Capitolul 1. TEHNICI I INSTRUMENTE DE ANALIZ A DATORIEI EXTERNE 1.1.

Interpretarea datoriei externe n actele normative

Datoria extern ca concept reprezinta o noiune larg care ofer multiple posibiliti de interpretare. Astfel unii autori trateaza notiunea de datorie extern a unei ri ca fiind acea partea din obligatiile totale care este datorat creditorilor din alt ar. Debitorii pot fi: guvernul i firme private sau corporaii, iar creditorii straini: organisme internationale, guverne, bancile nationale ale unor tari si alte institutii publice, bancile private, firmele si alti creditori institutionali, precum si unele persoane fizice. Noiunea de datorie extern nu se suprapune perfect aceleia de datorie public extern. Intrucit mprumuturile externe pot fi contractate nu doar de persoane de drept public, ci si de alte persoane fizice si juridice conceptul de datorie extern este mai cuprinzator dect cel de datorie public extern i are mai multe sensuri,astfel putem mentiona notiunile de: datorie externa bruta n sens larg; datorie externa bruta n sens restrns; datorie externa n interpretarea Bancii Mondiale; datorie externa neta.

1. Datoria externa bruta in sens larg reprezinta totalitatea sumelor de bani sau a altor proprieti pe care rezidentii unei tari, persoane fizice si juridice, le datoreaza fata de strainatate la un moment dat. n aceasta interpretare exhaustiva, datoria externa include: sumele datorate strainatatii de catre stat, de unitatile administrativ-teritoriale si de alte entitati publice; obligatiile banesti ale unitatilor economice, angajate din strainatate cu sau fara garantia statului;

 datoriile fata de creditorii straini ale persoanelor fizice rezidente din tara analizata. Aceast accepiune, foarte larg, nu are aplicabilitate practica utilizinduse doar n afirmaii generale i intuitive. Practic este imposibil de calculat i apreciat datori a extern a unei ri n sens larg, datorit diversitii deosebite care exist n operaiunile financiare pe care le efectueaz aceasta ar. Din acest considerent, n mod curent noiunea de datorie extern se folosete mai ales n sensuri restrnse.

2. Datoria externa bruta n sens restrns cuprinde obligatiile banesti fata de strainatate ale persoanelor fizice si juridice, dintr-o tara, cu urmatoarele exceptii: mprumuturile pe termen scurt (sub un an), deoarece acestea reprezinta operatii financiare curente, indispensabile derularii activitatilor de comert exterior; investitiile straine directe, deoarece nu au stabilite termene de rambursare sau de lichidare; ajutoarele financiare (nerambursabile), primite n cadrul unor programe de asistenta publica bi- si multilaterala; mprumuturile externe cu o perioada de gratie de 10-15 ani sau mai mare; mprumuturile acordate de unii creditori externi sucursalelor, filialelor sau altor reprezentante ale acestora n conditii mai avantajoase dect cele practicate pe piata mondiala; creditele contractate de persoane fizice sau juridice, fara a avea garantia autoritatilor competente.

3.Datoria externa n interpretarea Bancii Mondiale si a institutiilor din sistemul sau . Potrivit acestei interpretari, datoria externa include:1
1

(X X X - World Development Report 1993, World Bank, Oxford University Press, Oxford, New York etc, 1993, pag. 316)

 mprumuturi publice (public loans) = obligaii ale debitorilor publici (guvern, ageni guvernamentali, instituii publice autonome); mprumuturi garantate de ctre stat (public guarantated loans) = obligaii externe ale debitorilor privai, garantate de ctre stat; mprumuturi private negarantate (private nonguarantated loans) = obligaiuni externe ale debitorilor privai negarantate de ctre stat; credite de la F.M.I. (use of I.M.F. credit) = credite de la F.M.I. n afara celor rezultate din tragerile ordinare, inclusiv modalitile extinse de finanare (stocuri-tampon, finanare compensatorie, modalitate extins de finanare, faciliti pentru petrol); datorii pe termen scurt (short-terms debt) = datoriile pe termen scurt, publice i private (datorit dificultilor privind obinerea de informaii nu se poate face distincie ntre cele dou categorii), negarantate de ctre stat.

