatii . El admite existenta calitatilor de placere si durere celelalte sunt combinatii din aceste doua. Pentru prima data studiasa psihologia copilului si patologica cercetind specificul lor. Bacon F. fondatorul materialismului si al stiintelor experimentale din epoca moderna el pretinde ca toti savantii sa adopte o positie sceptica fata de toate cunostintele considera materia o totalitate de particule Hume a studiat experienta si personalitatea si relatia dintre causa si efect

4. Empirismul ---James Mill el spune ca prin asociatia ideilor sentimentul puternic are specific local transforma asociationismul dintro teorie psihica intrun mare sistem filosofic a contribuit la desvoltarea utilitarismului . Empirismul toata cunoasterea umana provine din simturi si experienta .

5. Wundt 1832- 1920 fondator al psihologiei experimentale , infiintiasa impreuna cu Leipsing primul laborator de psihologie unde au fost studiate sensatiile perceptiile, timpul de reactie prin metoda introspectiei , Autorul unor volume pe teme de antropologie , psiholingvistica , psihologia criminalisticii , religiei, si spihologia sociala . CONCEPIA BIOPSIHOLOGIC A LUI PROCHAZKA (1749-1820) A fost medic a introdus conceptul de energie nervoas. Marshall Hall (1790-1857) demonstreaz c micrile musculare au un izvor aparte. Cunotinele de pn atunci susineau c la baza micrilor se afl ori voina, ori excitarea nervilor motori ori excitarea direct a muchilor. Hall ns a clasat ntr-o grupare distinct micrile care-i au punctul de plecare n excitarea nervilor senzitivi, care ajung la centrii din zonele cerebrale sau medulare, la terminaiile nervilor ce rspund de activitatea motoare. Hall a aprat ideea c mduva spinrii reprezint doar un etaj al reflectrii reflexe, al crei unitate funcional este arcul reflex i referindu-se la date de fiziologie i clinice a susinut c funcionarea mduvei spinrii este n principiu diferit ce cel al creierului. Hall ajunge la concluzia c c cele dou coarne posterioare ale mduvei spinrii se compun din dou elemente funcionale net distincte: din nervi senzoriali i nervi excito-motrici. S-a adeverit c reflexele sunt rezultatul excitrii celor din urm. Dar noua terminologie mai avea i o destinaie special, acela de a exclude orice reflerire la intervenie unui factor de natur psihic n producerea arcului reflex. Deci Hall a fcut parte din acea categorie de cercettori care a pledat pentru excluderea termenilor psihologici n interpretarea reactivitii reflexe. TEORIA MODALITILOR SENZORIALE . n centrul ateniei a fost, firete, modalitatea senzorial vizual. Separarea prii din sistemul nervos care se ocupa de activitatea motoare, de cea care se ocupa de modalitile senzoriale a adus la via problematic fiziologiei modalitilor senzoriale. Bunoar s-a formulat problema de a pune aceste modaliti senzoriale n serviciul recunoaterii proprietilor obiectelor, de a servi la orientarea n spaiu i timp. Teoria cerebrala ntemeietorul acestei ramuri a fost Franz Joseph Gall, medic i anatomis german (1758-1828). El a pornit de la principiul c diversele aptitudini comportamentale au o corespunztoare reprezentare la nivelul sturcturii creierului. Frenologia a devenit n scurt timp o tiin foarte popular. A Avut meritul s postuleze cu trie oportunitatea localizrii cerebrale a diferitelor funcii psihice; a fcut trimitere direct la necesitatea inierii de studii experimentale n acest sens. Psihologia ca stiinta de sine statatoare- De anima prima lucrare despre suflet si idei psihologice. Psihologia are o existenta milenara , ARE UN TRECUT LUNG DAR O ISTORIE SCURTA (Ebbinghaus) Psihologia are un trecut indepartat iar istoria desvoltarii ei poate fi comparata cu destinul unui om, ideile psihologice cunoscind dea lungul evolutiei perioade de avint dar si de stagnare de inaltare dar si de cadere, Ca stiinta de sine statatoare este relativ noua aparitia ei fiind determinata de progresele inregistrate in domeniul stiintelor in cea dea doua jumatate a secolului XIX acest fapt la determinat pe Ebbinghaus sa subliniese ca istoria ARE UN TRECUT LUNG DAR O ISTORIE SCURTA .

