Conflictul dintre Israel si Hamas in Gaza

Novac Ioana-Cristina Anul 2 Studii de Securitate

Conflictul armat care se desfasoara in prezent in Fasia Gaza reprezinta o etapa foarte importanta, de reluare a conflictului israeliano-palestinian, desi este inceput de mai bine de 60 de ani si a suferit numeroase modificari de ordin politic, militar, economic, modificari ale temelor de conflict si a actorilor locali si internationali implicati, conflictul se desfasoara intre doua grupuri etnice bine conturate. Grupul izraelian care s-a organizat in Israel in anul 1948, si cel palestinian care a avut si are si acum inclinari nationaliste legate de acelasi teritoriu precum rivalul sau. Inceputurile acestui conflict etnic s-a declansat odata cu razboiul creat de statele arabe in anul 1948, odata cu aparitia statului Israel, care au luat amploare constituind astfel serii lungi de violente si ostilitati, incercari de pacificare, incalcari de acorduri. Baza o constituie o problematica mai veche, un conflict dintre locuitorii arabi ai Palestinei si evreii colonizati in regiune de catre miscarea sinionista , cu sprijin britanic.

Conflictul dintre Israel si Hamas din 2008-2009 Conflictul dintre Israel si Hamas din Gaza, a luat nastere in urma incalcarii unui armistitiu pe care Egipt l-a negociat pe 19 iunie 2008, intre Israel si Hamas, pe o perioada de sase luni, in care Israel trebuia sa ridice blocada impusa Fasiei Gaza. Sustinand ca Israelul nu a respectat intelegerea si ca a organizat un raid in data de 4 noiembrie, Hamas a incalcat armistitiul, organizatia lansand rachete si mortiere din Gaza asupra unei tinte din sudul Israelului, iar in data de 19 decembrie Hamas a anuntat ca nu ca renegocia un alt armistitiu cu Israelul. Mai tarziu, pe 27 decembrie, ca raspuns la atac, Israel a lansat Operatiunea Plumb Intarit, care avea ca si obiectiv eliminarea capacitatii Hamas

de a lansa atacuri cu rachete asupra oraselor si comunitatilor din sudul Israelului. Printre obiectivele din Gaza tintite de Hamas, se numarau moschei, spitale si Scoala UNRWA, despre care se stia ca erau folosite pe post de adaposturi sau depozite de armament si munitie. Hamas este o organizatie paramilitara islamista sunita, care a fost infiintata in 1987 din aripa palestiniana a Fratiei Musulmane. Cuvantul hamas, inseamna zel, elan si reprezinta un acronym pentru Harakat al-Muqawamat al-Islamiyyah(Miscarea de Rezistenta Islamista1). Organizatia combina nationalismul palestinian cu fundamentalismul islamit. Obiectivele principale sunt de a distruge Israelul, de a inlocui Autoritatea Palestiniana cu un stat islamist si de a ridica stindarul lui Allah asupra fiecarui centimetru de pamant palestinian.2 Liderul Hamas, Abd al-Aziz Rantisi considera negocierile de pace ca fiind inutile, intrucat nu credem ca vom putea trai cu inamicul3. Pentru a-si atinge scopul in creare unui stat Palestinian islamit pe teritoriul Israelului, Hamas s-a folosit de mijloace politice fie ele pasnice, prin participarea la alegeri, fie ele violente, prin actiuni teroriste de tip commando sau guerrilla. A atras sprijinul populatiei palestiniene de partea sa, prin dezvoltarea unor serii de proiecte sociale, sponsorizand retele de servicii sociale, medicale, dar si de educatie pentru copiii palestinieni4, fiind folosita si educatia in spiritual Jihad-ului. Brigazile Izz al-Din al-Qassam, din Hamas, au intreprins atacuri sinucigase asupra unor tinte civile si militare israeliene. Odata cu inceputul anilor 1990, acestia au atacat inclusive palestinieni care erau suspectati ca ar fi colaborat cu Israelul, precum si o alta grupare rivala Fatah, si aceasta inclusa pe lista organizatiilor teroriste. Una dintre principalele surse de finantare ale Hamas sunt donatiile din partea expatriatilor palestinieni, dar si de catre Iran, insa exista si stranger de fonduri si propaganda pro-Hamas si in Europa Occidentala si in America de Nord5. Un an mai tarziu in 8 ianuarie 2009, nordul statului Israel a fost lovit de rachete lansate din sudul Libanului. Hezbollah insa nu a revendicat atacurile, iar parerea analistilor de politica externa cu privire la aceasta situatie a fost aceea ca exista posibilitatea ca acele atacuri sa fi fost lansate de grupari palestiniene

