Capitolul 2.

Turismul de afaceri pe piaa turistic internaional

Motto: Un om de afaceri este diferit de cel care face turism de plcere. El are alte exigene, alt orizont de ateptare i o alt atitudine. Pe el nu trebuie s l streseze nimic, ncepnd cu hotelul i terminnd cu maina pentru transfer. Trebuie s fie convins c agenia s-a gndit la toate. Elena Anghel - Director Coordonator Paralela 45

2.1. Prezentare general a turismului de afaceri internaional Turismul de afaceri se definete ca o form de turism cu scopuri comerciale, guvernamentale sau educaionale, avnd partea de agrement (leisure) ca motivaie secundar. Turismul de afaceri presupune, n general, deplasarea ntr-o alt localitate, la o distan mai mare de 50 km de localitatea de origine a turistului, deplasare determinat strict de o afacere, de un eveniment sau de un scop educaional. Potrivit estimarilor din pia1, turismul de business nregistreaz o evoluie constant, an de an avnd o crestere medie de 20%. Din datele OMT2, circa 11 milioane de oameni cltoresc n aceast form de turism. Principalele piee pentru acest tip de turism sunt SUA i apoi Europa. Din aceste cltorii au de profitat hotelierii, crora le revine aproximativ 40% din cheltuielile alocate, i transporturile, cu 26%. Studii realizate de O.M.T. arat c peste dou treimi din cererea turistic internaional const n deplasri ntre ri ale aceluiai continent. n cazul celor doua Americi, procentajul turismului intraregional este de 80% din totalul micrii turistice. Din contr, n Africa acesta este sub 25%, motivul esenial al acestei situaii fiind stadiul de dezvoltare al rilor acestui continent i posibilitile reduse ale ofertei turistice din Africa.
1 2

www.anat.ro www.unwto.org

Turismul de afaceri este una dintre componentele cele mai dinamice ale activitii turistice, iar intensificarea relaiilor internaionale i, ndeosebi, ale celor economice, se reflect n creterea cererilor pentru cltoriile de afaceri. Turismul de afaceri se refer, n sens larg, la cltoriile oamenilor pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, de deplasrile n interes oficial, comercial sau de alt natur, participrile la diverse manifestri organizate de ntreprinderile economice sau organisme administrative pentru reprezentanii lor. Evenimentele specifice turismului de afaceri sunt prezentate sub sigla MICE 3, incluznd toate formele de reuniuni de la cele de grupuri mici (seminarii, simpozioane, training, team buiding, etc.) pn la conferine i congrese sau trguri de anvergur. Cltoriile de afaceri pot avea caracter intern sau extern, n funcie de beneficiarul nemijlocit i de rezultatele acestora. Formele turismului de afaceri ce au caracter intern se adreseaza salariailor unei ntreprinderi i au ca obiectiv motivarea personalului n scopul creterii productivitii muncii i mbunatirii performanelor. Ele se concretizeaz n: seminarii sau ntruniri ale conducerii firmei cu salariaii (pentru cunoatere, rezolvarea unor probleme, pentru mprtirea experienei) aciuni de formare i pregtire a personalului cltorii incentive

Pe plan modial, rile recunoscute pentru organizarea reuniunilor internaionale sunt SUA, Frana, Japonia, Germania, Italia, ri cu o tradiie veche n industria turismului, care dispun de infrastructura specific organizrilor de evenimente. Deasemenea, pe plan internaional, oraele printre cele mai recunoscute ca organizatoare a unor astfel de manifestri sunt Londra, Madrid, Paris, Viena,
3

Meetings, Incentives, Conferences and Exhibitions

Bruxelles, Singapore, Washington, Strasburg, Roma. Durata acestor manifestri este, de regul, ntre 3 i 7 zile. Pentru anul 2008, n topul oraelor organizatoare de reuniuni internaionale s-au aflat Singapore, Paris, Bruxelles, Viena, Barcelona. Ceea ce face ca tursimul de afaceri s fie din ce n ce mai mult n atenia tuturor sunt caracteristicile sale: reprezint un domeniu al turismului de cea mai mare calitate completeaz sectorul turismului liber investiiile n turismul de afaceri conduc la regenerarea urban turismul de afaceri are propriile faciliti unice, precum centrele de conferine i multe din investiiile destinate infrastructurii turistice sunt concepute, n special,

