o VAmA~TA A lIfETODEI BIOGIL\FICE h ST(JDn~L PERSO:\AUT1H

Studiul prezin t i analizeaz principalele aspecte operaionale ale "cclll:omei riei"' una dintre variantele recente ale metodei biografice. Totodat se relev valenele tliagnostiec i formative ale metodei, prin prisma structurilor interevenimcnialc, claboratc in drumul de via al personaIit.ii.

Investigarea drumului de viait ritspunde unei cerinc formulate cu tot mai mult acuitate n pRihologiaactual: de a aRi gura un Rtudiu al perRonalitii reale, opuse unei abordri simplificatoare, in virtutea crcia omul este redus la un mozaic de scoruri sau la un suport de roluri (Allport). n aceaRt privin" B. G. Ananievl vorbete chiar de o direcie disti!lGt n abordarea psihogenetic a personalitii; i anume, prin analogie cu ontogenetica (preocupat~L de procesul evoluti'"-Pe plan organic, neuropRihic i psihosocial), el reclam personalistica genetic., adic cercetarea dlumului de via, al omului, a principalelor evenimente, conflicte, orientri etc. aprute pe parcursul vieii lui n anumite condiii Rocial-istorice. nainte de a intra n miezul prohlt'meior legate de formele concrete de investigare, sint necesare ctcTa precizri de orclfnteoretico-metodologie cu privire la esen.adrumului de viai"'L 11ede o parte, i cu privire la formarea i dezvoltarea perspectivei tempomle a pcrsonalitii, pe de alt parte. Cu privire la esena drumului de Tia al personalitii de la incpput trpbuie remarcat faptul c, in psihologia contemporan, n cadrul conceptului "drumul de via" al personalitii Rint reuni te mai multe fenomene: experiena de via, sf'nsul vieii, filozofia vieii, linia vieii. Dl11mul de via, reprezint, aadar, istoria formrii i dezvoltrii unei personaliti, a contemporanului unci epoci, a celui de o vrst eu o anumit generaie. ar, tocmai aceast natur istoric a personalitii pretinde studierea, sau eel puin luarea n considerare, a variatelor cvenimente i mprejurri care i jaloneaz evoluia i care, n ultim:l instan, ii definesc identitatea. Din aceast perspectiv., drumul de via trebuie considerat cafiind adevratul "demiurg" al personalitii umane, cu toate capacit,ile i disponibilitile sale. De o maxim complexitate i dinamic, traiectoria micrii omului n lume este condiionat, de o multitudine de factori, printre carc un rol esenial l ocup tahloul suhiectiv al acestui drum.

Redus adesea la lat;ura ei fenomenolo~ic 2 pr?blen;a 11erspecti.Y~i temporale vizeaz, n accepi a lui Ch. BtIhler IP. FraIsse , m .mod CX~hCI! fa tul c definirea pcrsonalmttii trehuie s se fon~eze p~ studIerea umar~ a ~tructurii iii dinamicii sale prin prisma tabloulm ~palOte~p,ora.lal vle~l l . A.ceastanseamn~L c atit suh aRpectul conmutulm, CItIal mamsale,' rolul esenial este atribuit "timpulu~" ;rie~,ii -_ ~~tcr:tic~ infraRtl11ctur a personalitii dup L. Seve 3 - o~lllld~t 11~ tramle llldl~ -' 1 l . De altfel principala component, a tabloulm subIectIVal dl11mulm , l( U UI., " '1 l't"t" carac de viat este