6. Structuralismul este o psihologie introspectiva se spune ca este o chimie mentala Titchener spunea ca spiritul si corpul sunt sisteme paralele , inseamna o noutate in materie . orce activitate este determinata de stimuli , demonstrau totul prin experimente . Poststructuralismul traieste siua de asi ca si cum cea de miine nar fi . Functionalismul viseasa 3 intrebari relative ce cum de ce , e un mod de gindire mereu actual , comportamentul este un fel de activitate mentala , pune accentul pe unitatea psihica a umanitatii studiul

functionarii mintii ,prin observatii atit la animale cit si la om. Ambele curente sustin ca comportamentul este dictat din interior .constientul este un concept de basa are ca obiect de studiu ceva real.

7. Galton a infiintat metode si tehnici de studiere a diferentelor individuale mostenite genetic,sa ocupat de determinarea pragurilor sensoriale elaborat un sir de teste care masurau functionarea psihica si aptitudinile comportamentale. Behaviorismul Watson behavior-comportament a lucrat pentru a determina comportamentul putea sa devina delincvent de aceea si a studiat deprinderile conditionate . Neobehaviorismul Skinner Experimentul cu porumbeii de ale intari un comportament , cu sobolanul si socul electric , comportamentul este modelat prin consecintele sale acorda rol important intaririi , prin doua moduri positive si negative de a evita consecintele neplacute . Tehnici de intarire pentru cele deja existente invatarea programata. Recompensa si pedeapsa scolara . patern de comportamente. Psihanalisa Freud stiinta a carei obiect este psihicul inconstient , el vorbeste despre eu, eul ideal, sinele si supraeul , despre stadiile desvoltarii psihosexuale oral anal falic genital , despre mecanismele de aparare refularea proiectia regresia rationalisarea sublimarea,libidou , instinctul mortii , castrarea., complexele. NEOPSIHANALISA Jung- Arhetipuri- inseamna copie, Umbra puterea intunecata a personalitatii , animus anima- masculin si feminin, introverti se retrag iar extrovertii dau dovada de-activism. A.Adler ordinea nasterii primul nascut al doilea si unicul complexul de inferioritate rasfatul neglijarea K.Horney sustinatoarea feminismului argumenteasa ca psihanalisa se axeasa mult pe desvoltarea barbatului decit pe femei ,invidia fata de penis , invidia barbatilor fata de femeile de a naste copii . E.From-teoretician al psihologiei sociale , rolul sexului in comportamentul nevrotic ,a studiat vechiul testament ,nu avea pregatire in medicina dar a colaborat cu alti teoreticieni. Gestalt psihologia aparitia emotiei prin existenta unei tensiuni create din conflictul intre doua forte Evitarea este o solutie brutala , transformarea are loc doar prin intermediul constiintei. Psihologia umanista Erikson prima tinerete , maturitatea batrinetea adolescenta virtsA scolara virsta jocului,copilaria mica crisa Psihologia cognitiva Dupa Kelly oamenii sunt guvernati de un proces interior si anume modul cum interpreteasa informatia resulta dintrun proces exterior cum ar fi relatiile sociale.,,oamenii dispun de liber arbitru,dirijat de catre gindire anticipeasa evenimentele. PSIHOLOGIA PERSONALITII 1. Individ totalitatea insusirilor biologice Individualitate totalitatea particularitatilor specifice unui individ sau unei persoane fiinta irepetabila. Persoana ansamblu de trasaturi morale sau intelectuale se deosebeste de altii.. Ca realitate psihologic, personalitatea desemneaz omul viu, concret empiric, cu vise i deziluzii, cu realizri i eecuri, omul real; totalitatea psihologic ce caracterizeaz i individualizeaz un om n particular. Abordat ca i concept , personalitatea este cel mai complex obiect de studiu al psihologiei. Acest concept nglobeaz aproape toat psihologia deoarece nu exist teorie sau concepie care s nu se raporteze, ntr-o msur mai mare sau mai mic la conceptul de personalitate i teoriile care abordeaz acest concept. personalitatea este o entitate bio-psiho-socio-cultural, realizat prin indivizi vii, concrei;

