Modelul PEST(L)

Directorul unei companii de IT din Romania doreste sa afle mai multe elemente despre piata din Maroc. Faceti parte din echipa de marketing international a companiei si sunteti insarcinat cu realizarea unei scurte prezentari despre mediul de afaceri din Maroc. Pentru aceasta, ati reunit informatii diverse despre piata pe care

doriti sa le sintetizati folosind modelul PEST(L) pentru o prezentare de 10 minute pentru seful dumneavoastra.

Realizati analiza PEST(L) conform schitei de la finalul studiului de caz, urmarind factorii relevanti pentru business la nivel politic, economic, social, tehnologic, legal. Mai jos gasiti un exemplu de factori de luat in calcul:

Factori
Ex: in ce masura intervine statul in economie? Politica de taxe, legea in domeniul mediului, restrictii comerciale, tarife, (in)stabilitate politica; educatie, infrastructura Legislatie europeana/nationala/internationala Schimbari de guvern Razboie sau conflicte etc Ex: Crestere economica, cursul de schimb, rata inflatiei, rata dobanzii , fiscalitate, impozite pe produs, sezonalitate/clima care impacteaza economia etc Ex: demografie, atitudine cu privire la cariere, stiluri de viata, opinii din mass media, moda, factori etnici si religiosi etc Ex: activitati de cercetare si dezvoltare, sprijin pentru tehnologie, schimbari tehnologice, inovatie, tehnologie existenta, acces la tehnologie etc Ex: legea pentru protectia consumatorilor, legi antitrust, legi ale sanatatii si ale securitatii muncii etc

Politici

Economici Sociali Tehnologici Legali

Elemente cheie despre Maroc

Sistem politic: Monarhie constituional, ereditar eful statului: Regele Mohamed VI (ntronizat n iulie 1999) Suveranul are puterea de a dizolva Parlamentul, de a convoca noi alegeri i de a guverna prin decrete. Regele este comandantul suprem al armatei. El numete primul ministru eful guvernului ca urmare a alegerilor legislative, pentru un mandat de cinci ani i desemneaz, la propunerea acestuia, minitrii. Guvernul este responsabil n faa regelui i a Parlamentului. Dincolo de rolul politic predominant, regele are i o legitimitate religioas absolut, fiind Comandant al credincioilor (Amir Al Muminim) i descendent al profetului Mahomed.

Politica de deschidere recenta, reforme si actiuni laudabile (ex: ratificarea conventiei impotriva torturii, transformarea a 195 de pedepse cu moartea in pedepse cu inchisoarea) Reforme ale codului muncii, dupa 20 de ani de discutii, pentru promovarea flexibilitatii si accelerarea programelor de privatizare Concesiuni pentru mare parte din serviciile publice din marile orase catre actori privati Limbi vorbite: araba (limba oficial), franceza, berbera i spaniola (n nordul rii)

Programul de lucru in companii: In perioada Ramadanului, care dureaz 4 sptmni i care precede cea mai important srb toare religioas musulman Aid El Fitr, programul de lucru este redus n mod semnificativ, devenind, de regul,

9.30 14.30. Intruct n aceast perioad, ritmul activitii economice

nregistreaz cote sczute, majoritatea oamenilor de afaceri strini evit deplasrile lor de afaceri n Maroc. Sursa: MINISTERUL ECONOMIEI, Directia Generala Comert si Relatii Internationale