tocmai ansamhlul reprezentan OI'persona: Ia/lI desp::c.. terul relatiilor determ1lante dintre evenimentele l)rezent~,.tr~cuteI vll.toare din viaa sa. Reflectndu-se n contiina omului, r~lallie mterevemmer:iale alctuiesc o structur suhieciv~, compl~x~, aclOmnr1~~}lll p~termc rol reo-IatoI'n conturarea modulUl sau de vIaa. Detecta~ea IdesCIfr~re.a 8emntlicatiei acestei structuri n viaa i activit~.te~ unU1 ..om ~ C?r:stltmt unul dintl'e obiectivele fundamentale ale studi~fll ~lOgraflllor l?dIVldual~. Fr a im;ista prea mult asupra aeest~i_m.etode sa remem .do~rca ea a ser~'1t cu precdere la investigarea pers~nalIt~j~lor celehre. De pIl~~, ~..Co.x(19... 6) parcurge aproximativ 3 ~OO de blOg~afll111 ~outurarea unOl llld:Clal de~vo~tlii intelectuale timpul'l1la oal11enll celeb~I. !~. lVI. T~I~nan.(19,J~) S~u~l~za, la rndul su 800 de cazuri pentru a dezvalUIdeosebl1'lledmtre m?-IY1~I.de la copilrie l~ maturitate, in.planu.~n"l.?ti.vaiilor, jnyeres~l?r.i.atItudinilor celor care au dcvenit O:1mem de tllna Ide cultu.r~ prestlgIo~ Interesau, deci, acele Rtrueturi de personalitate, care nu pot fI m~l~se daca erau ~wte de dl11mul<.le via al omului, i, prin urmare? f~~tI1~~_~~~a:ue~ode~,?IOO"rafice. Apl'eeiimlu-i ('<11iL~L~lle,Al. :rr\}~0&''' ",lU'lua, (;a" .wUl,n" c~"'ut .1l1l11\J~~ele de predicie a realiz~Lri~or, ~n spet,ii n plan creatIV, studIUl bIOgrafIC constituie forma cea mal SIgUra.. Snt hine cunoscute formele larg diversificate - orale, scrif;e, pro~ vocate, spontane, mixte etc. - ale s?uda.i.uluihiograf~c,. dup{L cum nu pu~em pierde din vedere nici ('u ocazia u~e~SU.CClllt~ prez~?t.aI'l,pr~)blemelepe car.~ 1" ridic autenticitatea informaIei blOgrafICe.CaCI, dupa c:lm, pe. buna d~eptate, sublinia N. A. Loghinova 5, dei nimic nu pare mal apropl~t~l~ propria via,, aceast via f'onstituie ntoyleauna pen~ru ?m ceva ,,~fmt , ceea ce genereaz cu uurin instalare~ m .cazu~SUbl~cllora uneI"~.J:ltoprotejri a hiogI'afiei pe~so~ale-.: ~ar chmr ~d:lpa obme~e~ cooperam ~~ experimentatorul, esenlala ramme "latUla lllterpretatlva a metodeI (Piaget).

~~~~~t;

Astzi, cind 5Cdi5Cut tot mai intens pe marginea. refle,ctrii stru?turilor hiografice in contientizarea Yi~t!i ~le :tr~ sub~eet, l~. categorIa metodelor biografiee, ('u o Yeche tra~li.l~Jll lStOI:IapSlh?l~gIel,.au f9st propuse variante noi, dintre care mentIOnam "a~ab~a stat~st1Co-,blOgra~c multifactoriaI" i "cauzometria'. Asupra acesteIa dm urma ne mdreptam
, eh.

Ho;-:rdp.

1:>':1I11cr, Der menschlic!lC LcbenJlau( (ils psych%gisches Prob/em - GiHtlngen: P. Fraissc. PSlJc/mlaqie dulcl71ps._ Pari,. P.LP., ~\);)7. .'." ~ " f,. Sc\"c .. 1far.rislJlul .'1 leorlu perSOTlallllllt', Bucuret., IodIt. pohtlca, 19'~. j -\ 1 l' OSl"l "recli oii (// eu qCller(fj (r .'o'i ,'i {-i('('ij'ietl. Etl t. _ \l:atiC1l1ici, Bucure tI, 1981. ... :'\ \ '\ j"' ~:iili\'lUva. Ji:nellii ,'Hlli ceiovel\.'(( kuk j)}'ublell1u jJsiholoyhii, "Voprosi psihologh 11" . d t:l _
I\);)\):

1%5,llr.I.

