ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

REVISTA PRESEI 21 mai 7 iunie 2013

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Ordinul Naional
Ordinul nu rspunde de informaiile prezentate n articolele preluate din ziare. ntreaga rspundere o poart autorii acestor articole sau, dupa caz, redacia.

__________________________________________________

CUPRINS: 1. Profesie .. pag. 3 2. Patrimoniu pag. 8 3. Administraie pag. 13

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

PROFESIE ICR.ro

Inovaie i patrimoniu: Romnia la Festivalul de Arhitectur din Londra

Romnia este prezent pentru a patra oar consecutiv la Festivalul de Arhitectur din Londra (LFA), cea mai ampl manifestare de gen din Marea Britanie, dedicat anual celor mai interesante proiecte internaionale de arhitectur, design i urbanism din peste 40 de ri. La aceast ediie, participarea romneasc are dou componente: proiectul de remodelare a Universitii de Art din Bucureti, prezentat cu o machet n expoziia Atlas of the Unbuilt World de la Bartlett School of Architecture, desfurat ntre 7 i 20 iunie, i expoziia "Arhiteci romni creatori de patrimoniu cultural naional", care se va deschide pe 10 iunie n galeria "Brncui" de la ICR Londra. Biroul de arhitectur ADN din Bucureti prezint n cadrul expoziiei Atlas of the Unbuilt World macheta proiectului ctigtor de extindere i remodelare funcional a Universitii de Arte din capital. Proiectul propune o rezolvare original pentru cldirea Casei Scarlat-Ghica (1864), sediul uneia dintre instituiile tradiionale de educaie ale capitalei i un reper cu o istorie semnificativ a restaurrii i consolidrii. Membrii biroului ADN sunt Andrei erbescu, Adrian Untaru i Bogdan Brdeanu, specializai n proiecte rezideniale, publice i de urbanism, cu numeroase participri n competiii internaionale. Expoziia de la Bartlett School of Architecture este realizat de British Council, iar curatorul expoziiei este Rob Gregory, director al Centrului de Arhitectur din Bristol i editor al revistei "Architecture Review". (Foto: proiect ADN BA) Realizat de Cristina Olga Gociman i Viorica Curea, expoziia de la ICR Londra prezint prin imagini i text parcursul spaiului construit romnesc ntre 1869 i 1989, incluznd creaii de referin din aria Neoromnescului, Art-Deco-ului i Modernismului
3

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

romnesc. Valoarea istoric, estetic i cultural a acestui patrimoniu architectural este reflectat de nume precum Ion Mincu creatorul stilului Neoromnesc, I.D. Berindei promotorul tendinelor romantice i Art Nouveau, Horia Creang i Marcel Iancu exponenii arhitecturii moderniste, alturi de G. M. Cantacuzino autorul elegantelor vile Bellona i Aviana de la Eforie, printre alte capodopere din centrul Bucuretiului. Expoziia a deschis n 2012 Bienala Naional de Arhitectur din Bucureti, marcnd 120 de ani de existen a Uniunii Arhitecilor din Romnia i a educaiei universitare de specialitate. 7 iunie 2013 Bursa.ro