expoziii pentru turismul de afaceri (hoteluri, restaurante, telecomunicaii, transport) i furnizeaz, astfel, beneficii care pot fi utilizate de ctre turitii clasici i de ctre populaia indigen calitatea superioar a personalului de servire cerut de turitii de afaceri se turismul de afaceri afecteaz mai putin mediul n raport cu turismul clasic cercetrile n domeniu sugereaz faptul c aproximativ 40% dintre turitii de regsete n serviciile prestate de acetia

afaceri care se rentorc n aceleasi destinatii au drept scop motivaii personale de cltorie Organizarea profesionist de conferine i expoziii reprezint o component a industriei ospitalitii, generatoare de imagine pozitiv i venituri substaniale pentru fiecare destinaie. Ea poate fi considerat, pe drept cuvnt, ca fiind componenta cea mai eficient i mai profitabil din turism. De fapt, organizarea de reuniuni reprezint o industrie n sine, avnd activiti comune cu turismul de afaceri (cazare, catering, transferuri i transport local, tururi pre i post congres), dar i activiti specifice: nregistrarea participanilor la congres, nchirierea locaiilor i a spaiilor de conferin, asigurarea echipamentelor audio-video i a asistenei tehnice necesare, traductori-interprei de conferin, hostess, organizarea programelor sociale adiacente, producia de obiecte i mijloace promoionale personalizate pentru eveniment i tiprirea brourilor, cataloagelor, mapelor i volumului de lucrri ale conferinei.

Turismul de reuniuni i motivaional este un domeniu, prin excelen, dinamic la nivelul ntregii lumi. n ultimii 15-20 de ani, circulaia turistic mondial are din ce n ce mai des drept motivaie deplasarea individual sau de grup n scopul participrii la congrese internaionale, expoziii i trguri specializate, forumuri de afaceri, sesiuni de training i programe de team-building. n acest context, aranjamentele de cltorie n scop profesional i de afaceri presupun o serie ntreag de alte servicii, pe lnga cele specifice turismului clasic. Rezultatele nseamn venituri, profit, grad sporit de ocupare i de utilizare a infrastructurii de reuniuni i cazare, taxe i impozite ncasate la bugetul de stat, locuri de munc, dar i un excelent capital de imagine. Ceea ce face din industria organizrii profesioniste de evenimente un domeniu de real utilitate pentru comunitatea local. Pe lng veniturile directe provenite din organizarea unei reuniuni, ce rspltesc eforturile i serviciile furnizorilor care vnd servicii dedicate pentru acea reuniune, comunitatea local, guvernul i municipalitatea destinaiei care gzduiete evenimentul beneficiaz, la rndul lor, de o serie de venituri adiacente. Cu titlu orientativ, dac luam n discuie cazul unei conferine internaionale de anvergur medie (500 de participani), cu sesiuni de lucru n plen i pe seciuni, concentrate pe durata a patru-cinci zile, cu o structur logic incluznd toate segmentele de servicii necesare (chiria slilor, cazare, transferuri APT-HTL-APT, catering, evenimente sociale, echipamente audio-video, traductori-interprei, tiprituri etc.) o estimare a bugetului se ridic la peste jumatate de milion de euro. Din totalul veniturilor, un procent minim revine beneficiarului reuniunii, pentru acoperirea unor cheltuieli proprii aferente evenimentului i un eventual profit; circa 85-90% din venituri sunt ncasate de prestatorii din ara care gzduiete evenimentul, acestea regsindu-se n produsul intern brut. Costurile serviciilor aferente au un nivel sczut pentru c presupun cu precdere cheltuieli de exploatare, nchiriere, utilizare, prestare i nu costuri de producie sau consum substanial de materii prime etc. Din aceste ncasri este virat ctre bugetul de stat i bugetul administrativ local un volum nsemnat de taxe concentrate pe numai cteva zile.