atenia in studiul de fa. n cX'punerea. de uetaliu a cauzometrici vom face apel la datele interesan te incluse de E.I. Golovaha si ~<i.A. Kronik o in monografia pe aceast tem (1984). . Sub aspect operaional, investigaia cauzometric se uesf~oar in mai multe etape. Cea dinti coincide cu parcurg-erea unei etape pregtitoare, in care se urmrete stahilirea unor relatii de ncredere reciproc ntre intervieyator i respondent. Cointeresarea subiectului asigur participarea lui n calitate de "expert" n problemele biografiei proprii, facilitnd reflecia asupra vicii sale n ansamblu. Se apreciaz c, sondajul cauzometric este mai uor declanat dac se administreaz in prealabil o prob de familiarizare, ca, de pild, "testul ciclic al timpului" ut.ilizat de Cottle 7 (1976). Potrivit instructaj ului prevzut pentru acest test, subiectul are sarcina ca prin trei cercuri s redea grafic reprezentrile sale despre trecutul, pre~entul i yiitorul propriu. Dimensionarea i dispunerea cercurilor pe foaIa de hirtie trebuie s corespund semnificaiei pe care () acord el celor trei dimensiuni temporale din viaa sa. Etapa urmtoare vizeaz alctuirea im'entarului de evenimente. Dup o e:xiplicaiedetaliat cu privire la semnificatia notiunii de eveniment ("orice modificare, transformare concret survenit 'mai lent sau brusc n viaa sa' '), intervievatul este solicitat s alctuiasc un inventar aloelor mai importante 15 evenimente petrecute sau estimate ca posibile n viaa sa.~ees~ n~unr for~lC.azprin relaionare (n2-n) 210 relaii, ceea ce se conSIdera ca este sufICIent de reprezentativ pentru caracterizarea ntregii structuri a relaiilor dintre evenimentele de viat accesibile analizei cu ajutorul comparaiilor n pereche. Denumirea fieciimi eveniment se inscrie pe un earto,na separat. Gra1;ienumerot.l;:ii eartonaelor, se poate restabili uor SU~c~sll:~ea conse.?-1~rii evenimentelor, ceea ce va fi util cu prilejul preluerarn I mterpretarn datelor. Etapa a treia include datareet eDenimentelor (anul, luna, eventual inee~ putul sau sfritul evenimentului cnd este vOI'baeleevenimente cu o durat de desfurare mai ndelungat). Important este ca fiecare eveniment s poarte o datare aparte, astfel inct subiectul s fie in stare s le ordoneze n suceesiune cronologic, marcnd lng fiecare eveniment numrul corespunztor. Dac etapele menionate mai sus au asigurat doar o introducere a subieetului n sondajul biografic. (tiU/Zi.zardati ilor dintre enenimentele selecionate de el constituie obieetivul princip~l al cercetrii cauzometrice. Precizm c i n aceast, faz este util s precedm analiza propriu-zis cu relevarea reprezentrilor respondentului despre dependente le de tipul "cauz-efect" i, respectiv, "scop-mijloc" dintre evenimentele vietii sale. Dar cum se realizeaZit practic aceste relaionri'? Pentl1l relaionarea cauzal cartona ele cu evenimente se aaz n aa fel ncit ultimul evenime~t (EI5), adic~ cel mai recent, s se afle deasupra, iar El' dedesubt, pe ultllllulloc. SubIectul are sarcina ca pornind de la evenimentul cu data cea mai tirzie (EI5) s rspund prin "da" sau "nu" dac acesta se afl in raport de cauzalitate cu evenimentul imediat precedent E14 I~spunsurile se nregistreaz ntr-un protocol adecvat, de fapt o matrice pe ale crei
E. r. G"jovaha,\ 1984.
; T, S, Cllltk, "Pre,,"iviny tillle: a f1.'!lc/w/ugical study /Vii il Illf.ll aud /volllf.n", :-';c'V York,

linii "i coloane Hint cou:'>emnate cronologic, ca in figura 1, eyenimentd<' "cau~e" i cele "consecin,e", re~pcctiv evenimentele "scopuri" ~i cyeni1l1entele"mijloace".
Eyenilllentc
"consecine

..

-1-11
1:.>
! i
O

21.

:3
()

li

7 ~-;()

-+
f)

-'-+
Il

,
-1--

() 11l Il 8 --_._----

12
,

13
-j-

14
-.-

15

,-j-

~
Il

,-1-

()

Il
-r

-'r4T

1 il

Il

Il Il
()

--

-_1-

21, -;;i

;'_

1-I 1 ,t \ ...;.. 1--:1 ()

i ";

-::1

Il

-.J-

Il
()

-Il

." ."

()

-i-

~C()]-+
i.3

-+
_L

O Il -

~ -'.J-

Il
L

+- -'+ Il
Il
_L

Il

O Il

-+ --+
-1-

-- -,- -'--.J-

Il

-'-J-

Il

- +
()

'" r,: g
7'1
-~

51, ,

i 8 I -iizl-' lE, 9 1_'

~l.-,I
I

Il

+
O
_L

Il

O
O

+
-+ , ,-

+ +
-+
--

O
-<_.

-',O O

O
-].

-1_i-

~ +
.J-

8[-::

':;

.J-1-

+
O
i-

O
O

-'-

-10; 91 ::

'~!1_~1

(J

-O
-1

O
I

()

+
.J-

+ +
O Il O O

l'z:

101;;

';';;11

I I
I ,

+
-1-

4-

ij?-I--

!-

-,

-,
I

-1.J-

iTi!
1,"

-' -'-' -" ! -1-2-:'-' -- ---~3--fi-7

:---Fig. 1. --- Jlodc{ de protocol

I~\~ -r

-'+ + -'+

+ -'O
_l-

-1

-+

()

a +

------

-'+ -'+ +
8

+ +
+
-+

-!-

Jll~

iO

i
O

121

+ -'+ + + O +

l:l,

I
i ....

