CIF Clasificarea Internaional a Funcionalitii, dizabilitii i sntii.

Conferina despre Sntate si Handicap a Organizaiei Mondiale a Sanatatii este o mare reuniune ministeriala care urmeaz adoptrii de anul trecut a Clasificrii internaionale a functionalitatii handicapului si sanatatii (CIF). CIF modifica viziunea noastr asupra sanatatii si a functionalitatii a declarat Dr. Gro Harlem Brundtland, Director General al OMS. Aceasta noua unealta ajuta autoritile sanitare sa inteleaga ceea ce trebuie sa fac pentru a permite fiecruia sa triasc o viata plina si satisfctoare in snul comunitatii. Daca indicatorii tradiionali ai sanatatii arata nivelurile de morbiditate si mortalitate a populaiei, CIF pune accentul pe viata, adic pe modul in care oamenii se acomodeaz strii lor de sntate, si cum putem sa -i ajutam sa duca o viata productiva si satisfctoare. Aceasta noua clasificare implica schimbarea unui anumit numr de lucruri la nivelul practicii medicale, al dreptului si a politicii sociale pentru a ameliora accesul la ngrijiri si permite participarea totala a fiecruia, precum si protecia drepturilor indivizilor si grupurilor. Domeniile acoperite de CIF pot fi definite prin termenii: domenii de sntate si domenii care sunt in raport cu sntatea. Aceste domenii pot fi descrise lund ca perspectiva organismul, persoana in calitate de individ sau de fiina sociala, dup doua liste de baza: a) funciile organice si structurile anatomice; b) activitile si participarea. CIF regrupeaz intr-o maniera sistematica diferitele domenii in care evolueaz toate persoanele avnd o anumita problema de sntate (de exemplu, ceea ce face efectiv o persoana sau ceea ce este capabil sa fac innd cont de boala sau de disfuncia pe care o prezint).

Funcionalitatea este un termen care se raporteaz la funciile organice, la activitile persoanei si la participarea in snul comunitatii; la fel, handicap servete ca termen generic pentru a desemna deficientele, limitrile activitilor sau restriciile de participare. CIF realizeaz de asemenea o lista a factorilor nconjurtori care pot se pot afla in interaciune cu toate aceste scheme. Astfel, CIF permite utilizatorului sa descrie un profil util al functionalitatii, handicapului si sanatatii in domenii diverse. Obiectivele CIF CIF este o clasificare polivalenta conceputa pentru a servi diverselor discipline si diferitelor sectoare. Obiectivele sale principale pot fi rezumate dup cum urmeaz: furnizeaz o baza tiinifica pentru a nelege si studia strile de sntate, consecinele care se desprind si determinanii lor;

