Lucrarea nr.

2: STUDIUL SI TRASAREA CARACTERISTICILOR REGULATORULUI DE TENSIUNE

1. SCOPUL LUCRRII
Cunoasterea problemelor legate de locul si rolul regulatorului auto de tensiune n cadrul instalatiei electrice a
automobilului. Lucrarea prezinta doua tipuri constructive de regulatoare, precum si modul de lucru al acestora.
2. CONSIDERAII TEORETICE
Generatorul electri 828q1618i c din dotarea automobilelor actuale este, de cele mai multe ori,
reprezentat de catre un alternator cu excitatie electromagnetica antrenat de catre motorul termic. Pentru aceasta
situatie tensiunea la borne este data de relatiile:
U
g
= k n u (I
e
) - AU (I
s
)
U
g
= U
g0
- AU (I
s
)
Mentinerea unei tensiuni constante la bornele alternatorului, n conditiile n care turatia de antrenare n si
curentul de sarcina I
s
sunt variabile, se poate obtine prin reglajul convenabil al curentului de excitatie I
e
. Acest
reglaj este realizat n mod automat de catre regulatorul de tensiune, denumit impropriu releu de tensiune.
Deoarece, modul de lucru al regulatorului de tensiune este specific sistemelor de reglare automata, pentru
nceput vom face cteva referiri la acestea. Schema bloc a unui SRA este prezentata n fig.1.


Fig.1 Schema bloc a sistemului de reglare automata
Utilizarea unui SRA are drept scop reducerea erorii existente la un moment dat ntre marimea dorita
(prescrisa) si marimea de iesire din proces (marimea reglata). Pentru atingerea acestui obiectiv blocurile din
alcatuirea unui SRA au urmatoarele roluri:
-traductorul TR: realizeaza conversia marimii reglate y ntr-o marime r de aceeasi natura cu marimea
prescrisa p, astfel nct procesul de comparare sa fie posibil.
-comparatorul C: primeste doua semnale, de aceeasi natura si proportionale cu marimea prescrisa respectiv
reglata, functie de care calculeaza eroarea de reglare.
-regulatorul automat RA: reprezinta partea esentiala a unui dispozitiv de automatizare deoarece aceasta
realizeaza legea de reglare.
-elementul de executie EE: este comandat de catre regulatorul automat si actioneaza asupra procesului prin
intermediul marimii de executie m.
-elementul de prescriere EP: este utilizat pentru stabilirea valorii ce se doreste a fi obtinuta la iesirea
procesului, deci putem spune ca reprezinta un element de referinta.
n concluzie se observa ca un SRA este prevazut cu o reactie negativa care ncearca sa mentina constanta
valoarea marimii, n conditiile n care procesul este supus unor perturbatii aleatoare.
Pentru regulatoarele de tensiune compararea celor doua marimi (prescrisa, respectiv reglata) se poate face n:
- domeniul mecanic, prin compararea a doua forte - cazul regulatoarelor electromagnetice;
- domeniul electric, compararea a doua tensiuni - cazul regulatoarelor electronice;
2.1. Regulatorul de tensiune electromagnetic
Principiul de functionare utilizat n constructia regulatoarelor cu contacte mecanice, pentru controlul
curentului de excitatie, consta n introducerea unei rezistente n circuitul de excitatie atunci cnd tensiunea generata
de alternator este peste valoarea prescrisa,respectiv n suntarea ei, cnd tensiunea generata este sub valoarea
prescrisa.
Schema de principiu a unui astfel de regulator de tensiune mpreuna cu formele de unda se prezinta n fig. 2
Functionare:
Pentru aceasta varianta constructiva marimea prescrisa este data de gradul de tensionare al unui resort, iar
marimea de iesire (tensiunea la bornele generatorului) este convertita n forta cu ajutorul unui electromagnet. n
consecinta, asupra contactului K actioneaza doua momente antagoniste, unul generat de forta elastica a resortului
Mr, iar celalalt de forta de atractie a electromagnetului Mem.
Acest ansamblu este construit astfel nct contactul K sa fie nchis n cazul n care bobina electromagnetului
este nealimentata, sau tensiunea de alimentare este sub valoarea prescrisa.