+
14 15

--

-1~1
1SI

() -1 -- -------

O ---------'---

10

11 1 ~ t:l

.l --

E"cnimcnlc

.mijloace" al analizei

--- ..----

ccl!1:alc' oi ,.rina/e".

. A. Kronik,

Psihn/oghicesk"c

lire

mea licinos/i,

Kiev, Naukova

dllmka.

Willey,

1976.

ace~t lucru Dac.a,v 'Intre E 15, si E,11 este menionat. o le~tUl'i1raLlzal, VI' .' 1 - 1~ se marcheaz printr-un" +" in cSUa SItuata, a 1l!teniel'1y:c~ ()~neI ,) eu linia 14 (evident in jumtatea de sus, deasupra diagonaleI pnnmpale a, matricei). n caz contrar, lipsa legturii se noteaztt cu "O", Procl.'~leul!Se repet, in contiuu,?Jre, lllegtnr~ cu prezcll.asau ahsenta ,mp~!':ulUlcauz~l 'Intre E _ SI-E . In cazul analtzat de nOI, faptul ca III ca~ut,a de la, 10' 13 d' r . intersecia coloanei El" cu linia El3 este not~t un ,,0' 1Il}ca Ipsa. unei dependene cauzale intre aceste dou~ evelllmentc. Dupa .ce "ublC~tul a,nalizeaz toate rela1"iileposibile ale lm E15, pl trece ,li1 analIza relatll~()r lui Eu cu toate cel~ prpee,c1l.'nte (EI3, E12 ; . ,El)' In mod analog smt analizate apoi cauzele evelllmentelor El3, :B;12 ' .. Ez .' CDntinuarea analizei permite clarificarea reprCZE'll trilor subleCt~ll Ul cu privire la prezena intre evenimentele vie,jj sale a lygMurilor .de tipul "scop-mijloc" (marcate in proto~ol. in jumta.ea" de JOs, sub dI~gonah1 principal a matricei). Cu acest prIleJ compara,nle 1~1cep el?la :v.en:mentl~l E subiectul avnd sarcina s,preeizeze scopunle atIn:'>e prm savlr~irea 1t~1. P~sibilit~lilede rspunf' (fie "di1", fie "nu") ,f'nt marcate dup[\,regula dCJ~ stabilit cu pI'ileiul relaiei "cauz-efect". In exemplul nostl1l, .faptul ~a respondelltul l consider pe El un I~lij~OC de. r~a1i~ar~a lui E2 f,ae: ;:ao.lll csuta :'>ituatla intersectia coloaneI El cu lmm E2 (In colul dm >stlD",a" sus) ~, se noteze ,,+ " ..Lipsa legturii dintre .El (ca mij,~oe) ~iE3 (C,:1 s~op) se marcIH'itZ~l cu "O". In mod analog se sta,bllesc relaJlk. dmtn:, h] I E<; E5 ' " El5- Apoi, rt'spontientul examitwaz(Lacc:'>\tip de mtCl'lleUl'lll!en<l' din perspcetiva lui E2, E~ , , , E14'
v

Pasul final al wIlllaJului eaU7.0111l'lriecorespunde incadr~rii fieeiirui eveniment in sfera de via creia ii aparine. Astfel, pentru a preintimpina o categorizarc arbitrar a diverselor c\'cnimente ce ar putea duna incG leg-erii justc a laturii de coninut a drumului dc via specific unui individ, subiectului i se propune o ~1numit clasificare a eVf'nimente1or. Sc ~1prel.'az c o gam de7 categorii de evenimente ar putea ilatisiaC'e a,tit celinyele studiului, cit ~i posibilitile reale de analizrt ~i cuprinllNe a1e reflpondentului. O atare grupare ar include : e\,(~llimcnte petrecute u societate (So); evenimente din natur,'i (N); ilcllimbri in idei, flcnti11lente, ,a10ri (V) ; modificflri in ~tarca sniit,ii (Srl) ; eveni11lrntc petrecute in fa11li1ie(Fl ; ~chimbMi intervenite in pregtirea ~colar, in muncu, n activitaka ob~t('a;;ci'\, (NI) ; modificri n sfera timpului 1iber, ,11comunicrii *i relatiilor cu flemenii (j). n cazul ivirii unor dificulti, ),1';;pollc1entuluu are decit S:"llloteze flimho1urile citorva sfere, marcnd ins pl' loc prioritar