Produs intern brut (PIB)*) Produsul intern brut - date neajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2012 a fost

de 109468,8 milioane lei preuri curente, n cretere n termeni reali cu 0,3 procente comparativ cu trimestrul I 2011. Din punct de vedere al formrii produsului intern brut, se remarc contribuia, la creterea pe ansamblu a produsului intern brut, a activitilor din agricultur, silvicultur i pescuit, ramura deinnd o pondere de numai 2,7% n PIB. Valoarea adugat brut din agricultur,silvicultur i pescuit a marcat o cretere de 4,0%, volumul de activitate din sectorul construciilor s -a situat la nivelul trimestrului I 2011, valoarea adugat brut din sectorul serviciilor a nregistrat o scdere de 1,3%, iar industria i-a micorat volumul de activitate cu 0,2%. n trimestrul I 2012, volumul impozitelor nete pe produs a crescut cu 6,1% fa de trimestrul I 2011. Analiza factorilor care au contribuit la creterea cu 0,3% a produsului intern brut evidenieaz influena dominant a impozitelor nete pe produs (+0,8%). Creterea PIB a fost estompat de activitile din servicii ( -0,6%).

1. Produsul Intern Brut 2. Consumul casnic 3. Formarea brut de capital fix 4. Rata investiiei/PIB 5. Producia industrial 6. Producia manufacturat 7. Exporturi (fob) 8. Importuri (cif)

% % % Pondere n % % % Mil. Euro % Mil. Euro % Mil. Euro % Mil. Euro fob-fob Mil. Euro fob-cif Mil. Euro % din PIB Mii pers. Mii Lei Pondere n % Dec - Dec n % RON pentru 1 Euro RON pentru 1 $ % din PIB

2002 4,9 3,7 8,9 21,4 4,3 7,9 14 675 15,3 18 886 8,6 17 427 8,6 -2 752 -4 218 - 1 623 -3,4 4 568,0 5 452,1 8,4 17,8 3,1255

2003 5,2 7,2 9,1 22,6 3,1

2004 8,3 10,8 10,8 22,4 5,3

2005 4,1 12,9 13 22,6 2

2006 8 +9,0 +16,1

2007 6

7,1

9,9

15 614 6,4 21 201 +12.3 19 569 +12.3 -3 955 -5 587 -3 060 -5,8 4 591,0 6 741,2 7,4 14,1 3,7556

18 935 21,3 26 281 24 24 258 24 -5 323 -7346 -5099 -8,4 4 420,9 8 261,5 6,3 9,3 4,0532

9. Importuri (fob) 10. Sold balan comercial

22 255 17,5 32 568,5 +23,9 30 061 23,9 -7 806 10313,5 -6888 -8,7 4 704,0

25 850,5 16,2 40 745,8 +25,1 37 609 25,1 -11759 -14 895,3 -9973 -10,3

29 401 +13,7 50 992 +25,1

-21 591 -16 900 -13,9

11. Deficit cont curent 12. Numr salariai 13. Salariu mediu brut 14. Rata omajului 15. Inflaie 16. Rata de schimb (medie anual)

5,9 8,6 3,6334

5,2 4,87

4,1 6,5 3,3373

3,32 2,5

32 637 1,1

2,9137 0,8 1,7

3.3373

17. Deficit bugetar

2011

In primul trimestru din acest an, suma trimisa in tara de romanii care muncesc in strainatate a totalizat 758 milioane euro, in scadere cu 10% fata de 2010, cu 37% fata de 2009, si cu aproape 50% fata de primul trimestru din 2008 si 2007. Acesta este cel mai redus nivel din ultimii 6 ani, BNR publicand date incepand cu anul 2005. Evolutia trimestriala din 2005 si pana in 2011 se poate observa in graficul alaturat, click pe imagine pentru detalii. In termeni anuali in 2005, romanii din strainatate au transferat in tara 3.9 miliarde euro, suma majorandu-se la 6,25 miliarde euro in 2007, si 6,6 mld. euro in 2008, scazand apoi la 3,8 miliarde in 2010. Dupa cum a inceput acest an, nu cred ca suma transferurilor o va depasi pe cea inregistrata anul trecut. Per total, intre 2005 si 2008, suma trimisa in tara a depasit 22 miliarde euro, acest bani sustinand consumul intern, si contribuind semnificativ la cresterea preturilor pe piata imobiliara. Pe de alta parte insa, este foarte probabil ca anii 2007-2008 sa nu se mai intoarca niciodata, iar acest lucru se va intampla din mai multe motive: 1. La mijlocul anului 2008, Spania avea o rata a somajului de 10-11%, iar Italia de 6-7%. Acum, rata somajului a crescut la 21% in Spania si 8,3% in Italia, iar cel putin in ce priveste Spania, vor mai trece minimum 3-4 ani pana cand conditiile de pe piata muncii vor reveni la nivelul din 2008. 2. Cei mai multi dintre romanii care muncesc acum in strainatate au plecat in urma cu cel putin 3-4 ani, iar legaturile lor cu Romania incep incet, incet sa se destrame. Oamenii si-au dus acolo familiile, iar sumele de bani trimise in tara vor continua inevitabil sa se reduca. Peste 3-4 ani, efectele acestei evolutii vor fi mult mai evidente decat acum. 3. In anii urmatori, economia romaneasca isi va accelera ritmul de crestere, iar locurile de munca pierdute in 2009 si 2010 vor fi in mare parte recuperate. De asemenea, cresterea salariilor este inevitabila, astfel incat, unii dintre cei care doreau sa plece vor ramane aici, iar unii dintre cei care acum muncesc in strainatate se vor intoarce in tara. Luand in considerare toate aceste aspecte, este foarte probabil ca, pe termen mediu-lung, transferurile de bani din strainatate sa aiba un aport din ce in ce mai mic la cresterea PIB, desi in suma absoluta, vor fi mai mari decat cele din 2010 si 2011, fara sa mai atinga insa nivelul de dinainte de criza. Este acesta un lucru rau? In esenta, nu! Pe de o parte, transferurile se vor reduce, insa pe de alta parte, economia romaneasca nu poate creste sustenabil si pe termen lung in conditiile in care peste 20% din forta de munca a tarii lucreaza in strainatate. Cu alte cuvinte, ramanerea in tara a tinerilor ne va ajuta mai mult decat plecarea lor la munca in alte tari, dar pentru ca acest lucru sa se intample, este necesar ca economia sa creeze locuri de munca bine platite. Se va intampla asta?