Fig.2. Regulatorul auto de tensiune cu contacte mecanice
Daca, la un moment dat, tensiunea generata de alternator este sub valoarea prescrisa, forta de atractie
dezvoltata de electromagnet este insuficienta pentru deschiderea contactului K, astfel ca rezistenta R
u
este
scurtcircuitata. n aceasta situatie curentul de excitatie este mare, fiind limitat doar de rezistenta electrica a bobinei
de excitatie,motiv pentru care tensiunea de iesire ncepe sa creasca. Aceasta crestere are ca efect, pe de-o parte
corectarea tensiunii de iesire, iar pe de alta parte ntarirea fortei de atractie dezvoltata de electromagnet. Dupa un
anumit timp tensiunea de iesire egaleaza valoarea prescrisa, iar forta electomagnetica este suficienta pentru
deschierea contactului K. Dupa deschiderea contactului rezistenta R
u
este nseriata cu bobina de excitatie, motiv
pentru care valoarea curentului de excitatie scade, iar tensiunea de iesire de asemenea. Scaderea tensiunii la borne
slabeste forta de atractie a electromagnetului, astfel ca dupa un interval de timp contactul K se nchide. Din acest
punct procesul se repeta dupa acelasi algoritm.
Compensarea termica
Efectul temperaturii asupra tensiunii reglate intervine, n principal, datorita modificarii rezistentei electrice a
bobinei electromagnetului. n mod uzual nfasurarea electromagnetului este realizata din srma de Cu, material ce
are coficientul de variatie al rezistentei cu temperatura pozitiv.
Din acest motiv cresterea temperaturi determina urmatorul lant de evenimente: cresterea rezistentei electrice
a bobinei electomagnetice, reducerea fortei electromagnetice, deschiderea contactului la o valoare mai mare a
tensiunii la bornele alternatorului.
Efectul de crestere al tensiunii reglate cu temperatura se pote reduce folosind urmatoarele solutii
constructive:
- se utilizeaza un termistor cu coeficient negativ conectat n serie cu bobina
electromagnetului:
- se utilizeaza un sunt termomagnetic care, la scaderea temperaturii, deviaza o parte din fluxul magnetic
destinat atragerii armaturii electromagnetului;
- se utilizeaza o lamela bimetalica care micsoreaza ntrefierul la cresterea temperaturii;
- cu infasurari combinate - la nfasurarea principala se adauga o nfasurare realizata dintr-un material cu
coeficient de temperatura al rezistivitatii redus (o ~ 0);
Metode de accelerare:
Din analiza functionarii regulatoarelor electromecanice reiese ca tensiunea obtinuta la bornele alternatorului
prezinta, asa cum se arata si n fig. 2, mici ondulatii n jurul unei valori medii Up. Marimea acestor ondulatii
depinde att de parametrii constructivi ai regulatorului, ct si de parametrii electrici si magnetici ai circuitului de
reglare. Cu ct frecventa de inchidere si deschidere a contactelor este mai mare cu att domeniul de variatie al
tensiunii va fi mai restrns, iar calitatea reglajului mai buna. Cresterea frecventei armaturii mobile este limitata de
inertia sa.
Marirea frecventei de nchidere a contactelor se realizeaza prin utilizarea rezistentelor de accelerare, a
nfasurarilor de accelerare sau nfasurarii si rezistentei de accelerare.
Regulatorul cu doua trepte:
La regulatorul cu o singura treapta, nchiderea si deschiderea contactului K determina comutarea curentului
de excitatie, (vezi figura 2), ntre valorile I
1
si I
2
astfel ca valoarea medie a curentului de excitatie nu poate fi reglata
sub I
2
. Din aceasta cauza, la turatii mari, tensiunea la bornele generatorului nu mai poate fi reglata deoarece ar fi
necesar un curent mediu de excitatie mai mic dect valoarea I
2
.
Extinderea domeniului de reglaj se face prin introducerea unei noi trepte n care curentul de excitatie este
comutat ntre I
2
si I
3
= 0. n acest mod valoarea medie a curentului de excitatie poate fi reglata ntre I
1
si I
2
n prima
treapta de functionare respectiv ntre I
2
si zero n a doua treapta.
Introducerea regulatorului de tensiune n circuitul de excitatie al alternatorului are ca efect modificarea
caracteristicii generatorului asa cum se observa n figura 3.