Productorii de polistiren au dat n judecat Ordinul Arhitecilor din Romnia

Asociaia Productorilor de Polistiren Expandat din Romnia (ROMEPS) a dat n judecat Ordinul Arhitecilor din Romnia (OAR), dup ce, n urm cu o lun, preedintele OAR Bucureti, Mircea Ochinciuc, a reiterat declaraiile fcute n urm cu un an, potrivit crora una din problemele reabilitrii termice a blocurilor o constituie utilizarea polistirenului. n cadrul unei ntlniri informale cu presa, noul preedinte ROMEPS, Laureniu Istrate, a declarat c asociaia pe care o prezideaz a atacat n instan declaraiile din urm cu o lun ale OAR, acuznd c ar fi calomnioase. Domnia sa a declarat: "Anul trecut am reacionat doar cu un drept la replic, ns, n situaia actual, noi considerm c nu se mai poate. Dorim ca OAR s i retrag n mod public declaraiile fcute". Mircea Ochinciuc, preedintele OAR Bucureti, a reafirmat, la finele lunii aprilie, c mpachetarea cu polistiren, n cazul lucrrilor de reabilitare termic, nu reprezint o soluie verificat n timp. Domnia sa a declarat, citat de pres: "S vedem ce se ntmpl cu el (n.r. polistirenul) peste 5, 10, 15, 30 de ani. Companiile care vnd acest produs ne spun c este n regul, dar nu avem niciun fel de test care s ne spun ce se ntmpl de fapt. Constatm c ntr-un loc ard, c ntr-un loc cad, c ntr-un loc sunt nepotrivite. Acest material nu este biodegradabil. Ce se ntmpl cu el dup ce blocurile vor fi demolate?" Preedintele ROMEPS a anunat c asociaia urmeaz s lanseze, n viitorul apropiat, o campanie de contientizare a cetenilor care folosesc polistiren, n special la termoizolaii, informndu-i c utilizarea unor produse de proast calitate risc s le afecteze investiiile. Domnia sa a precizat: "Proiectul nostru va cuprinde un program naional de informare i educare a consumatorului cu privire la citirea corect a informaiilor de pe ambalaje, dar i un program de control al calitii. n demersul nostru de salubrizare a pieei de polistiren va trebui s beneficiem i de ajutorul instituiilor statului care, pn acum, s-au artat interesate de acest proiect i m refer aici n special la Inspectoratul de Stat n Construcii i la Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorilor".
4

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

n 2012, piaa de polisitiren s-a ridicat la 3,5 milioane de metri cubi, cu o valoare aproximativ de 100 milioane euro, care a rmas constant pre de trei ani consecutivi. n 2013, este posibil s se constate o scdere de 10-20%, cifra oficial avnd s fie confirmat de Institutul Naional de Statistic (INS) n luna iulie, a precizat Laureniu Istrate. n iunie anul trecut, Ordinul Arhitecilor din Romnia - Filiala Teritorial Bucureti atrgea atenia asupra faptului c utilizarea polistirenului n renovarea cldirilor vechi nu este o reet standard, aceast practic fiind contraindicat n cazul cldirilor publice sau a imobilelor vechi cu o valoare arhitectonic deosebit, potrivit lui Mircea Ochinciuc, preedintele OAR Bucureti. "Polistirenul etaneaz cldirea, nu mai permite transferul de vapori, putnd produce igrasie i afectnd n timp imobilul", a precizat acesta, care continu: "rile europene s-au declarat mpotriva utilizrii polistirenului n reabilitarea cldirilor. De altfel, ri precum Italia i Ungaria s-au declarat deja mpotriva acestei soluii, prefernd soluii alternative pentru interior. Fr a aborda reabilitarea termic strict tiinific, este un sacrilegiu i la adresa arhitecturii i la bunstarea locatarilor". La momentul respectiv, ROMEPS transmitea o reacie public la declaraiile arhitectului. Potrivit unui comunicat remis anul trecut redaciei, asociaia susinea c polistirenul expandat este un material netoxic, n totalitate inert, reciclabil, care nu conine substane care s duc la atragerea de duntori, respectarea instruciunilor de aplicare ale termosistemelor nepermind un astfel de fenomen. VERONICA PLCINTESCU, 5 iunie 2013 ADEVRUL

Oamenii nchid strzile din Capital pentru cea de-a opta ediie a Street Delivery
Cea de-a opta ediie a evenimentului urban de arhitectur i arte organizat nc din 2006 de Fundaia Crtureti i Ordinul Arhitecilor din Romnia, pe strada Arthur Verona, va avea loc n perioada 14-16 iunie. Anul acesta festivalul se va organiza n premier i n Iai. (Street Delivery este un
eveniment dedicat urbanismului, arhitecturii i artei FOTO Adevrul)