1 2

Hroub K., Hamas Political Thought and Practice, 2002 Programul Hamas, 1988 3 Council on Foreign Relations, Hamas, 2009 4 Council for Foreign Relations, Hamas, 2009 5 US Department of State, Patterns of Global Terrorism, 2002

straine, neafiliate Hezbollah, iar in 13 ianuarie 2009, soldatii israelieni au fost atacati de grupari necunoscute la granita cu Siria. Ca o consecinta a Invaziei Israeliene din timpul primului razboi din Liban care a avut loc in anul 1982, care avea ca si scop stoparea atacurilor palestiniene lansate din sudul Libanului, s-a format organizatia Hezbollah ( Partidul lui Dumnezeu), o organizatie a carui ideologie se inspira din Revolutia Iraniana si din invataturile Ayatollah-ului Khomeini. Misiunea Hezbollah este de a elibera Ierusalimul, de a distruge Israelul si de aimpune un regim islamic in Liban 6. Incepand cu anul 1992, este o forta activa in politica si in viata sociala a statului Liban. Hezbollah este sustinuta , atat financiar , diplomatic si organizational, cat si cu armament si explozibili, de catre Iran si Siria7, desi aceasta din urma respecta principiile unui stat secular. Pozitia Hezbollah referitoare la Israel, prin perspectiva secretarului general al organizatiei, Hassan Nasrallah, a declarat ca singura modalitate de solutionare a conflictului din regiune este disparitia Israelului8. Atat Hamas, cat si Hezbollah, sunt organizatii islamice a caror orientare ferm declarata este distrugerea statului Israel si crearea unui stat palestinian islamic. Ca urmare a unei intalniri in ianuarie 2005, care a avut loc la Beirut, Khaled Mashal si Nasrallah, liderii celor doua organizatii, au incheiat o intelegere sa continue actiunile teroriste importriva Israelului9. Ambele conteaza pe Iran si Siria, cu sprijinul carora au intreprins in anul 2007, cea mai importanta campanie de inarmare de la formarea lor. Deoarece fortele Hamas sunt disipite in randurile comunitatii civile palestiene din Fasia Gaza, organizatia folosind zone rezidentiale pe post de puncte strategice in lupta impotriva armatei israeliene, diferentierea intre militanti si populatia civila este foarte dificil de facut, iar raportarile despre victime indica un numar foarte mare in numarul civililor. De la declansarea raidurilor armatei israeliene, frecventa si intensitatea atacurilor militantilor Hamas asupra teritoriilor israeliene nu s-au redus. Statele arabe vecine zonei de conflict s-au confruntat cu problema palestiniana pe scena politica o perioada lunga de timp, datorita existentei refugiatilor palestinieni de pe teritoriile lor, lucru care i-a mentinut o perioada lunga de timp in conflict, pana la infiintarea Autoritatii Palestiniene.
6
7

Programul Hezbollah, 1985 US Department of State, Patterns of Global Terrorism, 2002 8 Electronic Intifada, Peace between Hezbollah and Israel? It Almost Happened, 2006 9 WorldNetDaily.com, Hamas, Hezbollah vow to continue terror, 2005