Fig. 3. Caracteristicile regulatoarelor de tensiune
Regulatoarele electromecanice sunt constructii relativ complexe ce ridica o serie de probleme legate de:
reglaje instabile n timp, uzura rapida a contactelor mecanice, frecventa mica de comutare, etc. Din aceste motive
structurile electromecanice de regulatoare au fost nlocuite, aproape n totalitate cu structuri electronice.
2.2. Regulatore de tensiune electronice
ntr-o prima etapa mbunatatirea performantelor regulatoarelor electromagnetice a constat n nlocuirea
contactelor mecanice cu dispozitive electronice iar ulterior ntregul regulator s-a realizat electronic. Fata de
predecesoarele lor regulatoarele electronice prezinta urmatoarele avantaje:
- au durata de exploatare mult mai mare datorita absentei partilor mecanice;
- au frecventa de lucru cu un ordin de marime mai mare ceea ce determina o reducere a ondulatiilor
tensiunii obtinute la bornele generatorului (mbunatatirea factorului de forma);
- au volum mic, uneori sunt nglobate n generator;
- se realizeaza ntr-o singura treapta;
- precizie marita n reglarea tensiunii;
- pot ngloba circuite de semnalizare si autotestare;
- compensarea cu temperatura se face mai simplu;
- au pret de cost comparabil sau chiar mai mic;
- nu necesita reglaje n timpul exploatarii.
n schema bloc a unui regulator auto de tensiune, vezi fig. 4, regasim o structura similara unui stabilizator de
tensiune.

Fig. 4 Schema bloc de principiu a unui regulator auto de tensiune
Referinta de tensiune poate fi o dioda Zener - pentru schemele mai modeste, sau un circuit specializat care
pe lnga compensarea cu temperatura sa tina cont si de caracteristica de ncarcare a bateriei de acumulatoare - cazul
unor scheme performante. Pentru ambele situatii rolul acestui bloc este de a furniza o tensiune constanta care sa
constituie un etalon n procesul de comparare cu tensiunea de la bornele generatorului.
Comparatorul are rolul de a calcula diferenta dintre tensiunea prescrisa si tensiunea efectiva
obtinuta la bornele generatorului. Functionarea comparatoarelor poate fi nteleasa usor urmarind formele de unda
prezentate n figura 5.

Fig. 5
La intrarile comparatorului se aplica tensiunea de referinta si un procent din tensiunea Ug; acest procent
este obtinut de regula prin intermediul unui divizor rezistiv.
Cteva variante practice de comparatoare, mai utilizate n regulatoarele auto de tensiune, sunt prezentate n
figura 6. Se observa ca procesul de comparare se poate face pe jonctiunea baza -emitor a unui tranzistor sau folosind
un amplificator operational.


Fig. 6 Scheme practice de comparatoare
Amplificatorul de eroare preia semnalul de la iesirea comparatorului si l aduce la parametrii necesari
atacului etajului final de putere. n unele scheme acest etaj poate sa lipseasca, iesirea comparatorului conectndu-se
direct la etajul final.
Etajul final lucreaza n comutatie pe o sarcina inductiva, bobina de excitatie a alternatorului, motiv pentru
care sunt necesare masuri de protectie la tensiunile inverse de autoinductie. De regula acest etaj este realizat cu
tranzistoare n montaj Darlington.
3. Prezentarea circuitului comparator |M 339
Circuitul integrat |M 339 contine patru comparatoare independente cu iesirea open collector si un etaj
comun de alimentare. Domeniul de aplicatii cuprinde comparatoare de limita, convertoare AD simple, generatoare
de impulsuri, oscilatoare controlate n tensiune, interfete cu circuitele logice etc.
Principalele caracteristici ale acestui circuit sunt:
- tensiunea de alimentare: 236V sau 1 18V;
- curentul de alimentare: 0,8 mA independent de tensiunea de alimentare;
- curentul de scurtcircuit la iesire: 20mA;
- puterea disipata: 500mW;
Amplificarea n bucla deschisa mare si banda de frecventa ridicata produc intrarea cu usurinta n oscilatie a
comparatorului, daca iesirea acestuia este cuplata cu intrarea printr-o capacitate parazita. Intrarea n oscilatie apare
pe durata de tranzitie dintr-o stare n alta. Decuplarea alimentarii n apropierea circuitului nu nlatura acest pericol.
Realizarea corecta a cablajului este n masura sa reduca cuplajul parazit. Reducnd valoarea rezistentei de la intrare
sub 10kO se reduce nivelul semnalului de reactie si prin realizarea unei supracresteri de 1 10 mV a reactiei
pozitive (histerezis), tranzitia semnalului de iesire este mai rapida iar oscilatiile datorate cuplajului parazit sunt
suprimate.
Daca dintr-o capsula nu se folosesc toate comparatoarele, atunci intrarile si iesirile (fara rezistenta de
sarcina) celor neutilizate se leaga la masa.
Aplicatiile de tip comparator ale acestui circuit sunt prezentate n figura 7.