n paralel, comunitatea locala i nsuete acele venituri generate cu ocazia evenimentului prin consumul suplimentar de produse i servicii (suveniruri, agrement, nevoi personale etc.) pe care l realizeaz participanii. Succesul organizrii unei reuniuni are implicaii prezente, dar i pe termen lung. Pe termen lung, reuita evenimentului va putea genera revenirea participanilor la destinaia respectiva, att ca turiti, ct i ca oameni de afaceri i, de ce nu, poate chiar ca investitori pe piaa local. Totodat, organizarea unui eveniment ntr-o anumit destinaie (fie c ne referim la ar, regiune sau ora) reprezint o ocazie oportun de a promova acea ar sau zona ca destinaie turistic. Participanii profit de prilejul deplasrii n scop profesional pentru a cunoate ara respectiv i a petrece eventual un sejur pre sau post congres. Depinde de abilitatea i creativitatea organizatorului profesionist ct de reprezentative pentru destinaie i ct de atractive pentru participani vor fi aceste programe turistice adiacente. n acest context, se cuvine s ne raportm la industria mondial a turismului de conferine, de afaceri i motivaional, n care exista o singur manier acceptat de a face afaceri: cea profesionist. Ea asigur credibilitatea i profitabilitatea afacerilor, pentru c raporturile de colaborare ntre beneficiarul evenimentului, participani i integratorul local de servicii specifice produc efecte vizibile imediat, dar i pe termen lung. Potrivit unui studiu efectuat de compania Pegasus Solutions, care ofer soluii tehnologice pentru industria turismului, rezervrile hoteliere realizate de turitii de afaceri au crescut n luna mai cu aproximativ 20% la nivel global, iar rezervarile n scopuri pur turistice au nregistrat o crestere de aproximativ 9%. n Europa, rezervrile hoteliere n scopuri de afaceri au crescut cu 24% n luna mai a anului 2011, fa de aceeai perioada a anului 2010, n timp ce turismul de leisure a crescut cu aproximativ 12% n aceeai perioad. Veniturile nete din rezervrile realizate de turitii de afaceri au crescut cu peste 30% n Europa n ultimele 12 luni, n timp ce veniturile realizate de turitii leisure au crescut cu 12%. Creterile sunt datorate att majorrii numrului de rezervari, ct i a tarifelor.

Managerii din industria turismului la nivel mondial estimeaz o cretere a tarifelor hoteliere pentru 2012, ca urmare a revigorrii turismului de afaceri, potrivit celui mai recent sondaj realizat de AirPlus International, n perioada iunie iulie 2011. Aproape jumtate dintre managerii companiilor de travel intervievai sunt optimiti n privina evoluiei cltoriilor de afaceri n 2012, 47% dintre manageri estimnd c numrul nnoptrilor petrecute de angajaii companiilor n hoteluri, n interes de afaceri, vor crete n 2012, o dat cu bugetul alocat de companii cltoriilor de afaceri (48% dintre manageri estimeaz c vor crete bugetele). 44% dintre managerii intervievai se ateapt ca numrul nnoptrilor n hoteluri a turitilor de business s rmn la fel i doar 9% anticipeaz o scdere. O dat cu nmulirea turitilor de afaceri i a bugetelor alocate de companii cltoriilor de business, se ateapt i o cretere a tarifelor hoteliere. Aproape jumtate dintre cei intervievai (49%) se ateapt ca tarifele hoteliere s creasc n 2012 cu pn la 5 procente, n timp ce 8% se ateapt ca acestea s creasc cu 5 pn la 10 procente fa de anul n curs. n schimb, niciun manager intervievat nu se ateapt ca tarifele hoteliere s creasc cu peste 10%. 2.2. Oferta turismului de afaceri la nivel mondial 2.2.1 Infrastructura de gzduire a evenimentelor la nivel mondial Pentru a defini oferta turistic este necesar mai nti a se diferenia de noiunea de producie turistic: cadrul i potenialul natural i antropic echipamentul de producie a serviciilor turistice masa de bunuri materiale (alimentare, industriale) destinate consumului turistic fora de munc specializat n activitile specifice infrastructura turistic i condiiile de comercializare (pre, faciliti) formeaz

oferta turistic.