sfcra de apartenen care i se pare principal in raport cu celeblte. Datele faptice obinute devin interpreta bile in ccllJUin douu moduri: sub forma unui Lahe1 a11'e1atiilor dintrc eyenimente - C(l1/.zo/ll.atl'-icl'll- - si printr-un gref al legM.Ul'iJ;)l illterevenimenti<11e - ('((itl:U{/l'alJl,(( -. fn elabon1I'ea eauzomatricei,;e iau n considerare indicatorii legi1turii "eau7.all'" i "finale" dintre c1()u~l evenimente Ei i Ej. Valoarea lcgturii este fie "O" (cnd legtura re,;pcetiv lipsete), fic ,,1" cind legMUl'JI "c~1uzal", respeetiv, cea "final" este prezent). nfi,m in eontinuare (fig. :2) e~1uhol1l()triccaobinut(l (le la un ado1I'sC'cnt. Dae ex:ammam unul dintre eyenimentde "alI' relativ reccntc "Es" ("admiterea la facultate"), constatm e in opinia ~mbiectului ~1val,i31 lui va survcui ca () consecin, imediaJ, a evenimentului ,,~" ("a invi1at s(t invee"), d~lr i ~1 evenimentului "E1" ("studiul int.ensiv, inc~lusival1il1lbilor de circulat,ie). "Admiterea, la facultate" va servi, n optica acestui adole::;cent, drept Ulla din eauzcle cunoaterii "a,(levrtratei priptenii" (E9), a inelleierii unei "c.siitorii" (E1Z) ~i a "na~terii eopiilor" (Ed. E~1nsi este con"idemt" pe de alt~l p~1l'te, eaUZ~1 "angaji1rii profe"ionale" (1-':1'1) i a "efecturtl'ii unei descoperiri impDrtante" in donwniul srtU de munc (EL,)' De"igur, pentru "admiterea h1 f<lcultate" (E8) a fo;;[ necc::;ar parcurgerea unui "ir" de cvenimente pregtitoare: "incepntul colii" (El)' "studiul" (E4), dobindirea "increderii in sine (Ez) etc. De pe urma studiilor universitare (Es) se a*te~lpt, in eontinuare, realizarea vieii personalI' in propria familie (E9, EIZ, E13) , precum i "practicarea profesiei dorite" (E ) la un nivel superior de competen ~i aut.orea1izare (E15) A.stiel spus, 14 "admiterea la facultate" (E,) eRte eonceput~l de subicet ca un Inijloe de realizare ~i imvlinin' a pcrilonalil.ii in allsamblu1 su (E9, El2l E13l Ew EI5) n mod analug, pot fi descrise legturile ~i implic~liile oridrui alt evelliu1ent. Cauzolllatricea ofer aV<lntaju1 Crt este romod,\ 11cntrn preluerarea datelor i pentm relcvarea diferiilor indici empirici. InCOllYeniene1e ei, l'espeeti," lipsa de simp1ihlte i intuitiyitak sint ins eompletat.e cu succes prin reaJiz,lrea c'.anzogl'amei. Alerltuirpa cauzogrmnei presu pune inain te de toate cakularea gradului de includere ,1 fiecl1mi eveniment in reteaua inter-cYenjment.i~11. potrivit formulei 1'('eolllan(1;l1ede E. I. Goio\'ah,{ ~i ~\.A. Kl'Unik s, valoarea acestui

Eveninlcntc

_"c_.o_n_s __ cc_'h_l_e_ 8 [) 1
1

I
I

:1 O
12' O O

7 1
1

1
1 Il Il O

11

i
I
I

! ')
. -=1

I~I
i: l!

n
O

U O

O--l-----------,:i~JI,I'
O 1 O O 1 [)

~;!~:~_) :-:: ~_I

1

'~1611: _

I 51

Il

n
O

[)
()

1
1

()
O

1
1

l __ l_~_i
1 [)

,-.-!J::..."

f)i~1

_1 __ 1

!'-7iQJ

[)
1

() O O 1

1
1
(l

O O 1 J O 1 1 1 1 1
1

0
()

,sli!
~

]1

1 1

1--;; ~'Ii

I1';;," ~, ~'_
'~ 11I

__ 0__
()

()

1 1

1 1

1 O

1 IlO n

'---1'- i
i '-ll ~
,1~li
1

1-1~2._ 1
I
!

1 1

1 1

O 1

1 --1'--j---n-112J
1 1 O 1
1

]1:\ :_1__1_1~1 1 '15-1_1 __ 1. 1'_)34;6-,

. 1

__ 1 _1_ 1 O
u

I 1~11_1
!