Fig. 7 Scheme tipice de comparatoare realizate cu circuitul |M 339
4. SCHEME CONCRETE DE REGULATOARE ELECTRONICE
a) Pentru nceput prezentam o varianta de regulator realizata cu componente discrete a carui schema
electrica este redata n figura 8.
n alcatuirea acestei scheme distingem: un etaj diferential, realizat cu tranzistoarele T1 T2, un amplificator
inversor (T3) si un repetor pe emitor (T4). Referinta de tensiune este realizata cu un ansamblu constituit din dioda
Zener DZ si diodele D1, D2. Aceasta structura este utilizata n scopul compensarii, de fapt reducerii, derivei termice
a tensiunii Uz de la bornele diodei Zener. Asa dupa cum se stie, tensiunea de la bornele unei diode n conductie are
o deriva termica de cca. 2mV/ C. Pentru diodele Zener, deriva termica poate fi pozitiva sau negativa n functie de
valoarea tensiunii de strapungere a acestora. Deci, un ansamblu dioda Zener serie cu diode obisnuite, se justifica
doar daca deriva termica a didei Zener este pozitiva. Pentru celelalte cazuri nu facem altceva dect sa marim
dependenta de temperatura.

Fig. 8
Consideram o crestere initiala a tensiunii la bornele generatorului determinata de o cauza oarecare. Corectia
se face dupa urmatorul algoritm:
- tensiunea din baza tranzistorului T1, fata de cazul anterior, creste proportional cu cresterea de la bornele
generatorului;
- tensiunea din baza tranzistorului T2 ramne constanta fiind fixata de dioda Zener;
- tensiunea din emitoarele etajului diferential este de asemenea fixa fiind cu cca. 0,6V mai mica dect
tensiunea din baza lui T2;
- tranzistorul T1 si mareste conductia deoarece diferenta de potential baza-emitor a crescut (potentialul
bazei a crescut n timp ce potentialul emitorului a ramas constant);
- prin rezistenta Re circula mereu acelasi curent deoarece valoarea sa nu se modifica n timp, iar diferenta de
potential la care este supusa am aratat ca se mentine aceeasi;
- n Re se sumeaza curentii de emitor ai tranzistoarelor T1 T2, suma lor fiind constanta;
- deoarece curentul prin T1 a crescut conditia de mentinere constanta a sumei consta n reducera conductiei
tranzistorului T2;
- reducerea curentului prin T2 determina o cadere mai mica de tensiune pe R4 si deci implicit reducerea
conductiei lui T3;
- caderea de tensiune pe R7 scade (curentul prin T3 a scazut) motiv pentru care conductia lui T4 se reduce;
- scaderea curentului prin T4 nseamna scaderea curentului de excitatie al generatorului ceea ce are ca efect
micsorarea tensiunii la borne, deci compensarea efectului initial;
b) O alta schema de regulator electronic este prezentata n figura 9. De aceasta data comparatorul este implementat
cu un operational de tipul 741 iar compensarea termica se face cu ajutorul unui termistor.

Fig. 9
c) O varianta de regulator mai complexa, care realizeaza si functii auxiliare, se prezinta n figura 10.
Functia de reglare este realizata de comparatorul R. La intrarea neinversoare a acestuia se aplica o tensiune
de referinta culeasa de pe dioda Zener DZ3, iar la intrarea inversoare se aduce, printr-un divizor rezistiv, un procent
din tensiunea de la bornele generatorului Ug. Functie de valorile concrete ale celor doua tensiuni comparatorul
comanda etajul Darlington realizat cu tranzistoarele T1 si T2. Trebuie remarcat ca la aceasta schema bobina de
excitatie trebuie sa fie complet izolata fata de masa, un capat fiind conectat la tensiunea de alimentare iar celalalt la
colectorul tranzistorului final. Dioda D2 protejaza tranzistorul final mpotriva tensiunilor inverse de autoinductie ce
apar n bobina de excitatie.