stabilete un limbaj comun pentru a descrie strile de sntate si strile conexe ale sanatatii pentru ameliorarea comunicrii intre diferii utilizatori, in special lucrtorii din domeniul sanatatii, cercettorii, publicul in general, aici fiind incluse si persoanele cu handicap; permite o comparaie a datelor intre tari, intre discipline de sntate, intre servicii de sntate si in diferite momente; furnizeaz un mecanism de codaj sistematic pentru sistemele de informare sanitara. Aceste obiective sunt legate unele de altele, deoarece orice utilizare a CIF implica un sistem practic si semnificant care poate fi utilizat de diferii actori incarcati cu politica sanatatii,de asigurare a calitii si de evaluare a rezultatelor din diferite culturi. Aplicaii ale CIF De la prima sa ediie cu titlu experimental in 1980, CIF a fost utilizata in diferite scopuri: instrument statistic: pentru culegerea si nregistrarea de date (de exemplu in studiile asupra populaiei si in anchetele demografice sau in cadrul sistemelor de informare pentru gestiune); instrument de cercetare: pentru msurarea consecinelor bolilor, calitatea vieii si factorii nconjurtori; instrument clinic: pentru evaluarea nevoilor, alegerea tratamentelor adecvate problemelor de sanatate specifice, evaluarea aptitudinilor profesionale, evaluarea readaptrii si a rezultatelor acesteia; instrument al politicii sociale: pentru planificarea securitii sociale, sistemele de compensare, pentru elaborarea de politici; instrument pedagogic: pentru conceperea de programe, pentru ducerea de campanii de sensibilizare si punerea in practica a aciunilor sociale. Proprietile CIF O clasificare trebuie sa fie clara in ceea ce claseaz: universul sau, cmpul sau de aplicare, categoriile sale, maniera in care ea este organizata si modul in care diferitele elemente sunt structurate, si anume cum se ataeaz unele de altele. Seciunile care urmeaz descriu aceste caracteristici fundamentale ale CIF. Universul CIF CIF acoper toate aspectele de sanatate si cteva din componentele strii de bine care reies din starea de sanatate. Ea le descrie in termeni de: domenii de sanatate si domenii care influeneaz sanatatea (domenii conexe).(8) Clasificarea se nscrie in contextul mai vast al sanatatii si deci, ea nu acoper circumstanele vieii care nu se raporteaz direct la sanatate, la fel ca si cele care pot rezulta din factori socio-economici. De exemplu, anumite persoane nu pot realiza anumite ndatoriri in mediul nconjurtor in care triesc deoarece sunt limitate de rasa lor, de sex, religie sau de o alta caracteristica socio-economica, dar nu se refera la restricia unei participri legate de sanatate in sensul pe care l nelege CIF. Cmpul de aplicare al CIF CIF permite descrierea unor situaii relative ale functionalitatii umane si a restriciilor pe care le poate avea; ea furnizeaz un cadru pentru a

organiza aceasta informaie. Ea structureaz informaia intr-o maniera semnificanta, integrata si uor accesibila. CIF organizeaz informaia in doua pari. Partea intai acoper funcionalitatea si handicapul, in timp ce a doua acoper factorii contextuali. Fiecare parte are doua componente: Componentele functionalitatii si handicapului Componenta ORGANISM cuprinde doua clasificri, una pentru funciile sistemelor organice si una pentru structurile anatomice. Diferitele capitole ale celor doua clasificri sunt organizate dup sistemele organice. Componenta ACTIVITATI si PARTICIPARE acoper gama completa a domeniilor care definesc aspectele functionalitatii, att din punct de vedere al persoanei ca individ cat si al persoanei ca fiina sociala. Componentele factorilor contextuali O lista a factorilor nconjurtori constituie prima componenta a factorilor contextuali. Aceti factori au un impact asupra tuturor componentelor functionalitatii si handicapului si sunt organizai de maniera sa mearg de la mediul cel mai apropiat de individ la cel mai global. Factorii personali constituie cealalt componenta a factorilor contextuali. Nu sunt inca integrai in CIF din cauza importantelor variaii sociale si culturale care le sunt asociate. Componentele functionalitatii si handicapului pot fi exprimate in CIF in doua moduri. Ele pot fi folosite pentru a indica o problema (de exemplu, o deficienta, o limitare de activitate sau o restricie de participare, regrupai sub termenul generic de handicap); ele pot fi de asemenea utilizate pentru a face referire la aspecte de sanatate care nu pun probleme: ele sunt deci regrupate sub termenul generic de funcionalitate. Aceste componente sunt interpretate prin metoda a patru scheme distincte, dar legate una de cealalt. In practica, aceste scheme sunt operaionalizate sub forma de coduri calificative. Funciile si structurile organismului pot fi interpretate in funcie de schimbrile sistemelor psihologice si ale structurilor anatomice. Pentru activitati si participare, utilizam doua scheme: capacitate si performanta. Starea functionalitatii si a handicapului unei persoane este rezultatul interaciunii dinamice(10) intre problema de sanatate (boli, leziuni, traumatisme) si factorii contextuali. Cum a fost spus factorii contextuali cuprind att factori personali cat si factori nconjurtori. CIF realizeaz o lista foarte completa a factorilor nconjurtori, care sunt considerai VEDERE DE ANSAMBLU A COMPONENTELOR CIF DEFINITII (in contextul sanatatii): FUNCTIILE ORGNICE = desemneaz funciile fiziologice ale sistemelor organice (fiind incluse aici si funciile psihologice). STRUCTURILE ANATOMICE = sunt partile anatomice ale corpului precum: organe, membre si componentele lor. DEFICIENTELE = desemneaz probleme in funcia organica sau in structura anatomica. ACTIVITATEA = este execuia unei aciuni de ctre o persoana.