Romnii care lucreaz n strintate sfideaz criza. Ei au trimis anul trecut n ar peste 3,8 de miliarde de euro, cu 12% mai mult ca n 2011, n ciuda faptului c majoritatea lucreaz n economii puternic afectate de criz, cu programe de austeritate i omaj n cretere. Totui, banii "stranierilor" compenseaz o mic parte de deficitului de cont curent de peste 5 miliarde de euro, avertizeaz Ionu Dumitru, preedintele Consiliului Fiscal.

Este pentru prima dat n ultimii patru ani cnd cresc transferurile de bani de la romnii care lucreaz n strintate, spune Ctlina Molnar, economist ef al Unicredit Ion iriac Bank Romnia. Fluxurile totale de valut trimise familiilor rmase acas au fost cu 110 milioane de euro mai mari n 2012 fa de anul anterior, oprindu-se astfel o tendin de scdere constatat de la nceputul crizei financiare, care a afectat aproape toate economiile lumii. Dar statistica banilor trimii din strinate face parte din povestea contului curent al economiei romneti, marcat sistematic de un dezechilibru consistent. Anul acesta deficitul contului curent indicator care descrie diferena negativ ntre valuta care intr i cea care iese din ar, a depit 5 miliarde de euro. E mult, e puin? Nu e nici mult, nici puin, spune Ionu Dumitru, preedintele Consiliului Fiscal. Poate deveni periculos dac nu e sustenabil. Totui, deficitul contului curent al anului trecut este mai suplu fa de cel nregistrat n 2011, scznd cu 15%. "Pentru a prezerva activitatea economic la nivelul actual avem nevoie de 5 miliarde de euro, intrri de valut sub diverse forme. n acest context apare necesitatea crucial de a absorbi bani europeni, care fie ne diminueaz deficitul de cont curent, fie ni-l finaneaz", spune preedintele Consiliului Fiscal. "Anul trecut n conturile de capital ale guvernului au intrat 1,6 miliarde de euro, de trei ori mai muli bani europeni ca n 2011. Peste 300 de miliarde de euro au intrat doar n decembrie, reflectnd reluarea unor pli ale Uniunii Europene dup cteva luni de presuspendare. Sume mai mari sunt ateptate la nceputul lui 2013 ca urmare a faptului c programele vor fi deblocate", consider Ctlina Molnar. Sursa dezechilibrului contului curent are rdcinile n importurile masive, care au depit anul trecut cu peste 7,3 miliarde de euro exporturile Romniei. n general, schimburile comerciale externe au ncetinit n 2012. Exporturile, care s-au oprit la 45 miliarde de euro, au fost cu 0,5% mai mici dect cele din 2011. Importurile Romniei au sczut i ele de la 52,6 miliarde de euro, la 52,3 miliarde de euro. Aceast scdere ar putea semnala i o eventual ncetinire a economiei. Semnaleaz totui o ngrijorare privind scderea fluxului de investiii strine directe, sursa ideal a acoperirii deficitului de cont curent. Anul trecut investiiile strine directe s-au redus fa de 2011, marcnd astfel cel de-al patrulea an consecutiv de scdere, spune Molnar. Fluxurile de valut au acoperit aproximativ o treime din deficitul contului curent. Cum deficitul comercial ascunde de fapt datorie pur, n general pe termen scurt, este de presupus c finanarea acestuia pune presiune asupra cursului leului.