Problematica existentei refugiatilor palestinieni in statele arabe vecine si activismul lor constituie o problema grava, ea generand probleme guvernelor statelor respective, cum ar fi Iordania. Acesta este un stat arab dependent din punct de vedere economic de SUA, Europa si Israel, cu un numar mare de refugiati care a hotarat in 1999 sa expulzeze Hamas de pe teritoriul sau. In aceeasi perioada Egiptul, devine negociator traditional intre israelieni si palestinieni si intre Hamas si Fatah, unde intervine din dorinta de a obtine un armistitiu, insa o face prin metode dure atacand mai ales politica Hamas. Un exemplu avem din partea jurnalistului Gaza Gazi Safwat ca afirma faptul ca palestinienii, unde merg, aduc probleme10 iar datorita acestui fapt guvernele arabe nu doresc sa aiba alte implicatii in ceea ce priveste problema palestiniana, lasand rezolvarea acestei probleme pe seama Autoritatii Palestiniene. In 9 ianuarie 2009, Consiliul de Securitate ONU a incercat o obtinere a Rezolutiei 1860, conform careia se cerea incetarea focului in Gaza si retragerea completa fortelor israeliene, insa nu a fost acceptata, datorita SUA, care se presupune ca declasarea acestei interventii israeliene a avut loc intr-un moment in care SUA, un important aliat al Israelului si in relatii tensionate cu Iranul, se afla in incapacitate sa actioneze datorita transferului de putere de la Casa Alba. Coflictul reprezinta o disputa pe termen lung, Razboiul din Gaza a reusit sa divizeze lumea araba, incapabila sa ia o pozitie clara fata de conflictul militar dintre Israel si Hamas. Iranul si Hezbollah sunt singurele care susting direct sip e fata miscarea Hamas. Iranul, este o tara care ofera un sprijin concret cu bani, armament si antrenament, militantii Hamas dupa ce a preluat problema palestiniana de la tarile arabe. Hezbollah este si ea sustinuta de Iran, si ar avea o capacitate militara de a forta armata israeliana sa lupte pe doua fronturi. Prezenta in conflict a Iranului s-a realizat prin intermediul Hezbollahului, reprezentant un atuu in negocierile cu occidental prin programul sau nuclear, si pentru ca i-ar consolida statul de putere regionala. Cu toate acestea, nici Iran si nici Hezbollah , nu intervin in conflictul din Gaza, datorita unor circumstante interne particulare, legata de alegerile electorale. Liga Araba este si ea neputincioasa sa stranga laolalta statele member, pentru a ajunge la o pozitie in ceea ce priveste conflictul din Gaza, acest lucru se dorea prin realizarea unui summit. Summitul necesita prezenta reprezentantilor a cel putin 15 state din 22, principalii opozanti au fost Arabia Saudita, aliat strategic global puternic al SUA si Egiptul, un stat important care sustine Arabia Saudita.
10

Revista Evenimentul Zilei, Hamas si Noul Orient Mijlociu, 2009

Concluziile rezultate in urma acestui conflict s-au concretizat, schitand diferenta dintre cauza palestiniana si Hamas, datorita atitudinii guvernelor statelor arabe, a doua entitati palestiniene. Conflictul dintre Israel si Hamas poate avea un impact asupra procesului de pace, Abbas a acuzat Hamas ca ar fi provocat atacurile israeliene asupra Gaza si a mai afrmat si ca acesta va pune capat negocierilor cu Israelul, daca actiunile acestuia contravin intereselor palestiniene.11 Procesul de pace israeliano-palestinian poate evolua in 2 directii, in functie de rezultatele interventiei militare in Fasia Gaza. Prima directie o constituie actiunile militare, care sa se soldeze cu eliberarea zonei de autoritate Hamas si intergrarea sub Autoritatea Palestiniana, rezultand apropierea premizelor de constituire a unui stat palestinian independent pe cele doua teritorii. Cea de-a doua directive ar fi ca Israelul sa admita un armistitiu sis a permita unui Hamas slabit sa isi mentina autoritatea in Fasia Gaza, ceea c ear bloca evolutia procesului de pace, o teorie sustinuta de ambasadorul Autoritatii Palestiniene in Romania, Ahmed Majdalani. Ahmed Majdalani este de parere ca Israelul urmareste o temporizare a obligatiilor fata de procesul de pace, slabind dar nu eliminand pe Hamas din Fasia Gaza. Israelul nu vrea sa elimine Hamas din Gaza, vrea doar sa indrepte o lovitura foarte mare asupra Hamas-ului, atat. Si sa ramana Gaza sub conducerea Hamas-ului, sa ( produca) separarea intre Gaza si Cisiordania si sa fuga de obligatiile fata de procesul de pace12. Din aceasta declarative a lui Ahmed Majdalani rezulta incapacitatea Autoritatii Palestiniene de a rezolva ea insasi conflictul. Sambata 17 ianuarie 2009, la 11 zile dupa declaratia Ambasadorului Palestiniene in Romania, Israel a proclamat incepand cu ora 2 noaptea incetarea unilaterala a focului. Hotararea Israelului a fost facuta publica de catre premierul Ehud Olmert si ministrul de Externe Tzipi Livin in timpul unei sedinte a cabinetului israelian de securitate. Israelul se arata multumit si este de parere ca obiectivele sale au fost atinse intrucat Hamas a primit o lovitura grea, prin distrugerea infrastructurii militare, de asemenea mai declara ca isi rezerva dreptul de a raspunde in eventualitate unui nou atac, venit din partea lui Hamas.Desi s-a stabilit o