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Eveniment de urbanism, arhitectur i arte, Street Delivery i propune recuperarea peisajului urban de ctre pietoni i comunitate. Potrivit organizatorilor, misiunea Street Delivery este aceea de a reinventa i de a ntri rolul structural pe care spaiul public l joac n viaa locuitorilor cetii, prin convertirea peisajului urban n spaiu viu. Privatizarea spaiului public sub forma automobilului continu eroziunea vecintii i a comunitii, dou elemente definitorii pentru metropol. Infrastructura auto, parcurile de afaceri, marile dezvoltri comerciale - toate acestea se combin avnd ca rezultat dezintegrarea comunitii i banalizarea localitii, este descris evenimentul pe site-ul oficial de Facebook. Anul acesta, evenimentul se va organiza ntre 14 i 16 iunie, avnd loc simultan att n Capital i Timioara, ct i n Iai, unde se organizeaz pentru prima dat. Printre cele care vor fi prezente la festival se numr i proiecte de arhitectur, urbanism, design urban i peisagistic, societate civil, ecologie, mediu, dar i arte vizuale, teatru i dans. Separat de cele nscrise deja pentru festival, vor exista att proiecte invitate, ct si proiecte iniiate de echipa Street Delivery, toate urmnd s se regseasc n programul final. Programul Street Delivery 2013 va fi disponibil ncepnd cu 10 iunie. IONU UNGUREANU, 5 iunie 2013 ADEVRUL

coal de var de arhitectur i fotografie n premier la Baia Mare

Timp de cinci zile, Baia Mare va fi gazda primei ediii a unei coli de var, cu tematica arhitectura i fotografia. Aciunea se va desfura n mai multe zone ale municipiului i va coninte diferite vernisaje, expoziii i simpozioane dedicate celor dou arte. Evenimentul organizat de Uniunea Artistilor Plastici din Romnia Filiala Baia Mare, Ordinul Arhitecilor din Romnia Filiala Nord-Vest i Municipiul Baia Mare are ca scop principal delocalizarea cursurilor i recontextualizarea lor, lsnd acces publicului la informaie. Potrivit organizatorilor, prin acest proiect se urmrete punerea n valoare a interferenelor dintre arte, prin faptul c fiecare ediie a colii de Var va propune sincretismul dintre dou arte,altele dect n ediiile precedente. Pe parcursul a 5 ediii se va ajunge la o imagine de ansamblu a ceea ce nseamn sincretismul dintre arte. coala de var va debuta pe data de 4 iunie i se va incheia n 8 iunie. Programul colii de Var: Mari, 4 iunie 10.00 - 13.00 - Ateliere de fotografie argentic n camera obscura. Locaie Centrul istoric. 18.00 - Vernisajul expoziiei de fotografie Ion MINCU, Galeria HOLLOSY, Colonia Pictorilor. Lansarea publicaiei forumului cu tema Reconversia patrimoniului industrial. 19.00 - Prezentare sustinuta de sponsori. Miercuri, 5 iunie 10.00 - 13.00 Ateliere de fotografie argentic. Locaie Centrul istoric. 18.00 - Fotografia -mijloc de documentare in arhitectura, prezentare proiect "Piata Cetatii" Baia Mare arh.PASKUCZ Stefan si arh.Ildiko MITRU, SC 9Optiune SRL, locaie
6

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Galeria Hollosy, Colonia Pictorilor; 19.00 - Prezentarea i proiecia unui segment din Festivalul de Film de Scurt metraj de la Clermont-Ferrand, Frana. ATELIER, Ecole ephemere de cinema, Jacques POUILLET,locaie Galeria Hollosy, Colonia Pictorilor. Joi, 6 iunie 10.00 - 13.00 Ateliere de fotografie argentic n camera obscura. Locaie Centrul istoric. 18.00 - Despre Transfotografie. ndreptarea fotografiei ctre teritorii ale vizualitii mai apropiate de semnul i conceptului pictural i grafic, pstrnd ns genuitatea demersuluifotografic prim. prof. univ. dr. Dorel GIN, Universitatea de Art i Design, Cluj-Napoca, locaie Galeria Hollosy, Colonia Pictorilor. 19.30 Fotografia - instrument de investigare in planul imaginii urbane; relevarea poeticii urbane prin fotografie - conf.univ.dr. Vlad EFTENIE, Universitatea de Arhitectur Ion MINCU Bucureti, locaie Galeria Hollosy Colonia Pictorilor. 21.00 - Light painting versus Caligrafii ale luminii, locaie Centrul Istoric. PHILIPS. Vineri, 7 iunie 10.00 - 13.00 Ateliere de fotografie argentic n camera obscura. Locaie Centrul istoric. 18.00 - La photographie et les techniques anciennes. Patrice DHUMES, Artist fotograf, locaie Galeria Hollosy Colonia Pictorilor. 19.00 Vernisajul expoziiei cu fotografiile realizate n camera obscura. Locaie Centrul istoric.
(coala de var va ncepe n data de 4 iunie FOTO: Arhiv)