.1 __ 1 _1_1 _~

-o--j
1 8

((--1--1--1-0--

O 1 1-0--1----115i __

i14i .

O 10. ll~~_~ii .,nli.iloacc~'

Evcllitllcnle

I--,.

Data 1976.1X. 198:J.1 v

Denumirca "nceputul
.,Citigarea

~colii"
incrrderii" in sine"

(o rcusit). "Schimbri in familic". 1\'85. IT. "Studiul intcnsiv al lilnhi]or J985.Xl. de circulaie". pentru pictur". 198G.1I1. "Gustnl "Am invat s inv". 1986.X. 1987.YI. "Prima iuhirc.

Dala Dcnumirca 1988.Y11. "Admiterca la facultatc'. 1989,XI!. .,Adcvrata prictenic". "I,;cspollsnhilitii(i obstesti". 1990. 1l1fl1.111. ,,1 llcercri li terare. . 1993.\'1. .,C<1storia" . 109S.V. "Prillllli copil" 1997.1X. "Ocuparea unei fUllCii In ccrcetarc" . "Efectuarca unci dcscoperiri".

'''o

~'oefieient ~le,i,~cl:udel'e (wd e~.te egal cu ;;uma elementelor liniei ,. i" :-;i <1le coloanel,,1 dm eauzomatnce, raportat la. suma teoretic maxim'J10dv bIla a elemcntelor : .
.;=1

:E

Sij

+I

Sji

;=1

(n -1)2

iar s.I;','J SI' O'l'nt < ji ~ , pl' o b a b'lt"t' ]] al a l e egatunlol' mtel'l'Telll.menmle. Ulterior pe coala de hirtie "e tra~eaz:1'axele de ,C?(:J'(~ona~te : pe onzox:ta~~lse llla~'cheaz. flata fiC'ci1ruieveniment. iar pt: '~J,tl:ala y:~"c1u~ iucl,uzmnn s~~le 1ll reeaua interevenimenial. Fiecare e,cmmenL pnntr-un cerculet ' in care se noteaz,v 1 ']' n un1<1" 1 1 r ~..te ledat 11lplan v " . "<,:oi TU (e ~11'( 111e coresp.unzator. Evenimentele legate intre ele printr-'o rplatie cauzal<~ ~e uneR.? pr111tJ'"olinie al crei virf porne"te de la trecut .'i se indreapta spre yutOI' ("cauz" -+ J,efect"); invers; adic printr-o 'sgeat

in. " care 1 ' ..n este, num:1.ru1 .."., evenimentelor

('are "l' intoa['('(' dill"pre viitor "'1)]'eIn'cul ",e asociaz, eYeninJl'Jlte1e atlate in relaia "mijloc +-> scop". . . ~ Prl'ze'ntlllll, "p1'C illl"trare, eauzog'rama cu structura ~u1JlPcl1ya. ~ relatiilor intereyenillle'niale, care sc degaj,'l din rll"pnni;unl l' aepl:l1u'!l adot'l'scent dii\cuta,t a,nterior (l'ig. 8). Continuind an~liza l'ycnimcntnlm Es

i .. ~
~ ~ .3
?;!

.. .. .
c
>

e 80
70 60 50 40 30

i'dei mai Illif'i. 'lnlndah, n nti.i1 n(',lli (I'r('n!Pt,'!ni' prin (':1,1'1' sint rl'date din'r"e!c I'\'('ninll'nt<' ('"Il' ill(li('al ~i SiI111Jn!ll!"ren'i de <lpal'lcnl'II\.i'la ril'e;}J'ui eveniment. Pcntnl exell111lifieare nc VOlll1'efel1 (lin non la subiectul analizat n ('onkx-tul prc'zent:)rii cu,uzogranwi. DU1):'lcum l'rzult din figunt 4, ea uzogmma-standanl a.s truf'turii 1eg?\t11l'ilor in tereyenimeniale se particuJarizeaz rrin l':-;istena a trl'i grupe de dmm'lltl' reIati ,- autonome. Ace"te grupe sint striet ierarhizate, semnificaUa lor subiectivi ":<'i\.znd pe msur ce cobolim de la cea dinti spre ultima. PrinHt const din evpnimente a}JartinCltoare unor "fere rlistincte: "lumea, intern[t" ~ "familia" - "emuunicare"; a doua inglobeaz. }Jredominant relaii l'yenimeniale legate de "nviitllr,'V' ~i "aetivitatea lH'ofesional'" in sen" larg de "munc" ; n fine, destul de bine marcat este i grupa a t,reia, marcind sfera "preocupiirilor litpr::tre" pe fondul 111wisensibilitti anistice. Din analiza cauzogramei-standal'll nu poate fi trecut cu vederea prezen\~a unor evenimente mai mult sau mal puin singulare, }Je care urmeaz[\ s~l le llewifrm mal temeinic intr-un comentariu calihttiv detaliat.