Ansamblul de servicii care mobilizeaz fora de munc, echipament de producie i bunurimateriale, care se materializeaz ntr-un consum efectiv n cadrul unei ambiane specifice, reprezint producia turistic Relaia ofert turistic producie turistic este marcat de urmtoarele particulariti,comparativ cu aceeai relaie de pe piaa bunurilor fizice: a. Producia turistic poate fi cel mult egal cu oferta, n timp ce pe piaa bunurilor materiale oferta este cel mult egal cu producia b. Oferta turistic exist i independent de producie, n timp ce producia turistic nu se poate realiza n afara ofertei. Oferta de bunuri materiale nu se poate detaa deexistena unei producii. c. Structura ofertei turistice nu coincide ntotdeauna cu structura produciei turistice, n timp ce structura ofertei de bunuri materiale reflect structura produciei respective. d. Oferta turistic este ferm exist att timp ct exist elementele ce o compun; producia turistic este efemer, exist ct timp se manifest consumul, nceteaz odat cu ncheierea consumului Aceast relaie particular ntre oferta turistic i producia turistic evideniaz rolul primordial al ofertei ca surs a produciei turistice, dar i rolul produciei ca mobilizator al ofertei. Complexitatea i eterogenitatea ofertei turistice internaionale este dat de faptul caceasta este alctuita dintr-un ansamblu de elemente diferite att ntre ele ct i n ansamblul lor. Elementele componente ale ofertei pot fi grupate n dou categorii: Elemente atractive: compuse din resurse naturale, socio-culturale, umane, tehnologice,avnd o importan relativ n timp i spaiu n cadrul ofertei turistice; Elemente funcionale: compuse din echipamentul i serviciile care fac posibil desfurarea produciei turistice.

Cele dou categorii de elemente se pot completa, influena sau se pot substitui, n anumite proporii, reciproc. Fiecare din componentele celor dou categorii de elemente, prezint, la rndul ei,o mare diversitate de realizri. Oferta turistic poate fi clasificat n funcie de motivaia dominant a consumatorilor n patru mari grupe: 1) Oferta turismului de vacan: turism balnear, turism sportiv, turism recreativ, familial; 2) Oferta turismului cultural : turismul de studii, stagii de iniiere tehnic, artistic, festivaluri, turism religios 3) Oferta turismului de afaceri : turism itinerant, turismul de congrese, 4) Oferta turismului pentru ngrijirea sntii : turismul de tratament, turismul profilactic. Ofertanii de produse turistice sunt prestatori sau fabricani ai diferitelor produse i prestaii. Ca o consecin a complexitii produsului turistic, productorii sunt puternic specializai,existena unui singur productor al tuturor prestaiilor n consumul turistic fiind practic imposibil. Productorii sunt deci specializai n patru categorii de activiti: a. Cazare i restaurare b. Transport c. Animaie, informare i agrement d. fabricarea, organizarea de cltorii de ctre tur-operatori Rigiditatea n timp i spaiu a ofertei turistice se manifest sub diverse forme, prin urmareavem urmtoarele caracteristici: 1. Prin imobilitate, produsele turistice neputnd fi expediate n vederea ntlniri cu cererea irealizri consumului, de aceea este necesar deplasarea turitilor pentru consumul acestora 2. n scopul satisfacerii unei nevoi viitoare sau acoperiri unor oscilaii brute ale cererii esteimposibil stocarea produselor turistice 3. Prin capacitatea limitat n timp i spaiu a atraciilor, echipamentelor i chiar forei de munc 4. Inadaptabilitatea relativ sau adaptarea parial la cerere , datorat caracterului rigid iinelastic al ofertei turistice internaionale.

Adaptabilitatea parial sau total a ofertei turistice presupune pe dou planuri organizarea decurse de transport, construirea unor noi echipamente de cazare i alimentaie, iar toate acestea s nunecesite timp sau eforturi de investiie mari, oferta turistic ca de exemplu n campinguri, csue, terase, grdini

2.2.2 Oferta ageniilor de turism

Agentiile de turism s-au orientat si s-au adapatat nevoilor caompaniilor si oamenilor de afaceri. Astfel, fiecare agentie detine cate un pachet turistic si oferte mereu actualizate pentru a veni in intampinarea nevoilor turismului de afaceri. Ruefa este una dintre ele. RUEFA Escape Travel este una dintre cele mai dinamice agenii de turism si ofer intreaga gam de servicii atat pentru cltoriile in inters de serviciu de tip business corporate, cat si pentru petrecerea vacanelor si a timpului liber. Experiena si profesionalismul nostru sunt puse in slujba dumneavoastra incepand din anul 2005. In ianuarie 2008 agentia a fost preluata de lantul de agentii RUEFA REISEN, lider de piata in Austria. Agentia detine 80 de filiale in Austria, 3 in Cehia, 4 agentii in Ungaria, 10 in Slovacia o agentie in Polonia. Marca RUEFA este detinuta de Verkehrsbuero Group filialele fiind conduse de angajati cu o vasta experienta in domeniul turismului. Un sejur reusit incepe cu o consultanta bine fundamentata in agentiile RUEFA, de aceea se pune un accent deosebit pe formarea profesionala a angajatiilor si pe alcatuirea echipei. 390 de colaboratori asigura cu ajutorul profesionalismului si competentei lor, o buna alegere si derulare a sejururilor. In Romania exista momentan 2 sedii RUEFA ESCAPE TRAVEL, in Timisoara si Bucuresti, agentia fiind intentionand sa inaugureze sedii si in alte orase din Romania Echipa RUEFA Escape Travel are in vedere si pachetele turistice tematice4:

Team buildinguri cu totii recunoastem ca locul de munca traditional este in continua transformare. Ziua de lucru devine tot mai lunga, iar timpul petrecut in afara serviciului este din ce in ce mai scurt. Suplimentar, presiunea tot mai

www.ruefa-escape.ro/calatorii-de-afaceri

mare generata de asteptarile legate de realizarile personale se poate transforma usor, de la cooperare la competitie, sau chiar confruntare. Organizatiile de succes se caracterizeaza in primul rand prin lucrul eficient in echipa si prin capacitatile de leadership, mai degraba decat prin simpla administrare.

CITY TOUR - Avem onoarea de a va prezenta produsul Discover Timisoara Discover Banat, lansat la inceputul anului in 2007. un serviciu modern pentru oaspetii Timisoarei si chiar pentru delectarea locuitorilor ei. Exista 3 variante de tur de oras: Turul Clasic, Turul Revolutia de la Timisoara, Turul Mare; 3 variante de degustare de vinuri(degustare vinuri, gulash, meniu traditional); 4 circuite cultural-istorice in apropierea Timisoarei (1 sau 2 zile); 4 programe de turism activ in apropierea Timisoarei.

Recompensarea membrilor echipei manageriale si a celor mai eficienti angajati, dar si pentru stimularea dealerilor companiei sau a celor mai importanti clienti, organizam deplasari in tara cat si in strainatate. Astfel, veti beneficia de tarife deosebit de atractive la rezervarile de grup pentru bilete de avion, cazari, transferuri, inclusiv programe turistice cu ghizi locali si conducator de grup al agentiei RUEFA Escape Travel, astfel incat calatoria sa fie exact asa cum o doriti;

Incentive - in ciuda ponderii dominate a recompenselor materiale la locul de munca, sapte din zece (69%) dintre angajatii chestionati au afirmat ca formele non financiare de recunoastere reprezinta cea mai buna forma de motivare, in plus orice recompensa monetara se impoziteaza. Programele de motivare prin incentive ofera organizatiilor oportuitatea de a isi atinge in mod masurabil obiectivele, implicand oamenii care conteaza. Fie ca se urmareste cresterea vanzarilor, optimizarea performantelor unui partener, fidelizarea clientilor sau iimbunatatirea productivitatii angajatilor, un program bine conceput de motivare poate conduce la atingerea sau chiar la depasirea asteptarilor;

Evenimente corporate ca instrument extrem de util in constructia si pastrarea unei identitati proprii bine conturate, menite sa ofere incredere si dinamism echipei dumneavoastra, sa consolideze pozitia companiei dumneavoastra pe piata cu o imagine mult imbunatatita;

Evenimente sportive campionatele de fotbal, golf, paintball, pescuit sportiv si vanatoare, cursele de Formula 1 sau orice alte activitati sportive cu

desfasurare nationala sau internationala pot constitui o buna oportunitate in relatiile cu clientii sau furnizorii, avand in vedere potentialele afinitati in domeniu;

Group Travel recunoscut prin avantajele oferite: este previzibil (se stie exact cand, cate persoane si pentru ce perioada vor fi plecatr de la birou), cu toti factorii de decizie intr-un singur loc, sedintele si seminariile de firma sunt mult mai usor de organizat. Astfel de experiente de grup pot consitui adevarate prietenii intre membrii echipei si intre participantii si echipa manageriala;