Smbt, 8 iunie 10.00 -Concluzii, locatie sediul Filialei Nord Vest a OAR. Atelierele vor fi coordonate de Andrei BUDESCU, Laura Teodora GHINEA i Angela KALO, cadre didactice de la Universitatea de Art i Design Cluj-Napoca, Linia de StudiuFoto, Video, Procesare Computerizat a Imaginii i Patrice DHUMES, artist fotograf din Frana. CARP COSMIN, 30 mai 2013

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

PATRIMONIU ADEVRUL

Conacul boierului Bellu din Urlai, o bijuterie arhitectonic ascuns printre dealurile cu vii din Prahova
Pentru majoritatea turitilor care aleg Prahova, obiectivele turistice aflate n top sunt, majoritar, n staiunile montane. Multe alte frumusei sunt rspndite, ns, prin satele i oraele din jude. Printre ele, i conacul Bellu din Urlai, care a aparinut familiei ce a dat i numele celebrului cimitir din Bucureti. (Foto:
Conacul Bellu de la Urlai, un altfel de obiectiv care va rsplti curiozitatea turitilor. FOTO Adevrul Ploieti)

Aflat la aproximativ 80 de kilometri de Bucureti, pe dealurile cu vii din zona Urlai, Dealu Mare, conacul Bellu ar putea fi ratat dac nu suntei atent la indicatoarele care i semnaleaz prezena, destul de puine. Cel mai uor i putei da de urm la intersecia drumului ce merge spre Urlai din DN 1B, Ploieti Buzu. Este ascuns pe un deal, ntro frumoas poieni, o mic bijuterie arhitectonic ce rspltete eforturile turitilor n cutare de altceva. De un alb imaculat, renovat complet i plasat ntr-un cadru ce-i taie rsuflarea, este considerat cel mai frumos conac de secol XIX din ara Romneasc, construit n stil vechi romnesc. Ceea ce s-a pstrat din conac, acum muzeu, este doar o parte dintr-un complex de cldiri care a nfruntat cele dou rzboaie mondiale i mai ales teribilele cutremure din 1940, 1977, 1984 i 1990. Domeniul Bellu se compunea din Casa Mare, conacul propriu zis, o cuhnie, o biseric, acum disprute, Casa Mic, actualul conac, i ansamblul porii de intrare. Conacul se completeaz cu o cram boiereasc cu piese cioplite n piatr (linuri, clctoare) din sec. II-III i alte utilaje i vase pentru producerea vinului din cele mai vechi timpuri i pn azi. La interior, conacul este i mai fascinant, o mbinare fastuoas ntre influenele occidentale i cele orientale n care se pstreaz foarte mult din mobilierul original, dar i fotografii realizate de Alexandru Bellu, boierul cruia i-a aparinut conacul, cri i obiecte personale, tablouri, candelabre, sfenice, statuete, stampe, vase orientale, porelanuri i argintrie. De altfel, dup planurile i fotografiile boierului cu origini macedonene Alexandru Bellu (1850-1921), artist fotograf recunocut, s-a realizat i restaurarea cldirii, ultima finalizat n 2010. Dei ar fi putut s se stabileasc la Paris sau ar fi putut s profeseze ca avocat, Alexandru Bellu a
8

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

preferat s locuiasc la Urlai, strbtnd satele din jur pentru a imortaliza frumoase chipuri de rani. Era prieten cu Nicolae Grigorescu i Theodor Amann, un mare om de cultur, numismat i colecionar pasionat. Cimitirul Bellu din Bucureti a fost numit dup baronul Bellu, unul dintre strmoii boierului Alexandru, dup ce acesta a donat primriei Capitalei un teren, n 1853. O excursie la Urlai se poate transforma, astfel, ntr-o lecie de istorie, savurat ntr-un peisaj de vis, poate diferit de al munilor de pe Valea Prahovei, dar la fel de ncnttor pentru suflet. DANA MIHAI, 7 iunie 2013 ADEVRUL