PARTICIPAREA = desemneaz implicarea unei persoane intr-o situaie de viata reala. LIMITAREA ACTIVITATII = dificultile ntlnite de ctre o persoana in execuia anumitor activitati. RESTRICTIILE DE PARTICIPARE = problemele pe care le poate ntlni o persoana in implicarea sa intr-o situaie din viata reala. FACTORII INCONJURATORI = mediul fizic, social si atitudinal in care oamenii isi triesc viata. CIF este compusa din doua pari, care la rndul lor au cate doua componente. PARTEA 1. Funcionalitate si handicap funcii organice si structuri anatomice activitati si participare PARTEA 2. Factori contextuali factori nconjurtori (de mediu) factori personali FUNCTII ORGANICE, STRUCTURI ANATOMICE SI DEFICIENTE Funciile organice si structurile anatomice sunt clasate in doua seciuni diferite. Ele sunt concepute pentru a fi utilizate in paralel. De exemplu, funciile organice includ sensul de baza precum vederea (funcia vizuala), si structurile corelate sub forma de ochi si anexele sale. Termenul organic se refera la ansamblul organismului uman: nglobeaz creierul si funciile sale, deci spiritul. Funciile mentale sau psihologice fac parte deci din funciile organice. Funciile organice si structurile anatomice sunt clasate dup sistemele organice; in consecina, structurile anatomice nu sunt considerate ca organe (in sensul strict). O deficienta de structura poate consista dintr-o anomalie, carenta, pierdere importanta in raport cu o norma la nivelul structurilor anatomice. Deficientele au fost definite in lumina cunotinelor actuale la nivel tisular sau celular, si la nivel intercelular sau molecular. Totui, din motive practice, aceste nivele nu sunt reluate in clasificarea de fata.Clasificarea semnalizeaz utilizatorilor din mediul medical ca deficientele nu sunt echivalente patologiei subiacente, dar ca sunt mai degrab manifestri ale acestei patologii. Deficientele reprezint unele probleme in raport cu anumite norme general acceptate de starea biomedicala a corpului si a funciilor sale. Definirea componentelor sale se sprijin in principal pe gsirea unor persoane competente sa evalueze funcionalitatea fizica si mentala in raport cu norme general recunoscute. Deficientele pot fi temporare sau permanente; ele pot progresa, regresa sau pot ramane stabile, pot fi intermitente sau continue. Diferenele in raport cu normele pot fi mari sau mici, si pot varia in timp. Aceste caracteristici fac obiectul descrierilor mai amnunite, in principal la nivelul codurilor, precum codurile calificative adugate dup punctul separator.