Fig. 10
Functia de semnalizare a suprancarcarii este realizata de comparatorul S. Cnd tensiunea generata este
mult mai mare dect referinta iesirea sa trece n "zero" fapt ce determina saturarea tranzistorului T4 si aprinderea
lampii de avarie.
Functia de semnalizare a tensiunilor prea mici se realizeaza cu ajutorul comparatorului B.
Functia de semnalizare a modificarii referintei se face cu ajutorul comparatorului J si a unei alte referinte
constituita din DZ1, DZ2. Comparatorul permite o temporizare la pornire datorita grupului R16 C2, astfel nct
lampa se stinge dupa cteva secunde dupa pornirea motorului termic si intrarea n regim.
Functia de semnalizare a nefunctionarii generatorului, de exemplu curea de antrenare rupta, infasurare
de excitatie intrerupta etc.
La fiecare alternanta negativa a tensiunii generate de o faza a generatorului condensatorul C3 este descarcat rapid
prin rezistenta R22 de valoare redusa. n timpul alternantei pozitive dioda D1 este blocata si condensatorul C3 se
ncarca prin R19 de valoare mare. Constanta de ncarcare fiind mult mai mare dect cea de descarcare tranzistorul
T3 este mentinut blocat la o functionare normala a generatorului. Daca generatorul are o defectiune condensatorul
C3 nu mai este descarcat, motiv pentru care dupa o perioada mica de timp va deschide tranzistorul T3. Deschiderea
lui T3 determina saturarea lui T4 si deci aprinderea lampii de avarie.
Datele tehnice ale acestui regulator sunt:
- tensiunea reglabila n gama 13,8 14,5 V pentru curenti de sarcina ntre 5 36A;
- starea becului de semnalizare:
sens crescator al tensiunii: 12,8V 13,4V 15V 15,5V
APRINS X STINS X APRINS
sens descrescator al tensiunii: 11,4V 11,9V 14,5V 15,5V
APRINS X STINS X APRINS
5. MONTAJUL sI APARATURA NECESAR
Trasarea caracteristicilor regulatorului de tensiune auto se face cu ajutorul unui stand specializat ce permite
antrenarea si ncarcarea variabila a generatorului a carui excitatie este controlata de catre regulatorul testat. Schema
electrica utilizata n acest scop este prezentata n fig. 11.


Fig. 11
Aparate necesare:
Ae - ampermetru 03A pentru masurarea curentului de excitatie;
As - ampermetru 040A pentru masurarea curentului de sarcina;
V - voltmetru 030V pentru masurarea tensiunii la borne;
k
1
k
15
- comutatoare pentru cresterea treptata a sarcinii electrice;
h
1
h
15
- becuri 24V/60W ;
Fe - frecventmetru 0 - 10kHh pentru masurarea frecventei de comutatie;
Grup antrenare cu posibilitatea de reglare a turatiei;
Regulatoare de test.
6. DESFsURAREA LUCRRII
1) Se identifica partile componente si se studiaza modalitatile de constructie a regulatoarelor
electromagnetice.
2) Pentru regulatorul prezentat n fig. 8 se studiaza regimul static de functionare.
Modul de lucru :
- se alimenteaza montajul de la o sursa regabila de tensiune;
- ncepnd de la 8V se creste tensiunea de alimentare n trepte de 0,5V pna cnd se atinge valoarea de 16V;
- pentru fiecare treapta a tensiunii de alimentare se masoara potentialele punctelor A, B, C, D, E, F
pentru doua cazuri: curent de excitatie nul, respectiv curent de excitatie 0,2A. Rezultatele se trec ntr-un tabel;
3) Pentru regulatoarele disponibile se traseaza caracteristicile: Ug = f(n), Ie = f(n), si F = f(n) pentru curent
de sarcina constant. Rezultatele determinarilor experimentale se trec n tabele similare tabelului 1.
Modul de lucru :
- se realizeaza montajul indicat n figura 11;
- se fixeaza Is = 0A;
- pentru diferite valori ale turatiei de antrenare, alese astfel nct sa acopere relativ uniform ntreaga gama de
functionare a alternatorului, se citesc valorile curentului de excitatie, frecventei de comutatie si tensiunii la borne;
- se fixeaza o rezistenta de sarcina astfel nct Is = 10A, dupa care se reia punctul anterior;
Obs: n timpul masuratorilor se va urmari cu ajutorul osciloscopului forma de unda a curentului de excitatie.
Desenati formele de unda care va par reprezentative pentru regimurile de functionare ale regulatorului de tensiune.
Tabelul 1