 personalitatea este purttoarea i executoarea funciilor epistemice, pragmatice i axiologice, adic fiina uman este cea care cunoate, acioneaz i valorizeaz, transformnd pe aceast baz lumea i pe sine nsi; personalitatea este produsul i productoarea de mprejurri de medii, ambiane i situaii sociale; omul asimileaz dar i creeaz mprejurrile, le dirijeaz i le stpnete, le modific atunci cnd acestea nu mai corespund nevoilor sau aspiraiilor sale. Dat fiindc personalitatea este o realitate psihologic extrem de complex, ncercrile de abordare teoretic au generat mari controverse i dificulti de nelegere. Aa cum organizarea structural-funcional a funciilor biologice ale individului se difereniaz n timp, tot aa i ansamblul nsuirilor psihice ale persoanei suport un proces de structurare n urma cruia nu numai c se difereniaz ntre ele , dar se i valorizeaz devenind unice. Astfel, n Dicionarul de Psihologie al lui Norbert Sillamy, personalitatea este definit astfel: (...) element stabil al conduitei unei persoane; ceea ce o caracterizeaz i o diferenia de o alt persoan. Personalitatea este persoana plus o not de valoare, este organizarea superioar a persoanei. ,,Nota de calitate adugat personalitii i confer acesteia apelativul de valoare suprem (Zlate, 2004, p.233). ntre nenumratele definiii ale personalitii, G. W. Allport (1934) propune formularea de mai jos i explic astfel conceptele-cheie din aceast definiie: PERSONALITATEA este organizarea dinamic n cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determin gndirea i comportamentul su caracteristic. 2. Structura personalitatii dupa Freud id -placere ,ego-realitate superego-moralitate Eu SINE Supraeu 3.Jung Eul, inconstientul colectiv .personal ,stil de viata Arhetipuri-copie Umbra puterea intunecata a persinalitatii , animus anima- masculin si feminin, introverti se retrag si extroverti activism,mandala 4.Adler ordinea nasterii primul nascut al doilea si unicul complexul de inferioritate organica, rasfatul neglijarea, stil de viata, Horney dependent detasat agresiv nevrotic, neliniste basala, sustinatoarea feminismului argumenteasa ca psihanalisa se axeasa mult pe desvoltarea barbatului decit pe femei ,invidia fata de penis , invidia barbatilor fata de femeile de a naste copii . 5. Maslow umanism , piramida lui cu trebuinte ale persoanei , motivatiile, metatrebuintele- perfectiunea bogatia bunatatea simplitatea adevarul.Autorealisarea IONA motive dificitare. Rogers a introdus notiune de client in procesul de consiliere respectul,persoana egala cu tine. 6. Rolul mecanismelor defensive in structura personalitatii cele 8 mecanisme de aparare Reprimarea negarea inconstienta a existentei unui lucru ce provoaca discomfort , sau durere Negarea o persoana cu boala avansata neaga moartea pe neasteptate. Proiectia nu eu il urasc pe el el ma uraste pe mine . Regresia se intoarce la acea perioada a vietii care ii aduce siguranta. Rationalisarea- o persoana concediata poate spune ca slujba nu era potrivita . Inlocuirea un adult care isi uraste seful nu se exprima pentru a nu fi pedepsit orienteasa agresivitatea pe altcineva. Sublimarea Energia sexuala poate fi directionata in comportamente artistice creative.