Deficientele nu depind de etiologie, de modul in care au aprut; de exemplu pierderea unui membru poate interveni din cauza unei anomalii sau datorita unei leziuni. Fiecare deficienta are ntotdeauna o cauza, dar cauza in sine nu ajunge pentru a explica deficienta care rezulta. Pe de alta parte, cant o deficienta se manifesta, exista o disfuncionalitate a funciilor organice sau a structurilor anatomice, dar care poate fi legata de diverse boli sau stri psihologice. Deficientele pot face parte integranta dintr-o anumita boala de sntate, dar asta nu nseamn neaaparat ca trebuie considerat ca fiind bolnav. Deficientele acoper un cmp mai vast dect bolile; de exemplu, pierderea unei gambe constituie o deficienta a unei structuri anatomice, dar nu poate fi considerata o boala. O deficienta poate antrena si alte deficiente. De exemplu, o lipsa de fora musculara poate fi o piedica pentru micare, funciile cardiace pot fi legate de un deficit al funciilor respiratorii, o deficienta de percepie poate fi asociata unor funcii ale gndirii. Cele doua clasificri CIM-10 si CIF urmresc obiective diferite. CIM-10 claseaz simptomele in capitole pentru a informa asupra morbiditii si a utilizrii de servicii, in timp ce CIF le prezint ca fcnd parte din funciile organice. Ele pot fi utilizate pentru prevenire sau pentru a defini nevoile pacienilor. Si mai important, in cadrul CIF, clasificarea funciilor organice si a structurilor anatomice este realizata pentru a fi utilizata in paralel cu anumite categorii de activitate si participare. Deficientele sunt clasate pe categorii in funcie de criteriile de identificare definite. Aceste criterii sunt aceleai pentru funciile organice si pentru structurile anatomice. Acestea sunt: a) pierdere sau lipsa; b) reducere; c) adugare sau exces; si d) diferena. Atunci cnd o deficienta este prezenta, ea este clasata in CIF pe o scara de gravitate cu ajutorul unui cod calificativ generic. ACTIVITATI SI PARTICIPARE / LIMITARE DE ACTIVITATI SI RESTRICTII DE PARTICIPARE Domeniile care descriu componenta activitati si participare fac obiectul unei liste unice care acoper toata gama de domenii ale vieii, de la invatarea elementara sau observaie, pana la domenii mai complexe ca relaiile cu semenii sau ocuparea unui loc de munca. Fiecare domeniu poate fi folosit pentru a descrie activitile sau participarea, sau amndou pe rnd. Domeniile acestei componente sunt precizate de codurile calificative ale performantei si capacitaii.

2) Codul calificativ al performantei descrie ceea ce face individul in mediul sau. Datorita faptului ca prin mediu putem nelege si contextul social, performanta poate fi apreciata ca o implicare intr-o situaie a vieii reale sau ca o experienta trita de persoane considerate in cadrul vieii reale. Acest context cuprinde factorii nconjurtori, adic toate aspectele lumii fizice, a contextului social si a atitudinilor, si poate face obiectul unui codaj utiliznd lista factorilor nconjurtori. Codul calificativ de capacitate descrie aptitudinea unui individ de a efectua o aciune. Aceasta schema este realizata pentru a indica nivelul de funcionalitate cel mai nalt posibil pe care o persoana o poate atinge intr-un domeniu dat la un moment dat. pentru a evalua aptitudinea reala a unei persoane, ar trebui sa dispunem de un mediu normalizat, care neutralizeaz influentele variabile ale diferitelor medii pentru fiecare persoana. Acest mediu normalizat poate fi mediul care este in general folosit pentru a trece testele de aptitudine, sau, in cazul in care acest lucru nu este posibil, un mediu presupus ca avnd un impact uniform pe tot sau pe fiecare. Codurile calificative ale capacitaii si performantei pot fi utilizate att in situaiile in care persoana utilizeaz ajutoare tehnice sau un asistent personal, cat si in cazurile in care nu utilizeaz. Daca ar trebui sa admitem ca nici ajutoarele tehnice, nici asistenii personali nu elimina deficienta, ar putea ridica limite functionalitatii in domenii bine precizate.