City breaks & shopping in Barcelona, sau Madrid, Paris sau pe Coasta de Azur la Nisa sau St. Tropez, Monte Carlo sau St Moritz, Roma, Verona, Venetia, Florenta sau Milano, Londra, Manchester, Edinburgh sau arta si sex in Amsterdam precum si orice alte destinatii din Europa, Asia sau de pe continentul Nord American;

Traseele cultural-istorice - tururi de oras pietonale sau cu masina, diverse excursii si programele de petrecere a timpului liber in imprejurimile Timisoarei, in Romania sau in strainatate insotite la cerere de ghizi experimentati;

Kids corner excursii la Tropiarium (Budapesta) sau la Disneyland (Paris) pentru copiii (merituosi) ai angajatilor sau pentru cei ai colaboratorilor companiei dumneavoastra, in vederea recompensarii, respectiv a fidelizarii lor.

Scopul agentiei Tourex este acela de a se asigura ca banii companiei dumneavoastra sunt cheltuiti in mod eficient, atunci cand calatoriti. Va punem la dispozitie un serviciu turistic complet si adecvat care va garanteaza ca veti calatori cu stil, confortabil si in siguranta cu un itinerariu care vi se potriveste atat dumneavoastra, cat si afacerii pe care o conduceti5. Va oferim acces rapid si facil catre rute de zbor din intreaga lume si peste 90000 de hoteluri, transferuri, asigurari la preturi competitive. In plus avem acces la toate preturile biletelor de avion nepublicate si coroborate ce se afla pe piata la ora actuala. Din acest motiv va oferim o alternativa mult mai ieftina in comparatie cu ofertele actuale de pe piata.
5

www.tourex.ro/pages/article/oferte_calatorii_de_afaceri

Calatorii pentru grupuri si sisteme stimulative pentru personal V-ati gandit vreodata sa folositi calatoriile stimulative / incentives ca o modalitate de a va motiva personalul ? Putem adapta un itinerariu potrivit dorintelor dumneavoastra si va asiguram ca aceasta calatorie stimulativa va fi o experienta memorabila pentru personalul dumneavoastra.

Conferinte Daca sunteti pe cale sa sustineti o conferinta, Tourex are cele mai bune oferte pentru grupuri incluzand servicii hoteliere, dar si aeriene, atat pe plan national, cat si international. Transmite-ti-ne cererile, ideile si bugetul alocat si lasati restul in seama noastra.

2.3. Circulaia turistic specific turismului de afaceri internaional

In activitatea de comercializare a produselor turistice pot s apar relatii contractuale intre consumatorii finali ai produsului turistic, respectiv TURISTII SI PRESTATORII de servicii turistice (hotelieri, restauratori, transportatori, societti de asigurri si agrement) sau INTERMEDIARII din turism (agentiile de turism detailiste sau organizatoare). Clauzele contractelor dintre prestatori si intermediari se stabilesc prin negocieri directe intre prti, desi in timp s-a ajuns la uniformizarea unor clauze sau chiar a unor contracte, fie ca rezultat al practicii indelungate, fie prin acorduri intre asociatii sau grupri ale prestatorilor si intermediarilor. Contractele dintre consumatorii finali (turisti) si prestatori sau intermedieri sunt reglementate de prevederi legale la nivel national si international (O.M.T. Codul de practici pentru contractarea dintre hoteluri si agentiile de voiaj stabilite de Asociatia International a Hotelurilor (A.I.H./I.H.A.) si de Federatia Universal a Asociatiilor Agentiilor de voiaj (F.U.A.A.V./U.F.T.A.A.). Folosirea intermediarilor in turism s-a impus atat ca rezultat al tendintei generale a separrii activittilor de comert de cele de productie, determinat de avantajele economice ale specializrii, cat si datorit unor particularitti ale pietei si activittii in turism. Ponderea vanzrilor, prin agentiile de turism, din totalul cifrei de afaceri a unor prestatori, inregistreaz procente foarte mari, de multe ori peste 70-80%.