0'0

.Cf' 0.0

'D

C'

'"

?'

q,

:c, .D

e--

?;

g
?::

'-" e--

~ aC'

c-

a-

Cf'

.~'" o-

cn o

("admitel'ea,bL fauullatu"), patum gil:'\l mai u':\()1' ,teUlU ea,nzele principale care ,.u facilit'~1t apari\a .~:tin momentul dat (Eu E~,El, Eu,\. Apar cu claritate efectele s,11('Yiitoarc, nmi mult sau mai puin nrleprll'tate (E9, El~: El4, E15). I~a fel de vizibile snt ~j mijlm.cde utilizate (E~, E4), pre?um I Rcopurile (El:!' 1<\" El:;) 8p1'l' carp isi poatl' indrepta atenia in vlrtutca interveniei lui Es in Yiai,a sa. dar,"we~ evenlil'\ente~or n pofieht c-alitCtilor sale, -o' iB ~ ffi ~ 5? s ~ ~ ;; tS a k~ tuire,t ca uzograme gcnei ~~~;~~~~~~~~~~~ c ~ 1I 1 1 n'a!',), unele dificulti ,letenni~ _, _' _L_. nate de faptul c adeseori eye~ fu nimentele mentionate de 1'1.'''pum1ent "int roalie apro})iate in ~ ~ timp, Ceea ce duel' la supra puneli ~ lles('ifrabile cu destn]:t dificultate. Acest nE'ajum poatf' fi ndeprtat utilizind a~a-numita c:1uz'ogrmnrl-standarcl (fig. -1), in , ean' lW a:Gt ol'izontal:'l sc mal''1 ~_I ehe,Lz:t ",w'l'c"i Y nUlllt'l'Plc Cl'lmolo~iee al(' e\eninll'lltelol', iar pe :1.;" n'rtie:tl 1"1l1gulnnnll'ric in il'l'arl1ia ~ra(lului ]<ll' de indn(T1 lf\

lfl

'CJ

&

"7

3 l '0 11 12i3 ':ir 15 :..rc)~e(j ~:-"Jno\D~Il~ a evej:.fT~r"e: 14

111'['('.

H:I.I;~'ul 1 "(}!'("SjlUlllk \';\ rii ,,(,\ei l\Iai luari a l'lJl'idelllulit'

10-

Fig .. 1.

jlotldl.'l

cuu:ogranu.:i -std:lliurd.

lni

induderc,

iar rang;ul 15

1. Rtudiul c:1uzometric ofer, :1~Hlar, posibilitate a de a diagnostic:1 particularitile tabloului subiectiv al drumului de via, c~re ('onferi'i personalitii UIl profil urOl)l'iu, irenetahil, chiar dac n Viltutea unor cailre ,;ocial-istorice cOlllUne se pot idenEifiea ~i unele similitullini mai mari S~1U mai mici. .. 2. Fr, ~1 sube~<tima contribuia altor metode n studiul personalitii.ii, apleeiem c prin intellnediul rauzometriei avem la indemin:1 un instmment capahil nu doar s evidenieze fapte de conduit, ri s le i explice. Cci, dincolo de relevarea surcesiunii evenimentelor din via,a, personalitii - n eare este ancorat metoda biogmfici1 clasic{l - , eauzometria Re preteazi"l la, interpretarea unor dependene posibik (de tip "cauzrt-efect" i ,,~copmijloe") ntr-un si"tem de f[tpte, <:l'eind premi'4t' per.tru o apropiere fireasc de "logica" drumului de via pl'Opriu personalitii umane. 3. CauzometI'ia pennite dt'tectarca structurilor evenimeniale cu o anumit senmifica,ie, prin prisma d'ilOra este mediati1 totalitatea experienelor, expl'ctanelor i convingerilor peri\onale. Prin identificarea celor mai semnificative evenimente din via, cauzometl'ia face accesihil o mai bun nelegere a multiplelor iEteraciuni ale omului cu mprejurrile macro- i micromediului. Pe acest fond ea ngduie detenninarea surselor statutului actual al personalitii, e1arificarea fazelor i }Junctelor de cotitur ale drumului Ru de via. Totodat, ea face t.ransparent organizarea intern specific unui individ, inclusiv geneza manifestrilor sale caracteriale i a ptitudinale. 4. Dincolo de valenele gnoseologice, cauzometria vdt'te reale virtuti praC'tice, n direcia formrii unei personaliti armonioase, multilateral dezvoltate. Difelitele evenimente petrerute sau a;;;.teptate pe durate mai scurte sau mai lungi de timp pot fi descrise i interpretate sub aspectul semnificatiei lor generale i actuale pentru individ, al rolului pe care il ndeplinesc n orientarea i desf.urarea vieii omului. Fcnd inteligibil" eoninuturile evenimenialc cu ccnsecine indezirabile pentm om, devinE mai probabil11 gsirea i adoptarea altern<1tivei rezolvitmtre a unui ,lefieil api-itudinal, atitudinal, moral etc. }Iai mult. decit ~ttit, rleselliznd caiN