11 12

Al Jazeera English, Israel rebuffs Gaza ceasefire calls, 2008 TVR, editie speciala 06.01.2009

incetare unilaterala a focului, asta nu prevede si retragerea trupelor israeliene din Fasia Gaza. Oficialii Hamas considera planul israelian drept inutil, deoarece atata timp cat soldatii israelieni refuza sa paraseasca Fasia Gaza, ostilitatiile nu vor inceta nici ele, iar planul pus la cale de israelieni este considerat ca fiind o tentativa de evitare a unui acord mediat din Egipt, considera partea palestiniana. In concluzie cele doua parti aflate in conflict nu vor reusi de comun acord sa instaureze pacea, decat prin masuri mai drastice, printr-un acord politic care probabil va fi initiat la summit-ul din Egipt.

Conflictul dintre Israel si Hamas in Gaza din 2010-2012

Dupa incetarea focului din 2009, conflictele armate s-au petrecut intr-un numar mult mai mic, s-au realizat o serie de donatii din partea unor actori

internationali si anume o suma de aproximativ 4 miliarde de dolari in Gaza pentru recuperarea dupa distrugerile razboiului, pentru stabilizare, timp in care ce administratia Obama a pus presiune pe premierul Banjamin Netanyahu sa opreasca dezvoltarea asezarilor din Cisiordania si sa reia procesul de pace dintre Israel si poporul palestinian. Mai tarziu in ianuarie 2010, perioada de liniste relativa a fost intrerupta de alte atacuri ale Israelului la frontiera cu Fasia Gaza, unde au fost bombardate mai multe tuneluri care treceau pe sub bariera Gaza si au vizat uciderea mai multor militanti care planuiau atacuri. Doua luni mai tarziu, a avut loc prima ciocnire cu victime de la finalul razboiului din 2009, care s-a soldat cu moartea a doi soldati israelieni in timpul confruntarilor de la frontiera, langa orasul Khan Younis. Nici intre 2011 si 2012, conflictele armate nu s-au oprit, in luna septembrie 2011, Autoritatea Palestiniana a demarat o campanie prin care viza recunoastere Statului Palestinei, in granitele dinainte de 1967 si capitala la Ierusalimul de Est, la cea de-a 66 Sesiune a ONU. Pe 23 septembrie, presedintele Mahmoud Abbas a tinut un discurs in care critica dur Israelul in cadrul Adunarii Generale a ONU, in care anunta ca palestinienii nu vor recunoaste niciodata statul evreu. In aceeasi zi, el a depus o cerere ca Statul Palestinei sa fie recunoscut ca al 194-lea membru al ONU. Consiliul de Securitate inca nu a votat asupra acestei cereri.13 Luna martie a anului 2012 s-a inregistrat o noua intensificare a atacurilor dintre Fasia Gaza si Israel. Fortele Israeliene de Aparare au lansat un atac, pe 9 martie, in urma caruia a fost ucis Zohai al-Qaisi, considerat a fi responsabil pentru atacurile din 2011, care au condus la moartea a opt israelieni, intre care sase civili. Militantii din Fasia Gaza au raspuns cu circa 300 de rachete lansate peste granita. Ambele tabere au avut victime din randul civililor, mai multi raniti fiind inregistrati in Gaza. Statele Unite, Franta si ONU au condamnat atacurile palestiniene, americanii sustinand dreptul israelienilor de a se apara. Liga Araba, Egipt, Siria si Iran au fost de partea palestinienilor condamnand raidurile israeliene. Dupa semnarea armistitiului, Hamas, care nu a participat direct la lupta, a insistat ca un razboi deschis cu Israelul ar fi fost "devastator pentru poporul palestinian".14