Elemente cheie despre Maroc

Multitudinea aprobrilor i autorizaiilor necesare care reglementeaz activitatea economic n aceast ar este relevant pentru rolul conductor preponderent ce revine instituiilor guvernamentale n economia naional. Influena birocraiei este amplificat de numrul mare de organizaii/oficii naionale interpuse ntre ministere i autoritile provinciale. n mod tradiional, cercurile de afaceri din Maroc menin relaii foarte apropiate cu administraia i cu cercurile politice, activitatea politicienilor depinznd de contribuiile bneti ale acestora. Marile companii ofer, de asemenea, poziii importante (i foarte generos remunerate) pentru nali functionari care prsesc structurile administrative. Paternalismul birocratic ngreuneaz ptrunderea de noi companii pe pia i ntreine un nivel ridicat al preurilor. Guvernul marocan controleaz accesul pe pia i faciliteaz investiiile strine, n multe cazuri, n funcie de interesele de grup. Dei se ncearc, de mai mult vreme, s fie implementate prevederile programului de descentralizare, guvernul continu s joace, n continuare, un rol important. Percepia general este c rolul pe care guvernul dorete s i-l asume este acela de a direciona investiiile ctr dezvoltarea sectoarelor productive i realizarea unor produse cu valoare adugat superioar. Impresia dominant este ns aceea c, n pofida declaraiilor publice, guvernul continu s intervin pentru a remedia "defeciunile" pietei, ceea ce s-ar putea traduce printr-o "atitudine protectoare" cnd este vorba de concurena strin i posibila introducere de noi produse din exterior. Liniile politicii guvernului marocan, n domeniul economic, sunt orientate, n principal, ctre realizarea unei creteri susinute i durabile, crearea de noi locuri de munc n domeniile productive, reducerea ratei omajului, ameliorarea condiiilor n care i desfoar activitatea ntreprinderile productive, ncurajarea investiiilor, cu accent pe promovarea celor strine prezervarea echilibrelor macroeconomice, promovarea nvmntului n domenii utile dezvoltrii economice, mbuntirea condiiilor de via i de locuit ale populaiei, eradicarea srciei i a marginalizrii sociale. Pentru realizarea acestor deziderate, aciunile guvernului sunt ndreptate, n principal, ctre ntrirea i modernizarea reelelor de infrastructur i suprastructur ale rii, crearea condiiilor necesare integrrii economiei naionale n ce mondial, sensibilizarea ntreprinderilor productive n legtur cu creterea competitivitii pe plan mondial i implicit asupra necesitii de modernizare a capacitilor de gestiune i producie ale acestora. Sursa: MINISTERUL ECONOMIEI, Directia Generala Comert si Relatii Internationale

Elemente cheie despre Maroc

n ultimii ani, guvernul marocan a adoptat o serie de msuri n vederea accesului i prezenei furnizorilor strini pe piaa local, inclusiv cea a achiziiilor guvernamentale. Astfel, a fost creat Ghieul unic pentru permise de construcie, ceea ce a condus la reducerea cu 10 zile a termenelor de ateptare

pentru ntreprinderile de construcii.

Procedurile de vmuire au fost de asemenea accelerate prin introducerea unui nou sistem de inspecie bazat pe riscuri, ce permite reducerea cu dou zile a timpului necesar la export i cu 4 zile a celui la import. n scopul atragerii investitorilor strini i depirii obstacolelor care mpiedicau derularea normal a procedurii de aprobare a proiectelor care urmeaza a fi realizate de ctre investitorii strini, legislaia n domeniu a fost mbuntit, formalitile necesare n

asemenea cazuri fiind simplificate. Astfel, au fost create Centre Regionale de investiii (CRI) cu rolul de a acorda sprijinul necesar
investitorilor strini n derularea formalitilor cerute pentru implementarea unui proiect. Aceste CRI, care se ocup de proiecte a cror valoare nu depeste 200 milioane Dirhami (25 mil. $), pun la dispoziia investitorilor un formular unic n care sunt cuprinse toate informaiile solicitate conform legislaiei i reglementrilor n vigoare pe plan local i procurnd, n acelai timp, aprobrile necesare obinerii unui teren destinat realizrii investiiei. Aprobrile finale sunt de competena

prefectului regiunii respective, fr a mai fi necesar avizul autoritilor centrale.

Conform politicii adoptate, investiiile strine sunt ghidate, cu precdere, ctre regiunile mai puin dezvoltate (sudul i nord-estul rii), msurile de stimulare a investiiilor strine fiind acompaniate de msuri de accelerare a ritmului de punere n aplicare a reformelor structurale, n special n domeniul modernizrii administraiei i justiiei, precum i descentralizrii administraiei i reformei sistemului fiscal.

Ca urmare, Marocul a devenit in ultimii ani o destinaie privilegiat pentru investitorii strini, pe primele locuri aflndu-se Frana i
Spania. Se asist , totodat, la o cretere rapid a fluxului de capitaluri provenind din rile Golfului (Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Arabia Saudit, Qatar, Bahrein), determinat att de retragerea de fonduri arabe investite n SUA, intervenit dup 11 septembrie 2001, ct i de majorarea important a veniturilor pe care aceste ri le obin datorit creterii explozive a preului ieiului. Sursa: MINISTERUL ECONOMIEI, Directia Generala Comert si Relatii Internationale

Elemente cheie
Suprafata : 446 550 km2 Populatie :32 milioane (2007) Capitala: Rabat PIB 2011: 70 Mds euro- agricultur, silvicultur, pescuit: 12%, industrie 29%, comer i servicii 59% PIB pe locuitor (2011) : 1.980 euro

Creterea economic: 4,7 % in 2009 Rata inflatiei : 3,9% (2008), 2% (2007) Somajul: 8% (at Q2 2009), ridicat in special in zonele urbane confruntate si cu o rata ridicata de analfabetism
Regimul de stabilire a cursului valutar: co de devize, cu structura 80% i restul de 20% $, yen, lira sterlin, franc elveian. 1 = 11,31 Dirham marocani (DAM) Cei mai marti parteneri comerciali :

