SCOALA SANITARA POSTLICEALA CAROL DAVILA BUCURESTI ASISTENT MEDICAL GENERALIST

SERVICII DE SANATATE PUBLICA

TOMA FLAVIA IULIA AMG II K

www.referat.ro

Servicii de sntate
Definiii ale sntii Snatatea indic completa bunstare corporal, mental i social i nu doar simpla absen a bolilor sau infirmitilor. (O.M.S, 1948) Sntatea este "o resurs pentru viaa cotidian, nu obiectivul existenei (O.M.S.- Ottawa Charter for Health Promotion, 1986) Sntatea este un concept pozitiv ce pune accentul att pe resursele sociale i personale ct i pe capacitile fizice (O.M.S.- Ottawa Charter for Health Promotion, 1986) Sntatea public Sntatea public este tiina i arta de a preveni boala, de a prelungi viaa i de a promova sntatea prin eforturile organizate i opiunile n cunotin de cauz ale societii, ale organizaiilor publice sau private, ale comunitilor i ale indivizilor. (C.E.A. Winslow)

Organizarea sistemului public de sntate din Romnia

GUVERN FONDUL NAIONAL UNIC DE ASIGURRI SOCIALE I DE SNTATE Casa Naional de Asigurri Sociale de Sntate aprobare Reguli, standarde, redistribuire ntre zone PROFESIA MEDICAL

Nivel naional

Ministerul Sntii Publice

C.M.R., C.M.D.R., C.F.R, O.A.M.M.R., O.B.B.C.

Contract cadru Pachete de servicii, condiii de efectuare a serviciilor Colegii judeene contract contract ngrijirea pacienilor externi Membru

Programe naionale de sntate

Institute de Sntate Public

Nivel judeean

Autoriti publice locale

Autoriti de Sntate Public

Casa Judeean de Asigurri Sociale de Sntate Membru

Nivel de individ

Programe de sntate public, igien i prevenie Asigurai

Medici din: cabinete individuale, policlinici, spitale

proprietar

ngrijirea pacienilor interni

Spitale

Ministerul Sntii Publice

Ministerul Sntii Publice (MSP) este organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, n subordinea Guvernului i reprezint autoritatea central n domeniul asistenei de sntate public. Principalele atribuii ale MSP a) elaboreaz politici, strategii i programe de aciune n domeniul sntii populaiei b) realizeaz planificarea strategic n domeniul sntii populaiei; c) evalueaz i monitorizeaz starea de sntate a populaiei i ia msuri pentru mbuntirea acesteia; d) reglementeaz modul de organizare i funcionare a sistemului de sntate; e) coordoneaz i controleaz implementarea politicilor, strategiilor i programelor din domeniul sntii populaiei, la nivel naional, regional i local; f) informeaz Guvernul Romniei despre starea de sntate a populaiei i tendinele de evoluie i despre msurile adoptate pentru mbuntirea ei; g) monitorizeaz, controleaz i evalueaz activitatea instituiilor sanitare din reeaua proprie i ia msuri pentru mbuntirea calitii asistenei medicale acordate populaiei; h) asigur, n colaborare cu instituiile administraiei publice centrale i locale, resursele umane, materiale i financiare necesare funcionrii instituiilor din sistemul de sntate; i) colaboreaz cu reprezentanii autoritilor administraiei publice centrale i locale, cu cei ai societii civile i cu mass-media pentru educarea populaiei n spiritul prevenirii i combaterii mbolnvirilor; j) particip la limitarea efectelor aprute n urma dezastrelor, calamitilor i epidemiilor; k) reprezint Guvernul Romniei n relaiile cu Organizaia Mondial a Sntii i cu alte organisme, n domenii de interes;

l) proiecteaz, implementeaz i coordoneaz programe naionale de sntate, n scopul realizrii obiectivelor politicii de sntate public; m) gestioneaz, prin structuri de profil, programele internaionale de asisten financiar pentru susinerea reformei n sntate i pentru creterea calitii asistenei medicale acordate populaiei.