O cldire din centrul Capitalei va arta ca n vremurile trecute

O cldire din apropierea Pieei Universitii, de lng Spitalul Colea, este pe punctul de a fi readus la design-ul iniial, cel de pe vremea regelui Ferdinand. Arhitecta care se ocup de proiect a declarat c n acest moment faada cldirii nu este potrivit pentru zona n care se afl. Cldirea este veche de aproximativ 100 de ani, dar dup restaurarea din anul 2005 faada cldirii a fost transformat radical. Atunci s-a schimbat aspectul cldirii i s-a transformat n unul modern , povestete arhitecta Maria Cristina Georgescu, cea care se ocup de proiect. Dac refacerea cldirii va fi aprobat se vor nchide balcoanele, se va amplasa un lift exterior, iar terasa cldirii se va transforma ntr-una circular. De asemenea, arhitecta spune c i n vremea dictatorului Nicolae Ceauescu au existat modificri asupra cldirii, dar cea mai important transformare a avut loc n urm cu opt ani. Cldirea este situat pe strada Mavrogheni numrul 1, n apropierea Spitalului Colea. CRISTINA RDUA, 5 iunie 2013 (Foto: Faada cldirii a fost schimbat n anul 2005) WALL-STREET.ro

Topul celor mai scumpe conace boieresti scoase la vanzare. Preturi, mai mici decat la penthouse-uri
Potrivit ofertelor listate pe Imobiliare.ro, in momentul de fata, cel mai scump apartament scos la vanzare in Capitala are un pret cerut de 2,5 milioane de euro. Este vorba despre un penthouse de 500 de metri patrati, construit in anul 1996, situat in
9

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

zona Dorobanti-Aviatorilor. Suma impresionanta solicitata de proprietar este insa mai mult decat suficienta pentru achizitionarea unei proprietati cu valoare arhitecturala si istorica precum unul sau chiar mai multe conace boieresti; iar in astfel de cazuri oferta vine la pachet chiar cu zeci de hectare de teren. Conac cu 14 camere si acces la Lacul Balotesti Cea mai scumpa proprietate de acest tip este situata in apropierea Capitalei, in comuna Balotesti. Conacul cu 14 camere are un pret cerut de 2,5 milioane de euro, la fel ca pretul celui mai scump apartament disponibil pe piata la ora actuala. Cladirea are o suprafata utila de 600 de metri patrati si este amplasata pe un teren de 16,9 hectare. Proprietatea dispune de cale de acces catre lacul din comuna. Totusi, imobilul necesita renovare totala. Conac restaurat, in Timisoara Pe locul al doilea in clasamentul intocmit de Imobiliare.ro se situeaza un conac restaurat cu cinci camere din Timisoara. Cu o suprafata utila de 505 metri patrati si un teren de 1.581 de metri patrati, acesta este scos la vanzare pentru suma de 900.000 de euro. Cladirea are o vechime de peste 150 de ani, fiind construita in stilul clasicismului maghiar din perioada 1830-1840. Imobilul a fost consolidat si renovat de catre actualul proprietar, pastrand insa cu fidelitatecaracteristicile arhitecturale ale cladirii. In afara destinatiei de resedinta, conacul poate gazdui un club, restaurant, consulat, sediu de firma sau o clinica privata. Fosta resedinta a consilierilor militari ai imperiului austro-ungar 800.000 de euro este pretul cerut pentru un conac cu 22 de camere din localitatea Zagujeni, judetul Caras-Severin. Imobilul a fost construit in anul 1850, are o suprafata utila de 900 de metri patrati si este amplasat pe un teren de 2,75 hectare.