4) Trasarea caracteristicilor Ug = f(Is), Ie = f(Is), i F = f(Is) pentru cazul n care se mentine
constanta turatia de antrenare. Rezultatele experimentale pentru fiecare tip de regulator se trec n tabele similare
tabelului 2.
Modul de lucru :
- se realizeaza montajul indicat n figura 11;
- se regleaza o turatie de antrenare care se mentine constanta n timpul masuratorilor;
- pentru diferite valori ale curentului de sarcina, alese astfel nct sa acopere relativ uniform ntreaga
gama de functionare a alternatorului, se citesc valorile curentului de excitatie, frecventei de comutatie si
tensiunii la borne;
- punctul anterior se reface dupa ce se reglaza o noua turatie de antrenare;
Obs: n timpul masuratorilor se va urmari cu ajutorul osciloscopului forma de unda a curentului de
excitatie. Desenati formele de unda care va par reprezentative pentru regimurile de functionare ale
regulatorului de tensiune.
Tabelul 2

5) Vizualizati cu ajutorul osciloscopului efectul reactiei pozitive asupra formelor de unda ale curentului de
excitatie si tensiunii la borne. Ce observatii puteti face ?
7. CONINUTUL REFERATULUI
Prelucrarea datelor si trasarea caracteristicilor, pe baza rezultatelor experimentale, se vor realiza n
MATLAB. Referatul trebuie sa contina n mod obligatoriu urmatoarele:
- schema de montaj utilizata n trasarea caracteristicilor;
- tabelele cu datele experimentale;
- programele MATLAB pentru prelucrarea si trasarea caracteristicilor;
- programele PSPICE sau MSIM 52 utilizate n simularea comparatoarelor si a regulatoarelor electronice;
- comentarii si observatii la rezultatele obtinute;
- raspunsul la ntrebari;
- rezolvarea temei de casa.
NTREBRI:
- Experimentele de laborator pot fi realizate fara bateria de acumulatoare ?
- Cum explicati faptul ca tensiunea la bornele alternatorului are o componenta continua chiar daca bobina de
excitatie a acestuia este alimentata n regim de curent ntrerupt ?
- Ce se ntmpla daca lamela metalica a unui regulator electromecanic ramne blocata:
a) pe treapta ntia, b) n pozitia intermediara, c) pe trepta a doua;
- Ce se ntmpla cu tensiunea reglata daca crestem numarul de spire ce compun bobina electromagnetultui ?
- Care este influenta unui cmp magnetic, extern regulatorului, asupra tensiunii reglate ? Dar a unui cmp
electric ?
- Cum poate fi reglata tensiunea la bornele alternatoarelor cu magneti permanenti ? n aceste cazuri se poate
utiliza un stabilizator de tensiune ? Daca da, ce parametri ar trebui sa indeplineasca acesta ?
- Cum se poate realiza compensarea cu temperatura la regulatoarele electronice ?
- Ce tip de termistor trebuie folosit n schema din fig. 9 n vederea compensarii cu temperatura ?
- Ce metode de mbunatatire a comutatiei tranzistoarelor cunoasteti ? Unde sunt necesare acestea ?
- Care este efectul cresterii sarcinii electrice asupra timpului relativ de nchidere daca turatia de antrenare
este constanta ?
TEM DE CAS:
- Studiati posibilitatea simularii regulatoarelor de tensiune, existente n laborator,
ntr-un program cunoscut de dumneavoastra.
- Elaborati un algoritm de diagnosticare a regulatorului de tensiune.
- Concepeti si dimensionati o schema proprie de regulator electronic pentru alternatoare cu excitatie
electromagnetica.