Ce og

ra.fia

uqe zfr rilo

r rwrale

3 \r/d.tud 'R

J Tipurri rnejsrs c$e ngeu#ni ruraie

,! a
'l

*^ -1 .-. -t..: * geografic;,.-{ critei'iuii fa'rr:r"aniiitiiii $l fr-;r-iciirbnai;t6iii u.ilLJrLfi ur Ir:-: t4{,{J" gi pe teritoriul RomAniei se ciisiing urmdioareie tipu,ii,:i"f irrsr.rgiriJor' structuriior lui, majore de agezdri rurale: 1. tipul carpatic; 2. tipul subcarpatic ai cle podig; 3. ripui ce campie; 4. tipul deltalc; 5. tipul litoral; 6. tipul coridor dundrean.

'

uupi

.iL

8.2.1.'!. T!pu! carpatic Munlii oricdt ar pdrea de inaccesibili, nu au constituit niciodatd o stavild ii /t ^-^+:-----r: -..r --. ,? =r- - .. -l-,.Y - --.-:-Aue;r'd plril uulrlli urera uilieilelil. 9t ueprestunl condilii propice pentru aparilia gi dezvoltarea indeletnicirilor econom Trecdtorile de vale sau pasurile de culme sunt marcate de prezenla permane a omului. Datele gtiinlifice confirmd deci ce n-au existat gi nu existi vidut demografice, nici mdcar sezoniere. Zona muntoasd, desfdguratd de la curba de nivel de 800 m in sus, n indeplinegte o funcfie umand propo(ionalS cu extensiunea sa spa{iald - 297" din suprafafa larii - gi nici oe mdsura resurselor naturale: grupeazd doar 1,9"/o din numdrq] agezdrilor, in care se concentreazl abia 1 ,2/o din populafia totalS'a fdrii ln raporl direct cu natura extrem de variatd a muntelui, cadrul lccuibil gi' cel cu caracter economic se schimbi in altitudine gi de la o vale la alta iniij cuprinsul aceluiagi masiv muntos, ca gi de la o grupd de munfi la alta. De aici;;= decur$f unele partiCularit5ii ele ielelei de ageziri: Caracter continuu, vaiiabititAte# in intensitatea gradului de umanizare gi specific zootehnic extensiv ?n economie satelor montane. Fafd de aceste trdsdturi comune, realitatea teritoriald rurala[: este insd mult mai complexd, cdci tu,pta omului cu natura bogatd dar aspra a:!j; muntelui a imbrdcat forme mult diversificate. Constituind fondul comun indeletnicirilor sdtegti, cregterea animalelor, cu o existenfd veche in forma pSstoritului, este insolita de un anumit gen de plugdrie carpaticd, ce fiecarei-:ii gospodar o practicd in jurul silagului sau a colibei ,i ln aria carpaticd intAlnim o primd grupd de agezdri amplasate in special ih.il; depresiuni, pe culoare de vale, asemdndtoare cu cea din dealuri (pe interfluvii gi,*' pe fundul vdilor cu terase sau ?n ldrgiri de bazin de la poala mun{iior). Pe culmile depeste1.400mpredomin5agezdriletemporare. Satele montane de inallime se asociazd in arii mai largi in nordull Carpalilor Orientali (se remarcd linutul Dornelor cu sate situate la 800 - 1.300 mi; satul Moldova Sulita la 1.360 m) pi in partea centralS gi sudicd a Munliloi: Apuseni, cei mai populali munfi din coroana carpatic5. Concentrarea mai mare a;ij agezdrilor omene$ti in acegti munli are o temeinici bazA geograficd: sunt in,.
J^-.-^rr:-:: ^-l^^ --^-:-.:r Uaisq ul'zvuil.arii alEzaritut

sale.

'

'190