analizei critice (autocritice), sondajul cauzomeric p~ate contribui la ~'or: marea unei orientri ue via mai bogate n cont mut I cu o valoare SOCiala autentic,l. LSE VARIASTE DE LA :JIETHODE BIOGRAPHIQlJ'E DANS L'ETUDE DE LA PERSONKALITE ACClDE\T I .\CCmK\'TU3IlJTATE .\' ACTIVITATEA DE CO.\'HLCERE ALTO

L'auteur pn\sente et analyse les principau;- aspec~s oper~tionnels de la causemetrie , une variante recente de la methode blOgraphlque. En meme temps, on re1eve les valences ~iagno~ti,ques et forI?atives ?e la methode. a travers les stl'uctures des mter-evenements qUl apparalssent dam la f~rmation de la personnalitp.

Studiul ral'~ il analiz':i a raportului dintre aecidenlul rutier evenilllenl clranlutic in activitatea eOIl(lu~Qt01"lllui auto - s i a~~id'2nlabilitate icleJeas ca o rezultantii conjunctural" dintre factori p;ilwindi\'iduali si sitllationali .. \cciclcnlallilitatea sau susceptihilitatea pentru acddent poate fi prognozat statistic. De asemenea, sint prezentate principalele tipllri de comportamente din acLlvilatea de conducere auto cu risc crescut de aceidcnle.

Conducerea autovehiculelor este una dintre activittile umane cele mai solicitalJte sub raport psihofiziologic. Dificultatea sal:cinii de lucru a conducMol'Ului ,tuto, in afarii de complexitatea ei, este sporit i de caractemi variabil si aleatoriu al situatiilor l'Utierc n care se desfsoar. Se tie c postul ele m nnc, al ofel11hli este bordul unui autovehimil n micare. De aici rezult c, natura informatiilor" ct :-;i comnlexitatea RarcirriloI' decizionale i executorii sint dependente, p~ de part~, de caracteristicile rutei::;trbtute (configuratie geometric, mrimea traficului din ambele sensuri. conditii meteorologice etc.), iar pe de alt parte, de manevr~~le efectuate de ceilali participani la actul circulatiei (ofeli i pietoni). In afar ile acestea, ofeml trebuie s elaboreze decizia optimal de conducere i in funcie de informa,iile recepionate de la propriul autovehicul (viteza proprie de l'Ulai, func,ionarea diferitelor instrumente de comand i contro 1 etc.). Din interferenta factorilor mentionati se contureaz in desfsurarea dinamic:l a activitii de conducere;1Uto 'momente serioase de risc, cind obiectiv probabilitate a teoretic de producere a accidentelor crete. Aceasta se constituie ca un puternic factor stressant care ridic considerabil gradul de ncordare i de solicitare a funciilor senzoriomotorii, de decizie, afectivvoliionale i de execuie ale celui care conduce. Se tie c victimele umane datorate circulaiei auto snt dramatic impresionante - ocupind locul III dup afeciunile crtrdiovasculare i cancer - iar responsabilitatea omului in producerea accidentelor rutiere este major. n toate statisticile gsim factorul uman implicat in producerea accidentelor de circulaie n proporie de 85-95 %, n vreme ce responsabilitatea factorilor tehnici se reduce la 5 - 15 % i, graie nenum,ratelor perfecion~Lri tehnice ale autovehiculelor, continu;l s scad. Explica,ia cauzelor lJsihologice ale accidentelor de munci1, in general, i a celor de circulaie, in ",pecial. a fost mult vreme tributar cunoscutei concepii a"predispoziiei la accident" elaborat pe baza legii de recuren:F.

1 ~r. \Ial11aIi, Acciclmlele de l11un"il. Ia Psihologia !HUilcii induslriale (sub red. AL Hoca), Bucureti, Edit. .\callemiei, Hliji, p. lQS : 1'. PLIran" P;;dlOlogia muncii, Bucureti, Edit. didactic i pedagogk~l, 1978, p. :2~6.