Casa Naional de Asigurri de Sntate

Casa Naional de Asigurri de Sntate (CNAS) este instituie public, autonom, de interes naional, cu personalitate juridic, al crei principal obiect de activitate l reprezint asigurarea funcionrii unitare i coordonate a sistemului asigurrilor sociale de sntate din Romnia. Principalele atribuii ale CNAS asigura, supravegheaza si controleaza functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate; administreaza si gestioneaza Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, impreuna cu casele de asigurari de sanatate care sunt institutii subordonate CNAS; aproba anual bugetele de venituri si cheltuieli ale Caselor de asigurari de sanatate in conditiile legii si, dupa caz, cu avizul ministerelor si al institutiilor centrale cu retele sanitare proprii, corespunzatoare unui plan de activitati, precum si obiectivele de investitii, la propunerea acestora; negociaza criteriile privind calitatea asistentei medicale acordate asiguratilor din sistemul de asigurari sociale de sanatate, elaborate de Colegiul Medicilor din Romania; participa la licitatiile nationale organizate de Ministerul Sanatatii in vederea achizitiei de medicamente si materiale sanitare specifice pentru realizarea programelor de sanatate si incheie si deruleaza contracte de achizitii publice pentru medicamente si materiale sanitare specifice pentru realizarea acestor programe; asigura si controleaza respectarea dreptului asiguratilor la servicii medicale, medicamente si materiale sanitare in mod nediscriminatoriu, in conditiile legii; asigura, monitorizeaza si controleaza modalitatea de eliberare a medicamentelor; participa la acreditarea furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale si de medicamente, care pot fi admisi sa lucreze in sistemul de asigurari sociale de sanatate;

acorda gratuit informatii, consultanta si asistenta in domeniul asigurarilor sociale de sanatate persoanelor asigurate, angajatorilor si furnizorilor de servicii medicale.

Colegiul Medicilor din Romnia

Colegiul Medicilor din Romnia se organizeaz i funcioneaz ca organizaie profesional a corpului medical, de interes public, apolitic i fr scop patrimonial, avnd ca principal obiect de activitate controlul i supravegherea exercitrii profesiei de medic. Colegiul Medicilor din Romnia are autonomie instituional i i exercit atribuiile fr posibilitatea vreunei imixtiuni. Colegiul Medicilor din Romnia se organizeaz i funcioneaz pe criterii teritoriale, la nivel naional i judeean, respectiv la nivelul municipiului Bucureti. ntre Colegiul Medicilor din Romnia i colegiile teritoriale exist raporturi de autonomie funcional, organizatoric i financiar.

Institutele de Sntate Public

Institutele sau centrele de sntate public sunt instituii publice regionale sau naionale, cu personalitate juridic, n subordinea Ministerului Sntii Publice, i care coordoneaz tehnic i metodologic activitatea de specialitate n domeniul fundamentrii, elaborrii i implementrii strategiilor privitoare la prevenirea mbolnvirilor, controlul bolilor transmisibile i netransmisibile i a politicilor de sntate public din domeniile specifice, la nivel naional i/sau regional.

Principalele atribuii ale ISP a) asigura indrumarea tehnica si metodologica a retelei de sanatate publica, in functie de domeniul sau de competenta; b) participa la elaborarea strategiilor si politicilor de sanatate publica din domeniul sau de competenta; c) elaboreaza proiecte de acte normative, norme, metodologii si instructiuni privind domeniile specifice din cadrul sanatatii publice; d) efectueaza expertize, ofera asistenta tehnica si realizeaza servicii de sanatate publica, la solicitarea unor persoane juridice si fizice; e) supravegheaza starea de sanatate a populatiei, bolile transmisibile si netransmisibile, pentru identificarea problemelor de sanatate comunitara; f) asigura sistemul de supraveghere epidemiologica, precum si de alerta precoce si raspuns rapid si participa la schimbul de informatii in cadrul retelei europene de supraveghere epidemiologica in domeniul bolilor transmisibile;

g) participa la efectuarea de investigatii epidemiologice de teren, din proprie initiativa, la solicitarea Ministerului Sanatatii Publice sau a autoritatilor locale de sanatate publica; h) elaboreaza metodologia, instrumentele si indicatorii de monitorizare si evaluare a serviciilor si programelor de sanatate publica, de promovare a sanatatii si de educatie pentru sanatate; i) participa la procesul de invatamant medical de specializare si perfectionare in domeniile specifice din cadrul sanatatii publice; j) desfasoara activitati de cercetare-dezvoltare in domeniul sanatatii publice si al managementului sanitar; k) colecteaza, analizeaza si disemineaza date statistice privind sanatatea publica; l) asigura existenta unui sistem informational si informatic integrat pentru managementul sanatatii publice in relatie cu principalii determinanti ai sanatatii.