Cresterea concurentei pe piata mondial a turismului si accentuarea caracterului de piat a cumprtorului au determinat, din partea ofertantilor si productorilor de turism, o reactie de adoptare, concretizat prin mrirea efortului de particularizare a ofertei, cresterea atractivittii sale si influentarea printr-o politic de marketing agresiv a dimensiunii si chiar a calittii cererii turistice. Aceste adoptri au solicitat eforturi financiare sporite, ceea ce a impus cresterea dimensiunii firmelor ofertante prin gruparea sau integrarea lor (Contractul de fransiz, Contractul de time-sharing, Contractul de asociere hotelier de leasing si de management). Calitatea turismului depinde in mare msur de capacitatea unei anumite tri de a asigura protectia si securitatea turistilor. Pentru ca o destinatie turistic s poat oferi un produs turistic de calitate, ea trebuie s respecte, in primul rand, anumite principii fundamentale de protectie si securitate. Drept urmare, responsabilii implicati in industria turistic, la toate nivelele, trebuie s colaboreze cu alte institutii guvernamentale, cu mass-media, cu ONG-urile si cu diverse asociatii ale cettenilor. Cel mai frecvent si mai pragmatic criteriu de clasificare a contractelor intre operatorii si intermediarii din turism este preluarea sau nu de ctre intermediar a riscului vanzrii produsului touristic contractat cu prestatorul, ctre consumatorul final. Conform acestui criteriu, contractele sunt: de comision (intermediere) si cu garantie sau charter. Aceste dou categorii se suprapun in mare parte si in functie de clasificarea lor, dup cum agentia de turism actioneaz in numele si pe seama hotelierului sau turistului sau in nume si pe cont propriu. Ultima variant este mai larg ca sfer de cuprindere, incluzand, alturi de situatiile de garantare (inchiriere efectiv) a contingentului de camere, si pe cele in care agentia de turism presteaz serviciile in baza material proprie. Principalele capitole ale contractului dintre hotelier si agentia de turism sunt: obiectul contractului, durata, contingentul de spatii de cazare, perioada de contingent, graficul de sosiri, preturi si tarife, garantia contractual, clauze de acces la contingent, clauza de plat, rspunderea contractual. Importante pentru vanzarea spatiului de cazare sunt si contractul de hotelrie si contractul de reprezentare. In contractul de hotelrie,

desi s-au fcut eforturi pentru generalizarea uzantelor, nu exist reglementri si prevederi unitare. Principalele clauze ale acestui contract sunt: libertatea de a primi sau si de intrerupere a contractului, obligatiile prtilor, durata, caracterul obligatoriu al rezervrii asociat cu termene de anulare si plti anticipate, daune si interese, dreptul de gaj asupra bagajelor clientului si, in final, rspunderea hotelierului. In afara contractelor de comision, distributia produsului turistic se realizeaz si prin contractul de reprezentare. Reprezentarea se poate realiza prin: agent de reprezentare, societate de reprezentare sau printr-un salariat al societtii prestatoare in baza unui contract de munc. Reprezentantul de hotel actioneaz de obicei in numele si pe seama hotelului si numai in aceast calitate poate incheia contracte cu publicul sau agentiile de turism. Indiferent de particularittile fiecrui contract, cateva clauze se regsesc in majoritatea contractelor: clauza de reprezentare, durata contractului, remunerarea reprezentantului, sarcinile acestuia si cele ale hotelierului. In cadrul contractului cu transportatorul aerian, acesta din urm se angajeaz s asigure beneficiarului transportul, iar beneficiarul se angajeaz s utilizeze mijlocul de transport convenit si s plteasc pretul transportului conform tarifelor oficiale. Principalele tipuri de contracte care se incheie cu transportatorul aerian sunt: acordurile interguvernamentale (bilaterale, numite contracte pool si unilaterale, numite, de la caz la caz, joint-venture, blocked-space si dirijare trafic); contractele de colaborare (SPA, Interline, GSA); contractele pentru companiile membrelATA.

Aspectele specifice inscrise in contractul cu transportatorul aerian sunt: numrul de pasageri, tipul de mijloc de transport, perioada de utilizare, valoarea contractului, obligatiile reciproce, conditiile de modificare a contractului si responsabilitatea prtilor pentru neexecutarea sau executarea defectuoas a contractului. Contractul charter este unul din contractele importante incheiate cu transportatorul aerian. In el sunt inscrise explicit drepturile si obligatiile tour-operatorului si cele ale