10

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Construit in stil neoclasic, conacul a servit ca resedinta pentru consilierii militari ai imperiului austro-ungar. Proprietatea mai cuprinde inca opt cladiri auxiliare, cu suprafete cuprinse intre 200 si 800 de metri patrati, precum si un parc de 3000 de metri patrati cu arbori seculari, diferite specii de brad, arbori exotici si pomi fructiferi. Conac, pe un domeniu viticol de 6.500 mp In apropiere de Ploiesti (comuna Bucov), proprietarul unui domeniu viticol de 6.500 de metri patrati, compus din conac si crama, solicita un pret de 519.000 de euro. Cladirea a fost construita in anul 1901, iar din 1940 a functionat ca spital de campanie al Crucii Rosii pentru ingrijirea ranitilor de pe front. Cu o suprafata utila de 980 de metri patrati, imobilul a fost restaurat cu ajutorul unui arhitect specializat in astfel de lucrari. Conacul cuprinde 9 camere, la care se adauga crama amenajata in locul vechilor grajduri, o pivnita si un hangar independent. Conac vanatoresc in Brasov In centrul Brasovului, o vila tip conac vanatoresc, construita in anul 1924, este scoasa la vanzare pentru 480.000 euro. Imobilul are sase camere, o suprafata utila de 300 de metri patrati si este amplasat pe un teren de 1.700 de metri patrati. Cladirea are trei etaje si combina doua materiale naturale de constructie lemnul si piatra. La interior, vila este renovata si mobilata modern,pastrand insa si influente specifice secolului trecut.
11

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Conac cu padure de 44 de ha In judetul Prahova, comuna Chiojdeanca, un conac cu 12 camere are un pret cerut de 300.000 de euro.Terenul pe care este amplasat are o suprafata de 14,63 de hectare. Conacul propriu-zis are o amprenta la sol de aproape 270 de metri patrati si este construit pe parter si un etaj. Cladirea este conectata la retelele locale de electricitate si apa curenta. Impreuna cu aceasta proprietate poate fi achizitionata si o padure de 44,4 hectare. CRISTINA MIHAI, 22 mai 2013

12

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

ADMINISTRAIE HOTNEWS.ro

Unda verde pentru realizarea pasajului pietonal de la Piata Romana: 15 mil euro, termen de executie - un an si jumatate
Consiliul General al Municipiului Bucuresti a dat unda verde pasajului pietonal de la Piata Romana. Realizarea acestuia va costa 65 de milioane de lei (circa 15 milioane euro) si va dura un si jumatate, potrivit indicatorilor tehnico-economici aprobati tot de Consiliul General in 2006. In bugetul pe anul 2013 pentru aceasta lucrare s-au prevazut 5 milioane lei. Potrivit municipalitatii, scopul acestui pasaj este de a fluidiza traficul in zona si de a imbunatati circulatia pietonala. Potrivit Planului Urbanistic Zonal aprobat, pasajul va avea 5 intrari - doua la ASE, una in fata la coloane, unul in fata la BCR si un altul intre Bd. Lascar Catargiu si Dacia. Pasajul va fi conectat cu statia de metrou Romana, iar la suprafata vor fi plantati 40 de copaci si amenajata o suprafata de circa 500 mp de spatiu verde. Costurile necesare construirii ar putea fi suportate din imprumutul de 800 milioane euro pe care municipalitatea ar urma sa-l ia de la banci. Potrivit Studiului de fezabilitate aprobat in 2006, pasajul va avea o suprafata de 5.200 mp, dintre care suprafata spatiilor comerciale este de 970 mp. Reamintim ca la dezbaterea publica organizata, in luna martie, de Primaria Capitalei pentru acest proiect, majoritatea cetatenilor prezenti s-au impotrivit realizarii acestuia deoarece "baga pietonii la subsol" si au motivat ca aceasta este o solutie pe care alte state din Europa civilizata o foloseau in anii 60-70, ea nefiind de actualitate.