Autoritile de sntate public

Autoritile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti sunt servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridic, subordonate Ministerului Sntii Publice, care pun n aplicare politica i programele naionale de sntate public pe plan local, identific problemele locale prioritare de sntate public, elaboreaz i implementeaz aciuni locale de sntate public. Principalele atribuii ale ASP controleaz i evalueaz modul de asigurare a asistenei medicale curative i profilactice; controleaz aplicarea normelor de funcionare a unitilor medicale i farmaceutice, indiferent de forma de organizare, i aplic msuri n caz de neconformitate; urmresc aplicarea criteriilor de control al calitii serviciilor medicale; evalueaz resursele umane de la nivelul asistenei medicale n relaie cu nevoile comunitare identificate prin aciuni specifice; particip activ la programele de instruire a personalului din serviciile de sntate public i a populaiei; organizeaz aciuni de prevenire a mbolnvirilor i de promovare a sntii; colecteaz i nregistreaz date privind sntatea populaiei, utiliznd informaiile n scopul identificrii problemelor de sntate ale acesteia; identific posibilele probleme de sntate public sau ameninri la adresa sntii unei comuniti; stabilesc relaii de colaborare cu instituii i organizaii n vederea desfurrii de aciuni comune n domeniul sntii publice;

Tipologia asistenei medicale

Cabinete medicale ambulatorii Centre de diagnostic i tratament Centre medicale Centre de sntate Laboratoare Uniti sanitare publice cu paturi

Profilactic i curativ

Asistena medical

De recuperare

Uniti medicale de specialitate Uniti ambulatorii de recuperare Laboratoare de recuperare Societi de turism balnear i de recuperare

De urgen

Uniti specializate de urgen Structuri de primire a urgenelor

Preventiv din colectiviti De hemotransfuziologie sau alte servicii autorizate

Cabinete medicale

Uniti specializate

Modaliti de asigurare a asistenei medicale

Primar

Cabinet de medicin de familie

Prespitaliceasc De urgen i de prim-ajutor calificat

Public Privat Serviciul de ambulan Echipaje integrate ale SMURD

Asisten medical

Spitaliceasc

Spitale de urgen

Gradul I Gradul II Gradul III

Comunitar

Asistent social Asistent medical comunitar Mediator sanitar Asistent medical de ngrijire la domiciliu

Secundar

Spitale

Cabinetul de medicin de familie

Cabinetul de medicin de familie - cabinet specializat n furnizarea de servicii medicale n asistena medical primar. Termenul asisten medical primar definete furnizarea ngrijirilor de sntate cuprinztoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sntate, n contextul unei relaii continue cu pacienii, n prezena bolii sau n absena acesteia.

Serviciile de ambulan
Serviciile de ambulan judeene i al municipiului Bucureti sunt servicii publice cu personalitate juridic. Serviciile de ambulan judeene i al municipiului Bucureti au ca scop principal acordarea asistenei medicale de urgen i transportul medical asistat, utiliznd, dup caz, personal medical superior i/sau mediu calificat la diferite niveluri, precum i conductori auto formai ca ambulanieri.

SMURD
Serviciile mobile de urgen, reanimare i descarcerare sunt structuri publice integrate de intervenie, fr personalitate juridic, care funcioneaz n organigrama inspectoratelor pentru situaii de urgen, respectiv a Unitii Speciale de Intervenie n Situaii de Urgen, avnd ca operator aerian structurile de aviaie ale Ministerului

Administraiei i Internelor, precum i, concomitent, dup caz, n structura autoritilor publice locale i/sau a unor spitale judeene i regionale de urgen.

Asistena medical comunitar

Asistena medical comunitar cuprinde ansamblul de activiti i servicii de sntate organizate la nivelul comunitii pentru soluionarea problemelor medico-sociale ale individului, n vederea meninerii acestuia n propriul mediu de via i care se acord n sistem integrat cu serviciile sociale. Asistena medical comunitar presupune un ansamblu integrat de programe i servicii de sntate centrate pe nevoile individuale ale omului sntos i bolnav, acordate n sistem integrat cu serviciile sociale.