Acest tip de codaj este util pentru a evalua in ce punct funcionalitatea unei persoane ar fi afectata daca nu ar beneficia de ajutoarele tehnice. Dificultati sau probleme pot surveni in aceste domenii cnd intervine o modificare calitativa sau cantitativa in maniera in care sunt executate funciile. Limitrile si restriciile sunt estimate prin raportul unei norme general acceptate intr-o populaie data. Norma la care raportam capacitatea sau performanta unei anumite persoane este capacitatea sau performanta unei persoane care nu prezenta aceeai problema de sntate (boala sau leziune). Limitarea sau restricia msoar diferena intre performanta observata si cea ateptata. Performanta ateptata este norma in vigoare intr-o populaie data si reprezint experiena trita de persoanele care nu prezint probleme de sntate. O problema de performanta poate proveni direct din mediul social in care persoana traieste, chiar daca aceasta persoana nu prezint nici o deficienta. De exemplu, o persoana seropozitiva dar fara simptome sau boala, sau cineva care are o predispoziie genetica la o boala particulara, poate sa nu prezinte nici o deficienta si sa aib o aptitudine suficienta pentru a lucra, dar poate sa nu fie in msura sa lucreze deoarece i se refuza accesul la servicii, facandu-se dovada de discriminare. Este dificil sa facem distincia intre activitati si participare pe baza domeniilor cuprinse in componenta activitati si participare. La fel, nu este posibil da facem distincia intre factorii individuali si de societate doar pe baza domeniilor, din cauza variaiilor care se manifesta dintr-o tara in alta si datorita diferenelor dintre cadrele profesionale si teoretice de referina. Tocmai de aceea CIF utilizeaz o lista unica care poate fi utilizata pentru a distinge activitile (a) si participarea (b) in practica. Pe scurt putem proceda in patru maniere: a. selecionnd anumite domenii din punct de vedere al activitatii si altele din punct de vedere al participrii, fara a permite b. la fel ca la punctul a dar cu utilizarea listei detaliate a domeniilor pentru activitati si utilizarea doar a marilor categorii pentru participare c. utilizarea tuturor domeniilor att pentru activitati cat si pentru participare. UTILIZAREA CIF CIF este o clasificare a functionalitatii umane si a handicapului. Ea regrupeaz in maniera sistematica domeniile de sntate si domeniile conexe (domeniile in raport cu sntatea). Pentru fiecare componenta, domeniile sunt regrupate in funcie de caracteristicile comune (origine, tip sau similitudine) si ordonate intr-o maniera semnificativa. Clasificarea a fost organizata in funcie de o serie de principii. Principiile se refera la relaiile intre nivele si la ierarhia clasificrii. Totui, anumite categorii din CIF sunt organizate neierarhic, fara o ordine anume ci, mai degrab ca nite structuri la acelai nivel. Caracteristicile structurale ale clasificrii care influeneaz asupra utilizrii sale sunt prezentate in continuare:

CIF propune definiii operaionale normalizate, domenii ale sanatatii si domenii conexe sanatatii si nu definiii in limbaj curent. Aceste definiii reiau atributele eseniale ale fiecrui domeniu (de exemplu calitati, proprietati si relaii) si da indicaii asupra a ceea ce este exclus sau inclus in fiecare domeniu. Aceste definiii reiau elementele cheie curent folosite in exerciiile de evaluare, in aa fel incat sa pot fi uor utilizate in chestionare. Invers, rezultatele obinute cu ajutorul diverselor instrumente de evaluare pot fi codate conform CIF. De exemplu, vederea, in definiia adoptata, precizeaz daca persoana este capabila sa observe clar forma si conturul obiectelor, la diferite distante, folosind un singur ochi sau pe amndoi, in aa fel incat dificultile de vedere sa poat fi codate ca: uoare, moderate, severe sau totale in raport cu aceti parametrii. CIF face apel la un sistem alfanumeric, literele b, s d si e corespunznd funciilor organice, structurilor anatomice, ansamblul activitilor si participrii, si factorilor de mediu. Aceste litere sunt urmate de un cod numeric care ncepe cu numrul capitolului (o cifra), urmat de al doilea nivel (doua cifre) si de nivelul trei si patru (o cifra fiecare). Categoriile CIF sunt grupate unele in celelalte, cele mai mari categorii fiind definite in aa maniera incat sa includ subcategorii mai detaliate. De exemplu, capitolul 4 al componentei activitati si participare, relativ mobilitii, cuprinde si subcategoriile: stand, aezat, mers, etc. versiunea condensata reia doua nivele. Versiunea detaliata acoper patru nivele. Codurile celor doua versiuni corespund, adic versiunea condensata poate fi obinuta agregnd datele culese cu ajutorul metodei versiunii integrale. Fiecrei persoane i se pot atribui o serie de coduri la fiecare nivel. Aceste coduri pot fi independente sau legate intre ele. Codurile CIF nu sunt complete dect daca le adugam un cod calificativ, care arata mrimea unui nivel al sanatatii (de exemplu, gravitatea unei probleme). Aceste coduri calificative sunt codate sub forma a una,doua sau trei cifre dup punctul separator. Fiecare cod trebuie sa fie nsoit de cel putin un cod calificativ. Fara acestea din urma, codurile principale nu au nici o semnificaie. Primul cod calificativ pentru funciile organice si structurile anatomice, codurile calificative ale performantei si capacitaii, codurile calificative pentru activitatii si participare, si primul cod calificativ pentru factorii de mediu descriu amploarea problemei asociata componentelor respective. Toate componentele clasificate in CIF sunt cuantificate folosind aceeai scara generica. A avea o problema poate nsemna a avea o deficienta, o limitare, o restricie sau a reprezenta un obstacol, conform schemei la care ne referim. Descrierile cele mai apropiate, indicate in paranteza,mai dedesubt, trebuie sa fie alese

in funcie de domeniul de clasificare pertinent(unde xxx reprezint partea numerica al codului din domeniu la nivelul al doilea). xxx.0 NICI o problema (nimic,absent, neglijabil) 0-4% xxx.1 problema USOARA (lejer, slab) 5-24% xxx.2 problema MODERATA (mijlocie) 25-49% xxx.3 problema GRAVA (ridicata, extrema) 50-95% xxx.4 problema TOTALA (ntreaga) 96-100% xxx.8 neprecizata xxx.9 fara obiect In cadrul CIF, strii de sntate si strilor conexe sanatatii unei persoane i se atribuie o serie de coduri care acoper cele doua pari ale clasificrii. Numrul maxim de coduri pe persoana este de 34 la nivelul primei cifre (8 pentru funciile organice, 8 pentru structurile anatomice, 9 performanta, 9 capacitate). In aceeai maniera, numrul total de elemente la nivelul al doilea este de 362. Daca mergem mai in detaliu, numrul total de coduri se ridica la 1424. Totui, in practica, se pare ca de la 3 la 18 coduri sunt suficiente pentru a descrie un caz particular cu o precizie de nivelul al doilea (trei cifre). In maniera generala, un supliment de detalii nu este util dect pentru serviciile de specialitate (rezultatele de readaptare, geriatrie, etc.), deci o clasificare la nivelul al doilea poate fi utilizata pentru anchetele si evalurile rezultatelor clinice.

Activitati si participare (d)

Performanta Cod calificativ generic Problema in mediul real al unei persoane Exemplu: a 5101.1_indica o uoara dificultate in a-si face o baie completa chiar daca utilizeaz ajutoare tehnice intr-un cadru de viata normala

Capacitate Cod calificativ generic Limitare fara asistenta Exemplu: a 5101._2 iden moderata in a-si fac fara ajutorul unor aj a unui asistent perso

Factori de mediu (e)

Cod calificativ generic, putnd lua o valoare pozitiva sau negativa, servind la identificarea obstacolelor si faciltatorilor Exemplu: e130.2 indica ca produsele Destinate educaiei constituie un obstacol moderat. Invers, e130+2 arata ca produsele destinate educaiei sunt un facilitator moderat

Nici unul