Formarea reactiilor--apararea impotriva unui impuls neplacut ,o persoana care traeste mult timp impulsurile sexuale poate fi impotriva pornografiei o persoana agresiva poate deveni prietenoasa pofta devine virtute ura devine dragoste. 7. Kelly teoria constructelor personale -incredere neincredere, corolarul constructiei,individualitatii, organisarii,dihotomiei,alegerii,seriei,experientei,socialitatii,,fragmentarii,elementelor commune, cei doi poli opusi emergent scopul primar,polul implicit . 8.Gordon Allport (1897-1967) Allport a ncercat s descrie i s explice personalitatea folosind o serie de concepte familiare ce eticheteaz trsturi , precum: prietenos, ambiios, entuziast, timid, punctual, vorbre, dominant, generos etc. Allport este autorul unei respectate metode de evaluare a personalitii (Studiul Valorilor - The Study of Values), iar cursul su despre personalitate, susinut la Universitatea Harvard, este considerat ca fiind primul curs predat vreodat ntr-un colegiu american care aborda acest subiect. Spre deosebire de psihanaliti, el a diminuat importana primilor ani din viaa individului asupra dezvoltrii sale psihice ulterioare. De asemenea, Allport a susinut existena unor diferene calitative ntre sistemele motivaionale ale copilului i, respectiv, ale adultului. A invocat acelea i diferene i atunci cnd a discutat relaia normal - patologic. In teoria sa, ca de altfel n propria via , Allport a accentuat n mod repetat unicitatea fiecrui individ; n cea mai mare parte, munca sa a fost o perpetu cutare a propriei identiti. In acela i timp, Allport arat personalitatea este suma totala a efectului produs de un individ asupra societii. El a distins ntre trasaturi comune (care i aseamn pe oameni) i trsaturi individuale/dispoziii personale, care i difereniaz pe oameni unii de alii. Dispoziiile personale pot fi cardinale, cu semnificaie majora pentru viata oamenilor (supranumite rdcinile vie ii), centrale - evidente, generalizate si secundare se manifesta sporadic in comportament. RaymondB. Cattell (1905-1998) Cattel definete trsturile n polaritatea lor, preciznd comportamentele pe care le sintetizeaz fiecare, de exemplu: fora eului (stabilitate emoional, realism, control, calm, fr simptome nevrotice) i opusul acesteia, emoionalitatea nevrotic (imatur, instabil, emoional, impulsiv, intolerant la frustrare, prezint simptome nevrotice); inteligena general (chibzuit, raional, cultivat, tolerant); dominan (siguran de sine, voin puternic, agresiv, punitiv, egoist) i opusul acesteia, supunere (nesigur, modest, linitit, autopunitiv, dependent); vitalitatea Harria (realist, practic, matur, chibzuit, stenic, puternic, autonom) i opusul ei, vulnerabilitatea - Premsia (blnd, sentimental, fantezist, dependent, nerbdtor). Pe aceast baz Catell a construit i un cunoscut chestionar de personalitate 16 PF pe baza cruia se pot trasa grafic diferite profiuri de personalitate. Fiecare factor ce caracterizeaz personalitatea individual poate fi evaluat i poate glisa de-a lungul unui continuum ce include note de la 1 la 10. Pentru Cattel, trasatura reprezinta o tendinta relativ permanenta de a reactiona, care formeaza unitatea fundamentala a personalitatii. In acelasi timp, trasatura este o structura mentala caracteristica individului, care apare periodic in conduita sa, dar si un construct ipotetic, rezultat in urma analizelor statistice. Cattel a operat o distincie intre trasaturile-sursa sau de origine , stabile si permanente si trasturi de suprafata cu o valoare descriptiva, fara importanta decisiva pentru intelegerea personalitatii. Atitudinile, aptitudinile, temperamentul si interesele au fost considerate de Cattel ca fiind trasaturi dinamice, bazate atat pe tendinte innascute, cat si pe scheme foarte numeroase si complexe de trasaturi. 9. E.Berne analisa transactionala impulsurile scenariul de viata, rolul de eu Parine Adult Copil . Parintele autoritar grijuliu ,copil capricios , adult autentic . 10. Conceptul de sine in psihologia personalitatii dupa autori invatati de noi.