Spitalul
Spitalul este unitatea sanitar cu paturi, de utilitate public, cu personalitate juridic, ce furnizeaz servicii medicale. Spitalul asigur condiii de investigaii medicale, tratament, cazare, igien, alimentaie i de prevenire a infeciilor nozocomiale.

Clasificarea spitalelor
Criteriul teritorial
Spitale regionale Spitale judeene Spitale locale Municipale Oreneti Comunale

Specificul patologiei

Spitale generale Spitale de urgen Spitale de specialitate Spitale pentru bolnavi cu afeciuni cronice

Spitale
Regimul proprietii
Spitale publice Spitale private Spitale publice cu secii private

nvmnt i cercetare tiinific

Spitale Spitale clinice cu secii universitare Institute i centre medicale clinice

Fondul naional unic de asigurri sociale de sntate

Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, denumit in continuare este un fond special care se constituie din contributia pentru asigurari sociale de sanatate suportata de asigurati, de persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat, din subventii de la bugetul de stat, precum si din alte surse - donatii, sponsorizari, dobanzi, exploatarea patrimoniului Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si al caselor de asigurari de sanatate. Colectarea contributiilor persoanelor juridice si fizice care au calitatea de angajator se face de catre Ministerul Finantelor Publice, prin ANAF, in contul unic deschis pe seama CNAS, iar colectarea contributiilor persoanelor fizice, altele decat cele pentru care colectarea veniturilor se face de catre ANAF, se efectueaza de catre casele de asigurari. Gestionarea fondului se face, in conditiile legii, prin Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, si, respectiv, prin casele de asigurari sociale de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti. Gestionarea fondului se realizeaza si prin Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti si Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului pana la reorganizarea acestora.

Modaliti de utilizare a sumelor colectate la Fondul naional unic de asigurri sociale de sntate
Veniturile fondului se utilizeaz pentru: a) plata serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare i dispozitivelor medicale, inclusiv a celor acordate n baza documentelor internaionale cu prevederi n domeniul sntii la care Romnia este parte, n condiiile stabilite prin contractul-cadru; n valoarea serviciilor medicale se poate include i amortizarea bunurilor achiziionate de unitile sanitare publice supuse amortizrii potrivit legii, conform normelor elaborate de Ministerul Sntii Publice i Ministerul Finanelor Publice; b) cheltuieli de administrare, funcionare i de capital n limita a maximum 3% din sumele colectate. c) fondul de rezerv n cot de 1% din sumele constituite anual la nivelul CNAS.

Modaliti de plat a serviciilor medicale

Plata furnizorilor de servicii medicale poate fi: a) n asistena medical primar i de specialitate ambulatorie, prin tarif pe persoana asigurat, tarif pe serviciu medical; b) n asistena medical din spitale i alte uniti sanitare publice sau private, n afara celor ambulatorii, prin tarif pe caz rezolvat, tarif pe zi de spitalizare, tarif pe serviciu medical; c) prin tarife pentru anumite servicii, stabilite prin contractul-cadru; d) prin pre de referin prevzut n lista medicamentelor cu sau fr contribuie personal;

e) prin pre de decontare, pentru medicamentele la care nu se stabilete pre de referin, din lista aprobat prin ordin al ministrului sntii publice; f) prin pre de referin pentru unele servicii medicale sau prin pre de referin prevzut n lista de materiale sanitare i de dispozitive medicale sau, dup caz, prin sum de nchiriere pentru cele acordate pentru o perioad determinat.

Indicatori ai calitii serviciilor publice de sntate

Clasa de indicatori Indicatori ai strii de sntate Indicatori Sperana de via Mortalitatea infantil Mortalitatea prenatal Ratele standard ale mortalitii Rata mortalitii de pe urma consumului de droguri Incidena cazurilor de HIV/SISA Incidena cancerului pulmonar Incidena cancerului de sn Numrul accidentelor de circulaie Numrul accidentelor de munc Rspndirea bolilor cronice Indicatori ai serviciilor sanitare Cheltuieli publice de sntate ca procent din PIB Numrul paturilor de spital Numrul medicilor Numrul cadrelor medicale cu studii medii Rata de ocupare a paturilor Durata medie de spitalizare Rata vaccinrilor de imunizare la copii Rata supravieuirii la pacienii diagnosticai cu cancer Numrul consultaiilor acordate de medicii de familie

10

11