transportatorului, legea care guverneaz contractul, modificrile contractului, conditiile de plat, clauzele de notificare si cele de supunere spre aprobare consiliilor de administratie ale celor dou prti. Firmele de turism pot apela la mai multe modalitti de realizare a operatiunilor comerciale internationale: contractul de fransiz, de time-sharing, de asociere hotelier etc. Contractul international de turism se particularizeaz prin modul specific de negociere, formare si derulare, determinat in esent de specificul produsului turistic. Indiferent de modul in care se formeaz, contractele de asociere in turism contin o serie de clauze importante prti, obiect, pret/tarif, precum si alte prevederi privind realizarea afacerii contractate. Contractele de cooperare international cuprind, in sens larg, contractele de leasing vanzarea de licente, fransiz, vanzarea de know-how, contractele de consultingengineering, respectiv acele contracte prin care se constituie aliante strategice (sau competitive). O caracteristic a contractelor de asociere in turism o reprezint gradul ridicat de complexitate a obiectului lor, faptul c acordul de voint genereaz in sarcina prtilor un ansamblu de obligatii ale cror structuri, intindere si intensitate nu au corespondent in contractele comerciale traditionale. Contractul de fransiz, asa cum il defineste Asociatia Britanic de Franchising, este acel contract prin care este cedat o licent de o persoan numit fransizor (cedent), care permite sau cere beneficiarului s desfsoare, in perioada de valabilitate a acesteia, o anumit afacere folosind un nume specificat apartinand furnizorului. Specificul propriettii in time-sharing const in faptul c o familie, format dintr-un numr precizat de persoane, cumpr un apartament dintr-un anumit hotel pentru o perioada de 7 zile (denumit unitate de time-sharing), avand dreptul de a-l folosi in scop personal, de a-l ceda spre folosint unor prieteni sau rude, sau de a-l inchiria. Prtile intr-un contract de time-sharing sunt: o societate de marketing care are rolul de

a gsi clienti, o societate de management care asigur managementul apartamentelor si al unittilor de T.S. si o societate de administratie. Contractele de asociere se refer la: afilierea la un lant voluntar hotelier, la un lant integrat sau/si constituirea unei societti mixte intre un lant hotelier si un proprietar de hoteluri. Turismul este o activitate esential a natiunilor lumii si cresterea sa este legat de libertatea voiajelor. Calitatea turismului depinde in mare parte de protectia si securitatea turistilor. Pentru ca o destinatie turistic s poat oferi un produs de calitate, este primordial ca ea s adopte cateva principia fundamentale de protectie si securitate. In scopul organizrii protectiei si securittii turistilor este necesar instituirea unor colaborri cu alte institutii si servicii guvernamentale cu atributii in acest domeniu, populatiile gazd ale trilor de destinatie, reprezentantii industriei turistice si mass-media. Comunicarea cu mijloacele de comunicare in mas asupra problemelor protectiei si securittii poate, de asemenea, contribui la evitarea unor disfunctionalitti. Crearea unui cadru legal care s sprijine protectia si securitatea cltorilor este o responsabilitate national primordial. Intr-o cltorie pot aprea diferite probleme de sntate precum indigestii, toxiinfectii alimentare, alergii, infectii cauzate de maladii transmisibile sau netransmisibile. O cltorie poate agrava o stare de sntate precar existent inaintea plecrii. Pot aprea, de asemenea, accidente de circulatie sau survenite cu ocazia practicrii unor activitti recreative. Principiul de baz in materie de protectie hotelier este acela prin care clientul este responsabil de propria sa securitate. Problemele cele mai frecvente intalnite in sectorul hotelier sunr furturile si deficientele conditiilor sanitare, dar cele mai periculoase rman incendiile. Dac este posibil, camerele pentru handicapati ar trebui s fie situate in apropierea receptiei pentru a facilita evacuarea acestor persoane. Riscurile de incendiu, de agresiune si problemele sanitare cerand concursul serviciilor de prim ajutor sau de urgent sunt exemple tipice de protectie a restaurantelor si a

altor unitti similare. Unittile de alimentatie public trebuie s dispun de un plan anti-incendiu care s cuprind ci de evacuare si iesiri in caz de incendiu bine semnalizate. De asemenea, buctria trebuie s fie si ea echipat cu dispozitive impotriva incendiilor. La inceputul unei cltorii trebuie s li se dea turistilor toate informatiile necesare in legtur cu protectia si securitatea lor. Astfel, turistii pot fi preveniti cu privire la riscurile care pot aprea in unele cartiere dintr-un oras, cu privire la riscurile de producere a unor avalanse sau alte fenomene meteorologice in zonele montane etc.