13 14

Institutul Diplomatic Roman

Institutul Diplomatic Roman

Conflictului continuu care se deruleaza din 2006, de cand Hamas a venit la putere, in luna octombrie 2012, Agentia Israeliana de Securitate a raportat 92 de atacuri separate, cu un total de 171 de rachete lansate catre teritoriul israelian. Pe 24 octombrie au fost raportate nu mai putin de 80 de rachete si atacuri cu mortar din Fasia Gaza. In afara de cele cinci victime, doua persoane din Israel (doi muncitori thailandezi raniti) si trei palestinieni (presupusi militanti care se pregateau sa lanseze rachete, ucisi), pana pe 2 noiembrie nu au fost inregistrati morti sau raniti. Uciderea unui tanar de 22 de ani de catre FIA a pornit un lant de evenimente care a escaladat pana la conflictul major inca in desfasurare.15 Pana in data de 20 noiembrie, rapoartele indica aproximativ 113 palestinieni ucisi, dintre care aproape 50% sunt civili. Conform unui raport publicat de Amnesty International, 66 de civili palestinieni au murit de la inceputul conflictului. Nu se mentioneaza insa daca acestia au murit ca urmare a atacurilor israeliene sau in urma executiilor Hamas, care au ucis mai multe persoane suspectate de colaborare cu Israelul. De partea Israelului, au murit patru civili si un soldat, fiind inregistrati peste 250 de raniti. Oficialii israelieni au explicat ratele scazute de eficacitate ale atacurilor palestiniene prin succesul sistemului de interceptie a rachetelor Iron Dome, existenta camerelor anti-bomba in majoritatea caselor israelienilor si distrugerea mai multor baze de lansare din Fasia Gaza. Actiunile ambelor tabere au fost condamnate si numite crime de razboi. Organizatiile internationale au solicitat incetarea conflictului si ajungerea la un armistitiu. Egiptul a fost prima tara care a incercat medierea. Statele Unite s-au implicat in procesul de pace, iar ONU a cerut gasirea unei solutii imediate. Ministrii de externe din Turcia si alte state ale Ligii Arabe au mers in Gaza pentru a incerca sa promoveze ideea unui armistitiu intre partile beligerante. Israelul discutat conditiile in care ar accepta incetarea un armistitiu, formuland sase cerinte si anume: incetarea violentelor pe nu mai putin de 15 ani, oprirea contrabandei de armament catre Fasia Gaza, oprirea tuturor atacurilor cu rachete sau asupra soldatilor israelieni, rezervarea dreptului Israelului de a riposta in cazul unui atac terorist sau al unui potential atac, granita Israel-Gaza sa ramana inchise, desi cea dintre Gaza si Egipt ar putea ramane deschisa, iar politicienii Egipteni sa garanteze respectarea cerintelor.

15

Institutul Diplomatic Roman

Hamas, pe de alta parte, doreste ca Israelul sa opreasca toate atacurile in Fasia Gaza si sa ridice blocada. Liderul Khaled Meshaal a cerut garantii internationale. Raspunzand la o crestere majora a atacurilor transfrontaliere din Fasia Gaza, teritoriu aflat sub controlul Hamas, Israelul si-a lansat cea mai mare ofensiva militara de la cea pe care au executat-o in 2009. Hamas a tras de la inceputul anului 768 rachete, din care 120 in aceasta saptamana, iar una dintre ele a distrus o casa in orasul Sderot. Un fapt important de mentionat este ca Hamasul doreste in primul rand suspendarea (sau anularea) acordurilor de la Oslo intre Israelieni si Palestinieni, in al doilea rand preluarea conducerii Autoritatii Palestiniene si distrugerea fortei militare si politice a Fatahului. In al treilea rand, doresc recunoastere internationala, libera trecere intre Gaza si Transiordania pentru a putea ameninta Israelul din sud si din est. O reconciliere cu Israelul este imposibila, in nici un fel de circumstante in afara de anihilarea Israelului sau a Hamasului.