13

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Seful directiei de infrastructura din Primaria Capitalei, Ion Dedu, a declarat la vremea respectiva ca pasajul avantajeaza in primul rand pietonii, care vor traversa mai repede intersectia, va reduce poluarea si va duce la fluidizarea traficului in zona. "Este un proiect pentru oras in primul rand. In al doilea rand este un proiect pentru pietoni pentru ca asa cum ati observat sunt foarte multe conflicte in trafic. Degeaba sustinem tot timpul ca este mai bine ca pietonii sa traverseze pe la suprafata. Va rog sa luati statisticele Politiei Rutiere din Bucuresti, sa vedeti cate victime ale accidentelor rutiere au fost pe trecerile de pietoni in ultima perioada. Este o problema de educatie pana cand vom reusi sa ajungem la acel nivel in care sa respectam, ca si conducatori auto, regulile de circulatie si va trebui sa luam masuri tehnice pentru protejarea pietonilor. Va rog sa ma credeti ca, daca vom analiza, asa cum considera Uniunea Europeana ca o viata de om, care este inestimabila pentru familie si societate , costa societatea circa un milion de euro, sa va dati seama inmultit cu numarul de pietoni care au murit traversand pe la suprafata la ce valoari ne ridicam si ce pagube inregistram", a declarat Dedu la dezbaterea publica organizata in luna martie. (Foto: Hotnews) Referitor la utilitatea proiectului, Ion Dedu spune ca, dupa realizarea pasajului, timpul dedicat masinilor la fiecare semafor va creste cu 30-40%. "Este un proiect care scoate foarte multe conflicte din zona pietei. In aceasta zona sunt 5-6 strazi care aduc trafic in intersectie. Mentinerea situatiei actuale nu face decat sa creeze acele ambuteiaje care se produc zilnic acolo. Vrem nu vrem, in momentul de fata, pana vom determina cetatenii sa foloseasca mijloacele alternativele de transport, foarte multi dintre ei folosesc transportul privat. Mai ales pentru ca multi nu se deplaseaza in interiorul orasului ci vor sa acceseze DN1 si Magheru ramane o artera atractiva. Ganditi-va ca ca la un ciclu de semaforiza de 120 de secunde, impartit in momentul de fata in patru sau cinci vom imparti acel ciclu de 120 de secunde numai la doi sau trei timpi de semaforizare. Va creste cu 30-40% timpul de semaforizare pe fiecare directie. Semafoarele se vor pastra dar numai pentru traficul auto", a explicat Dedu. Planul Urbanistic Zonal care prevede construirea pasajului pietonal sub Piata Romana a fost discutat la Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei pe 29 februarie 2012. Atunci se propunea si construirea unui pasaj rutier care sa porneasca de la intersectia bd. Dacia cu Mihai Eminescu, sa treaca pe sub Piata Romana, pe sub Calea Victoriei si sa ajunga aproape de intersectia Caii Grivita cu bd. Dacia, idee la care s-a renuntat. Referitor la pasajul pietonal, parerile membrilor Comisiei de Urbanism au fost
14

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

impartite: Sorin Gabrea, presedintele Comisiei, este de parere ca pentru circulatia pietonala in zona, dat fiind ca nodul este unul foarte folosit, un pasaj de un nivel in subteran, corelat cu accesul la Metrou, ar fi o solutie care sa mai degajeze zona. Casandra Rosu, reprezentanta Ministerului Dezvoltarii s-a declarat impotriva ideii de a introduce pietonii in subteran, in una din cele mai importante zone ale orasului, pentru a se face un serviciu soferilor si masinilor. "Cum se justifica, cum justificati dvs. introducerea de pasaje si pietonale in centrul orasului? De ce se propune in continuare protejarea traficului auto, in timp ce pietonii sunt siliti sa intre in galerii, la subsol, in gauri de cartita tocmai in mijlocul orasului. Atrag atentia ca singurul punct important pe care se sprijina acest proiect de pasaj este cuplarea lui cu Metroul, altfel el fiind perfect inutil", a declarat aceasta. Dan Marin, arhitect, este si el impotriva acestei idei. "Dovada a haosului in care lucram si suntem siliti sa lucram, dar si a aleatoriului total care domneste in luarea unor decizii este si acest proiect. Pe de o parte, se fac tot felul de scenarii care propun sa se redea Bucurestiul pietonilor - vezi PIDU sau alte proiecte care par sa favorizeze traficul pietonal - pe de alta parte se vorbeste in continuare, fara niciun fel de remuscare, despre aducerea in centrul orasului a unui flux auto de 10-12.000 de masini, cu toate ca in acest timp populatia orasului scade. Intr-o alta ordine de idei, vreau sa spun ca tocmai din acest motiv a fost initiata axa Victoriei-Uranus - ca in centru sa se poata circula liber pe trotuare, iar orasul sa fie redat trecatorilor, vietii si nu masinilor. Atunci cand pentru orice om de bun-simt este clar ca traficul auto in centru, in Bucurestiul si asa suprasolicitat si poluat, trebuie descurajat cu orice pret", a declarat acesta citat de revista Arhitectii si Bucurestiul, publicatia Ordinului Arhitectilor Bucuresti. (Foto: Hotnews) Constantin Enache, arhitect, a spus ca realizarea acestui pasaj este o chestiune de politica publica: "Chiar daca ma repet, voi spune acest lucru din nou, problema este de politica a Primariei: trebuie discutat Masterplanul de Circulatie si vazut ce anume este prioritar acum pentru oras. La nevoie, intr-o astfel de logica, axa Magheru-Victoriei poate fi usor ingreunata, ca suportabilitate de trafic, cu conditia, insa, sa ni se ofere o dezlegare a Bucurestiului intr-un alt punct al lui". CATIUA IVANOV, 31 mai 2013
15

