Sunteți pe pagina 1din 2

1. Pacientii spun ca ar avea dezorientari egocentrice si ca au dificultati in perceperea relativa a locatiilor obiectelor in raport cu ei insisi.

Ei au leziuni unilaterele sau bilaterale localizate in cortexul parital posterior.Desi eu sunt capabili sa ocoleasca obstacolele atata timp cat au ochii deschisi,abilitatea aceasta este complet pierduta cand isi inchid ochii.Aceasta performanta este afectata de o gama larga de cerinte vizualespatiale,incluzand rotatia mentala (abilitatea de a vizualiza aspectele obiectelor in a treia dimensiune din diferite perspective) si abilitatea de a aproxima distanta dintre doua obiecte.Acesti patienti sunt uniform afectati in sarcini de tip ancheta atat in forma familiara cat si in mediu.Un caz raportat de Levine explica conditiile: Cea mai frapanta anormalitate este cea vizuala si spatiala...Pacientul poate sa nu gasesaca exact obiectul,chiar daca l-a identificat,desi el nu era prezent in centru sau periferia dmeniului vizual.Cand ii arati doua obiecte,el poate face frecvent erori in a spune care e mai aproape sau mai departe,mai sus sau mai jos,la drapta sau la stanga...Dupa patru luni de la hemoragie,s-a pierdut frecvent in propria sa casa si niciodata nu a iesit afara fara companie...Imaginea spatiala a fost sever afectata.El nu putea sa spuna cum sa ajunga de la casa lui la un magazin din apropiere,o actiune pe care a facut-o de mai multe ori intr-o saptamana de mai bine de cinci ani.In schimb,putea sa decrie magazinul si proprietarul.(Levine et al,1985) 2.Patientii spun ca au o grava dezorientare si nu pot stabili un traseu pe unde ar trebui sa mearga,chiar daca sunt capabili sa recunoasca atractiile turistice,sa recunoasca propriile locuinte in raport cu acestea. Pe scurt,ei nu au nici un "simt al directiei".Aceasta maniferstare este asociata cu o leziune in cortexul cingular drept posterior.Un pacient descris de Takahaski e reperzentativ.: In timp ce conducea taxiul in acelasi oras(in care lucra de ani de zile) dintr-o data a pierdut traseul pe care il facea pentru a ajunge la destinatie.A putut sa recunoasca repede cladirile din jurul sau insa nu a fost capabil sa determine locatia sa actuala.Totusi,el nu a putut sa isi dea seama in ce directie ar trebui sa mearga.A inceut sa vorbeasca cu pasagerii si a incercat sa ii duca inapoi,dar nu a stiut in ce directie sa mearga.Folosindu-se de cladirile din jur si de semnele de pe strazi,cu multe greseli a reusit sa intoarca.In timplul aceste,trecat de nenumarate ori prin acele locuri,si-a amintit. (Takahaski et al,1997) 3.Pacientii spun ca au o agnozie locala si sunt incapabili de a utiliza caracteristicile mediului inconjurator pentru scopul directiilor lor.Ei pot recunoaste biserici,case si alte cladiri-dar auun deficit in a percepe informatiile mediului inconjurator- si nu pot folosi un reper,biserica,casa pentru a-si ghida miscarile.Frecvent flosesc detalii specifice ca indicii pentru a-i ajuta sa recunoasca obiecte particulare,de exemplu,pacientul isi poate recunoaste propria casa datorita masinii care e parcata in cartea sa.Leziunea care porduce agnozia locala este bilaterala sau in partea drepta a lobilor occipitali,afectand limbajul sau ginusul fusiform sau cateodata girusul parahipocamului.Un pacient identificat cu A.H. descris de Pallis,dupa urmatorul exemplu: El s-a tot plans de inabilitatea sa de a recunoaste locurile. "In mintea mea sunt exact ce locuri sunt si cum arata.Pot vizualiza piata R. fara nici o dificultate la fel si strazile care duc acolo...Iti pot desena un plan al strazii de la Cardiff pana la Rhondda Valley...Dar cand sunt afara problemele incep.Mintea mea imi spune ca trebuie sa fiu intr-un loc si iata ca nu il recunosc."Memoria lui topografica e buna,deoarece este cababil

de a descrie caile,strazile,schitele(pacientul fusese inginer) din experienta sa performanta de a desena harti sau locuri familiare inainte de boala sa.(Pallis,1995) 4.In dezorientarea anterograda,patientii nu au nici o problema sa se plimbe prin locuri familiare,dar in locuri noi nu au capacitatea de a invata despre locuri noi doar uitandu-se la ele.Daca ii arati un obiect necunoscut,el este incababil sa il selecteze mai traziu dintr-o multime de alte obiecte.Leziunea este in girusul parahipocamul in cortexul ventral inferior din partea dreapta care produce aceasta anormalitate.Ross a descris un pacient care are acest fel de disfunctie. Problema majora care trebuie notata,in afara faptului de a nu fi capabil de a recunoaste chipurile,este dezorientarea spatiala severa.

S-ar putea să vă placă și