Operatiunea Pilonul Apararii (Pillar of Defense, in ebraica numele este biblic Amud Anan, adica acel pilon de nori care i-a condus pe israeliti prin Sinai), se afla acum in etapa de uzura reciproca. Armata israeliana incearca sa zdrobeasca obiective suplimentare de pe teritoriul palestinian intr-un efort de a reduce distantele mai mari ale tirurilor palestiniene, pentru a se asigura ca acestea nu vor fi in masura sa lanseze atacuri cu rachete Fajr si de a reduce in mod semnificativ numarul de rachete Grad, cu o raza de pana la 42 km. Un alt obiectiv foarte important il vizeaza echipajele de lansatori de rachete inainte sau dupa lansare. Organizatiile paramilitare din Fasia Gaza, considerate de UE si SUA drept teroriste, principalele fiind Hamas si Jihadul Islamic, au invatat lectia lor din operatiunea anterioara (Cast Lead) , ca si cele pe care le-au invatat si Hezbollah in timpul celui de-al doilea razboi din Liban si le-au pus in aplicare. Ca urmare, aceste formatiuni reusesc acum sa traga succesiv zeci de rachete Grad (rachete Katiusa de 122 de milimetri), desi zeci de aparate de zbor cu echipaj uman ale IAF (fortele aeriene israeliene) si drone, precum si observatii sofisticate de la sol si de pe mare incearca sa zadarniceasca lansarile. Echipajele de lansare ale rachetelor apartinand Hamas-ului si Jihadul Islamic copereaza in conformitate cu un program pre-planificat, prin care gestioneaza lansatoare statice instalate sub sau deasupra solului. Operatorii nu sunt obligati sa fie aproape de lansator cand o racheta este trasa deoarece o pot face de la distanta. In plus, ele sunt ascunse intr-un mod care le permite reincarcarea rapida prin tunele pentru a scapa inainte ca IDF sa ajunga la locul lansarii. Un sistem care s-a dovedit a fi de succes este Cupola de Fier (Iron Dome Kipat Barzel), sistem aerian care a reusit pana acum sa anihileze in zbor cam 75% din rachetele trase. Unul dintre motivele pentru decizia de a amana operatiunea a fost faptul ca israelienii au vrut sa faca o a patra baterie operationala, baterie care ar fi reintregit sistemul la 90% de succes in interceptare. Cu toate acestea, israelienii recunosc faptul ca bateriile nu garanteaza ca 100% din rachete trase in comunitatile lor vor fi contracarate. Sistemul de interceptare da esalonului politic mana libera si IDF poate avea rezultate mai eficiente. Succesul operatiunii va fi deteminat nu in functie de realizarile militare de pe teren, ci in functie de rezultatul strategic si implicit politic. Semnele indica insa faptul ca Israelul si-a stabilit un obiectiv relativ modest: un armistitiu pe termen lung, nu doar in termeni de lansare a rachetelor spre teritoriul ei, dar si in

ceea ce priveste activitatea terorista impotriva IDF de-a lungul gardului de frontiera cu Gaza. O alta asteptare de la finalul acestei operatiuni este ca toate gherilele si organizatiile militare si paramilitare din Gaza se vor angaja intr-un armistitiu garantat de Egipt, care acum este sub conducerea Fratilor Musulmani. Daca Hamas refuza un astfel de acord, IDF va lua in considerare lansarea unei ofensive terestre in Gaza. La fel de important pentru Israel este testarea relatiilor si respectarea tratatelor formale si mai putin formale cu Egiptul, dupa rasturnarea regimului Mubarak. Astazi partile au hotarat un armistitiu de cateva ore pentru a da polibilitatea Presedintelui Egiptean sa ajunga in Gaza pentru medieri. Dupa cum se vede armistitiul nu a fost respectat de ambele parti.16

16

Institutul Diplomatic Roman

Avand in vedere conflictele inabusite si reinsufletite dintre Israel si Hamas numarul sanselor de reconciliere intr-un orizont apropiat a scazut considerabil. Exista oprobabilitate sporita de interventie terestra limitata dar si o posibilitate (mai mica) de o interventie majora asemanatoare cu cea din 2009. Daca Israelul pregateste o operatiune militara impotriva Iranului, probabil ca aceast ar trebui sa vina numai dupa rezolvarea problemelor din proximitatea apropiata, desi consilierii politici raman sceptici in aceasta privinta. Conform unor declaratii publice cu referire la conflict, se preconizeaza ca Israelul are fi avut nevoie cam de 3 zile sa treaca din pozitiile defensive la cele ofensive si sa elibereze de pe pozitiile anterioare trupele regulate pentru a duce aceasta ofensiva si sa le schimbe pe pozitiile anterioare cu trupe de rezervisti. In situatia in care intre cele doua parti aflate in conflict s-ar instaura pacea, principalele puncte emise in armistitiu , vor fi: 1 Israelul trebuie sa pun capat oricarei ofensive teritoriale, maritime sau aeriene impotriva Fasiei Gaza, inclusiv incursiunilor teritoriale si lichidarii indivizilor. 2 Toate partile palestiniene trebuie sa puna capat tuturor atacurilor lansate din Fasia Gaza impotriva Israelului, inclusiv lansarilor de rachete si tututor atacurilor de-a lungul frontierei.