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

RNEWS.RO

EXCLUSIV Udrea: Demolarea gardului Parlamentului ar putea costa 6 milioane de euro

Elena Udrea, cea care a propus n 2009 pentru prima dat demolarea gardului Parlamentului, susine n continuare acest proiect. Deputatul PDL, Elena Udrea a declarat joi, pentru Agenia de pres r/News c susine proiectul privind demolarea gardului Parlamentului, pentru a permite accesul turitilor pe spaiul verde din faa acestuia. Ea ns subliniaz ipocrizia USL, care nu menioneaz c proiectul i-a aparinut cnd era Ministrul Turismului. Susin n continuare proiectul demolrii zidului Parlamentului i amenajarea zonei verzi de acolo. Mi se pare o idee foarte bun din cel puin dou motive. Pe de o parte, sunt foarte muli turiti strini care sunt interesai de Casa Poporului i cred c am putea s o punem mult mai bine n valoare. Pe de alt parte, cred c e un spaiu verde uria la care ar trebui s aib acces toi bucuretenii. Pn i oraul interzis din China a fost deschis publicului, nu vd niciun motiv pentru care de curtea Palatului Parlamentului s nu se bucure toat lumea, a precizat Elena Udrea, pentru r/News. Ea susine c atunci cnd s-a discutat iniial acest proiect, costurile se ridicau la 6 milioane de euro. Ideea mi aparine, dar responsabilitatea punerii n aplicare revenea n ntregime Camerei Deputailor. Din cte am neles din declaraiile de atunci, era vorba de puin peste 6 milioane de euro pentru demolarea gardului i amenajarea parcului, a precizat deputatul PDL. Udrea a subliniat ipocrizia USL, care a criticat propunerea ei n 2009. Subliniez ipocrizia USL, n general, i a PSD, n special, care s-au opus atunci acelui proiect, catalogat ca avnd intenii electorale. Ei bine, iat c acum este bun. Uit ns s precizeze cine l-a propus, a afirmat aceasta. Preedintele Camerei Deputailor, Valeriu Zgonea, a anunat joi, c dorete s demoleze gardul Palatului Parlamentului, urmnd s fac un concurs de proiecte pentru reamenajarea spaiului verde din faa cldirii. Regulamentul de concurs va fi publicat pe SEAP. Proiectele vor fi depuse la sediul Camerei Deputailor i vor putea fi consultate de toat lumea pe site-ul Camerei. De asemenea, prelum ideea Eurovision () i toi vizitatorii Camerei Deputailor vor putea s voteze pentru aceste proiecte. n cele din urm proiectele vor fi jurizate de un juriu format, pe lng specialiti din cadrul Secretariatului general al Camerei Deputailor, de un reprezentant al Academiei Romne, un reprezentant al Uniunii Artitilor Plastici din Romnia, un reprezentant al Uniunii Arhitecilor din Romnia i unul dintre studenii Universitii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu. Juriul va

16

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

selecta trei proiecte care vor obine cel mai bun punctaj i vor ine cont n procesul de jurizare i de voturile de pe site-ul Camerei, a explicat Zgonea. El a precizat c realizatorii proiectelor selectate vor ctiga 10.000 de lei, 7.500 de lei i respectiv 3.000 de lei. ANDREEA DUMITRESCU, 6 iunie 2013
_______________________________________ Selecie realizat de Raluca tefan, consilier de comunicare

17