PSIHOLOGIA COGNITIV
1. Atentia voluntara te face constient. 2. Lapsus are legatura cu uitarea cind vrei sa spui ceva ce stii dar nu iti amintesti.uitarea nu are loc totala deoarece cind ne confruntam cu anumite situatii ne amintim ca cindva am mai intilnit asa detalii. 3. Decisia selectie alternativa din mai multe variabile ,rationalitate ,alternative, posibilitati, 4. Starea initiala in resolvarea de probleme, starea in care te afli relaxat sau obosit, scopul pentru care resolvi primesti ceva, operatii simple sau alte metode de resolvare a unei probleme ,spatiul in care te afli , strategii prospective retrospective care iti aduc folos sau desavantaj ,mediul este liniste luminat sau stresant sau incomod, Solutia pentru a ajunge la final ,problemele algoritmice euristice matematice. REZOLVAREA DE PROBLEME PSIHOLOGIE CONGNITIVA Principala finalitate a sistemului cognitiv este rezolvarea de probleme. Spre deosebire de celelalte componente ale sistemului cognitiv: atentia, memoria, categorizarea, mecanismul de rezolvare de probleme are un caracter mai general cuprinzand celelalte sisteme si subsisteme. Rezolvarea de probleme= rezultatul interactiunii mecanismelor cognitive Problema apare in momentul in care individul doreste sa realizeze un scop si nu are inca un raspuns adecvat stocat in memorie. O problema apare cand exista: O stare initiala ( ex: cimpanzeul este inauntru, banana afara ) O stare-scop sau stare finala, diferita de starea initial, iar individul este motivat sa-si atinga scopul. O stare de actiune sau operatie a caror realizare face plauzibila atingerea scopului (ex: folosirea batului sau imbinarea a doua bete)Daca una din caracteristici lipseste, problema se suspenda.Repertoriul de probleme este diferit de la un individ la altul. Acolo unde cineva vede o problema, alta persoana trece nepasatoare. In ceea ce priveste cercetarea stiintifica, inventarea unei probleme este mai importanta decat rezolvarea ei. Metode de cercetare a procesului rezolutiv Protocolul gandirii cu voce tare La baza acestei metode sta ideea ca subiectul poate sa-si verbalizeze ideile, reprezentarea si operationalizarea lor. Subiectului i se da de rezolvat o problema si este rugat sa gandeasca cu voce tare care sunt pasii care ii urmeaza in rezolvarea ei. Exista o verbalizare concomitenta si o verbalizare retrospectiva. Ceea ce se verbalizeaza se inregistreaza, iar daca subiectul se opreste pentru mai mult de 5-6 secunde, experimentatorul il va incuraja sa verbalizeze. Dupa incheierea procesului de rezolvare, subiectul poate fi intrebat de ce a procedat in acel fel, pentru a se obtine niste informatii suplimentare. Mai usor pentru subiect este sa verbalizeze cunostintele. Verbalizarea proceselor, operatiilor este mai greu de realizat. Se acorda o atentie verbelor. Analiza protocolului. - Segmentarea protocolului in unitati cu sens Constatarea petelor albe (procesari care subiectul le-a omis)- intrebari ulterioare pentru a umple petele albe Obiectiv Gasim o reprezentare exhaustiva a reprezentarii utilizate, a blocului de operatori utilizati Limite Verbalizarea concomitenta duce la interferenta cu procesarile in sine, pentru ca verbalizand, subiectul incetineste procesarile. Verbalizarea interfereaza negativ cu procesul de rezolvare de probleme, daca sunt verbalizate cunostintele nerelevante. Verbalizarea cunostintelor relevante are un efect pozitiv. Verbalizarea retrospectiva este folosita pentru a evita aceste interferente si pentru a obtine informatii suplimentare. Procesul de verbalizare este supus unui duclu filtraj: Al constientizarii. Al verbalizarii Simularea pe calculator Crearea unui program care sa rezolve problema respectiva intr-un mod cat mai asemanator modului de rezolvare al unei persoane. Strategii rezolutive Dupa certitudinea rezultatelor avem... Strategii algoritmice Strategii euristice Dupa vectorul in care mergem: Strategii prospective Strategii retrospective