3 (Armistitiul prevede) deschiderea punctelor de frontiera, facilitarea deplasarii indivizilor si transporturilor de marfuri si incheierea restrictiilor de deplasare pentru locuitori si a lichidarilor locuitorilor din zonele frontaliere. Punerea in practica (a acestor masuri) va trebui abordata in 24 de ore de la inceputul armistitiului. 4 Orice alta problema ridicata (de oricare dintre parti) va trebui discutata.

5 Mecanismul de aplicare. 6 Implementarea unei ore zero de intrare n vigoare a acordului.

7 Fiecare parte trebuie sa se angajeze in fata Egiptului ca va respecta termenii acordului. 8 Fiecare parte trebuie sa se angajeze sa nu realizeze nicio actiune care ar constitui o incalcare a acestui acord. In caz de remarci, Egiptul, n calitatea sa de sustinator al acestui acord, va trebui sa fie informat pentru a urmari situatia.

Bibliografie:

1 Hroub K., Hamas Political Thought and Practice, Institute for Palestinian Studies, Beirut,2002 2Abbas sacks Hamas-led Government, BBC, 15 iunie 2007 http://news.bbc.co.uk/2/hi/middle_east/6754499.stm

3 Al Jazeera English, Timeline: West Bank-Gaza split http://english.aljazeera.net/news/middleeast/2008/03/2008525184958469469.ht ml

4 Al Jazeera English, Israel rebuffs Gaza ceasefire calls http://english.aljazeera.net/news/middleeast/2008/12/20081231181418151724.ht ml

5 CIA World Factbook Israel https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/is.html Council on Foreign Relations http://www.cfr.org/ Ediie Special, Televiziunea Romn, 6 ianuarie 2009 http://www.monitoring.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=85 4:qediiespecialq-06012009-invitai-adrian-nstase-theodor-melecanu-ahmedmajdalani-oren- david&catid=84:tvr-1&Itemid=271 7 Gavril C., Hamas i noul Orient Mijlociu, Evenimentul Zilei, 12 ianuarie 2009 http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/835319/Hamas-si-noul-OrientMijlociu/ Haas A., Two Non-States, Haaretz.com, 12 decembrie 2007

8 Peace between Hizbullah and Israel? It almost happened, Electronic Intifada, 8 august 2006 http://electronicintifada.net/v2/article5458.shtml

9 Programul Hamas

10 Programul Hezbollah http://avalon.law.yale.edu/20th_century/hamas.asp

11 http://www.standwithus.com/pdfs/flyers/hezbollah_program.pdf

12 Ripa G.D., Lumea arab, divizat ntre Israel i Hamasi, Adevrul, 16 ianuarie 2009 http://www.adevarul.ro/articole/lumea-araba-divizata-intre-israel-si-hamas.html 13 Schnatzer J., A Gaza-West Bank Split?, Middle East Intelligence Bulletin, august 2001 http://www.meforum.org/article/333

14 The Economist, The Hundread Year War, 8 ianuarie 2009 http://www.economist.com/opinion/displaystory.cfm?story_id=12899483&sour ce=most_commented 15 U.S. Department of State, Patterns of Global Terrorism, 2002 http://www.state.gov/s/ct/rls/crt/2002/html/index.htm

16 WorldPress.org, Are Hamas and Hezbollah Working together?, 20 iulie 2006 http://www.worldpress.org/Mideast/2419.cfm

17 Yoff E., What are Hamas and Hezbollah?, Slate Magazine http://www.slate.com/id/1006301/

18 Institutul Diplomatic Roman http://militar.infomondo.ro/tag/israel/page/2