Dezvoltari recente:
Stadiile avansate ale acordului UE-Maroc (2008): Relatii mai stranse si cooperare Acces liber la piata europeana Planuri de extindere ale acordului de Comert Liber de la bunuri exclusiv la produse agricole si servicii pana in 2010 Aliat regional important al USA : Acorduri de comert liber bilaterale (2006) Primul stat din Africa cu un acord bilateral cu SUA pentru comert ul liber Initiativa Uniunea pentru Mediterana (2008): Construirea unui bloc geopolitic compact in regiunea Mediterana Lansarea unei dinamici regionale inovatoare

Sources: OECD, Mission Economique au Maroc , africaneconomicoutlook.org

Afaceri in Maroc-Elemente esentiale

Locatie geostrategica & acces facil la Europa 3 ore distanta cu avionul Acelasi fus orar ca si Romania Acorduri comerciale cu UE, Africa si Orientul Mijlociu Un mediu business-friendly Legislatie puternica in legatura cu Drepturile de Proprietate Intelectuala Agentii regionale de investitii one-stop shop pentru inregistrarea rapida a companiilor si pentru rezolvarea problemelor birocratice Reforme economice dupa1990 si privatizari Locul 17 in topul Celor Mai Bune Destinatii Offshoring
(AT Kearney, 2009)

Avantaj lingvistic (Franceza, pe langa araba) Incurajarea inovatiei Ajutoare generoase de stat pentru companiile care exploreaza noi zacaminte de hidrocarburi Un plan de dezvoltare regionala in sectorul telecomunicatiilor in 2008- 2011 O strategie nationala declarata in favoarea dezvoltarii telecomunicatiilor: E-Morocco Crearea Academiei Hassan II de Stiinte si Tehnologie in 2006 in Rabat

Rata a somajului mare, in special pentru tineri Decalaje intre sistemul de invatamant si piata muncii Nepotism si coruptie raspandite Fraude financiare in sectorul bancar, securitate sociala, credite pentru agricultura, contracte cu statul, proiecte internationale Inegalitati sociale Economie foarte dependenta de agricultura Infrastructura deficitara Salarii in crestere 1 000 Euro/luna pentru un inginer

Forta de munca relativ ieftina Salariul minim: aproximativ 150 Euro/ luna Sursa: Presa internationala

Oportunitati existente pentru afaceri in Maroc

Offshoring* si nearshore** pentru clienti internationali
Locul 17 printre Cele Mai Bune Destinatii de Offshoring (AT Kearney, 2009) Regatul ajuta investitorii cu fonduri pentru construirea de locatii moderne pentru activitati de offshoring Costuri, avantaje si dezavantaje: Un inginer marocan castiga 18 000 euros/an vs 12 000 euro/an pentru unul tunisian. Outsourcing-ul este interesant doar pentru servicii cu valoare adaugata, nu pentru dezvoltari de baza. Politica de educatie nationala: programe de educatie special construite pentru joburile de offshoring.

*mutarea unor procese de business ale companiei dintr-o geografie in alta (procese de productie, de contabilitate, de recrutare etc) pentru reducerea costurilor **transferul unor procese de business sau IT ale companiei catre o tara vecina; ambele parti se asteapta se beneficieze de pe urma proximitatii geografice, temporale (fus orar), culturale, lingvistice, economice

Afaceri locale. De ce?

O piata totala de 32,4 Mn oameni ( comparativ cu numai 10.3 Mn in Tunisia) Perspective multiple pentru viitor: Interes din partea multor companii europene de a penetra piata marocana pentru dezvoltarea de activitati in domenii diverse: telecomunicati,i aeronautica, automobile, energie (in special regenerabila). Oportunitatea de a acompania clientii europeni in Maroc castigarea de cota de piata intr-o tara noua si de vizibilitate. O baza de clienti europeni este deja prezenta local: Marile companiile europene industriale & institutiile bancare sunt pe piata. Antreprenoriatul este incurajat de guvern.

Clienti locali marocani. Nevoie de expertiza pentru asigurarea constructiei de infrastructura in sectoarele civile si industriale => oportunitatea de a promova expertiza europeana
Operatiuni dezvoltate local pentru penetrarea pietelor vecine in Africa: Algeria, Tunisia, Libia, Egypt etc

Banks Public sector Transports Tourism & e-commerce Telecommunications Energy 7

PESTEL analysis for Morocco

Political Economic Social Technology Legal