Strategii algoritmice= proceduri standardizate care ne asigura cu certitudine ca vom ajunge la solutia corecta daca respectam un numar predefinit de pasi. Sunt strict determinati si se aplica la o clasa intreaga de probleme. Orice algoritm poate fi aplicat pe calculator. Exemplu: programul SPSS. Strategii euristice= proceduri care limiteaza numarul de cautari si care ne directioneaza spre o solutie. Euristicile nu ne garanteaza ca solutia gasita este optima si ca drumul folosit e cel mai scurt (eficacitate), dar putem ajunge la solutii satisfacatoare. Euristice: - specifice - generale (analiza=mijloace-scopuri) 1. Daca se da o stare care nu este dezirabila trebuie detectata diferenta dintre starea initiala si starea dezirabila. 2. Se cauta sa minimalizam situatia prin aplicarea unui operator. Daca nu poate fi aplicat operatorul, trebuie modificata starea problemei ca sa poata fi aplicat. 3. Se compara starea finala cu starea dezirabila. Daca nu este nici o diferenta inseamna ca problema este rezolvata, daca nu, trebuie reluati pasii anteriori. Strategii prospective= pornesc de la starea initiala si aplica diversi operatori pana se ajunge la starea finala, dorita. Sunt mai eficiente cand starea finala nu este clar definita, nu trebuie sa stim unde vrem sa ajungem.Strategii retrospective= presupun cunoasterea starii finale, a solutiei si aplicarea unui demers invers de la starea finala la cea initiala. Doua situatii, stari sunt analoage daca descoperim un punct de vedere din care situatia A poate fi vazuta ca situatia B si invers. Pe baza analogiei dintre doua situatii putem trasfera (ex: procedura de rezolvare). Analogia stabilita trebuie sa fie relevanta. Ce anume se trasfera?,,,,Structura de scopuri si subscopuri.Procedura de rezolvare In contextul imbogatirii instrumentale, invatarea poate fi stimulata prin gradarea transferului. Exemplu: Oferim subiectului o problema-tip si apoi o problema de rezolvat. Cu cat analogia este mai mare, cu atat problema de rezolvat este mai usoara. Cu cat analogia este mai mica, cu atat problema de rezolvat este mai grea. Cum se realizeaza transferul? Reprezentarea mintala a problemei-tinta cu toate caracteristicile ei activeaza la subiecti diferite situatii analoage.Dintre aceste situatii, problema care are valoarea de activare cea mai mare este reamintita ca fiind problema-sursa. Prin intermediul categorizarii ne formam o reprezentare a problemei si dupa aceea o categorizam. RATIONAMENTUL Rationamentul sau inferenta este o procedura prin care obtinem noi informatii prin combinarea celor deja existente.Rationamentul inductiv= producerea unei ipoteze mai generale pornind de la date particulare. Exemplu: inducerea unei proprietati, reguli, structuri.Inducerea unei proprietati= generalizarea unei caracteristici care a fost constatata la cativa membrii a unei clase asupra intregii clase. Asumptia fundamentala care ne face sa inducem o proprietate este omogenitatea obiectelor in care traim. Inducerea unei reguli= fiind expusi la un numar de situatii initiale de stimuli care sunt generati pe baza unor reguli, putem deduce regula care sta in spatele generarii lor. Odata sesizata regula, putem genera un numar nelimitat de stimuli care poate satisface regula. In momentul in care am indus o regula, daca dorim sa o testam, este recomandat sa cautam contra-exemple. Inducerea unei structuri= se bazeaza de la descoperirea unei retele de conexiuni care sunt valabile in situatia A si apoi sunt trasferate in situatia B. Rezolvarea prin analogie presupune inducerea unei structuri. Rationamentul deductiv= serie de calcule care sunt guvernate de reguli, astfel incat din anumite premise rezulta cu necesitate o concluzie logica.Silogistic,,Ipotetico-deductiv.,,Liniar 5. Recunoasterea si reactualisarea informatiei-experimentul cu subectii care aveau de recunoscut la inceput cite un item apoi cite doi si tot asa in serie,unii le combinau ca sa le fie mai usor de memorat 6. Legile memoriei strategii de desvoltare, domeniul ,interes ,motivatie, focar parte din creier , importanta informatiei , activitatea, intelegerea insusirii, cunostintele anterioare, frinele pentru memorie , stratul timpuriu , folosirea citor mai multi sensori . 7. Representarile --imagini mentale formate in urma experientei , in decisie sunt doua parti tu te hotarasti repede de partea care esti datorita experientei anterioare cu una din parti.

8. Memoria sensoriala reactia la stimuli, primara , de scurta durata , de lunga durata de lucru selectarea prelucrarea ,uitarea, secundara stocarea uitarea reactualisarea recunoasterea spontana , reamintirea , +_ 7 cuvinte , 2-20 secunde.in serie , verbal imagistica semantica.