Fiind insa excluse urmatoarele datorii: datoriile persoanelor private catre strainatate, care nu sunt garantate de autoritatile publice; datoriile statului rezultate din Tranzactiile cu Fondul Monetar International; datoriile care pot fi achitate fata de strainatate, la optiunea debitorilor, n moneda tarii lor; sumele datorate, de persoanele fizice si juridice din tara analizata, unor creditori straini, pentru care nu s-au stabilit termene concrete de achitare. 4. Datoria externa neta cuprinde diferenta dintre activele publice si cele private ale rezidentilor unei tari n strainatate si active detinute de rezidentii straini n tara considerata. Aceasta acceptiune a datoriei externe se utilizeaza n cazul tarilor care apar att n calitate de debitoare, ct si de creditoare fata de strainatate, prin angajamentele fata de strainatate si, respectiv, prin activele constituite n strainatate.

Activele rezidentilor tarii analizate n strainatate includ: mprumuturile subscrise si/sau acordate n strainatate; titlurile aferente plasamentelor n strainatate; investitiile directe de capital realizate n diverse tari; disponibilitatile valutare din conturile deschise la banci din strainatate. Activele apartinnd rezidentilor straini n tara analizata sunt constituite din: mprumuturile acordate de organismele publice din alte tari (guverne, agentii guvernamentale, banci nationale s.a.); creditele angajate de la banci private, de la anumite organisme financiare si de la alti creditori straini; investitiile de capital ale strainilor; titlurile de plasament ale strainilor; disponibilitatile valutare si alte valori ale persoanelor publice sau private din strainatate. Deseori insa n datoria extern net se includ doar creane lichide sau uor realizabile fa de strintate, celelalte creane uor mobilizate excluzndu-se din calcul. Normele metodologice referitoarea la datoria externa a Republicii Moldova prezinta urmatoarele notiuni: Datoria externa este elaborata conform standardelor recomandate de Fondul Monetar International in manualul Statistica datoriei externe: ghid pentru compilatori si utilizatori si a recomandarilor suplimentare de inregistrare a alocarilor de DST. Datoria externa a tarii consta din urmatoarele componente: Titluri de angajamente (valori mobiliare de natura obligatiunilor); Imprumuturi; Alocari de DST (Drepturi Speciale de Tragere); Credite comerciale;

 Valuta si depozite; Alte angajamente aferente datoriei; Investitii directe: creditare intragrup. In scopuri analitice datoria externa a tarii se prezinta dupa scadenta initiala a instrumentului: termen scurt si termen lung si dupa tipul debitorului: publica si privata. Datoria publica externa este parte integranta a datoriei publice si reprezinta angajamentele fata de nerezidenti. Ea include datoria de stat, datoria Bncii Naionale a Moldovei, datoria unitilor administrativ-teritoriale, a instituiilor publice finanate, integral sau parial, de la bugetul de stat sau local, datoria ce rezult d in mprumuturile interne i externe ale societilor comerciale n care statul i/sau unitatea administrativ-teritorial deine mai mult de 50 la sut din capitalul social i datoria ntreprinderilor de stat i municipale. Datoria de stat externa reprezinta totalul sumelor obligatiunilor neonorate si dobanzilor datorate si neonorate contractate in numele Republicii Moldova, de Guvern prin intermediul Ministerului Finantelor de la nerezidenti si consta din datoria de stat externa directa si datoria externa garantata asumata de stat. Datoria privata externa include angajamentele sectorului privat (banci si alte unitati economice private) fata de nerezidenti, contractate cu sau fara garantia guvernului si deservite de catre sectorul privat. 1.2. Indicatorii de evaluare a datoriei externe

Aprecierea datoriei externe a unei tari cuprinde aspecte referitoare la marimea,structura datoriei externe precum si influenta acesteia asupra agregatelor macroeconomice.Astfel orice stat debitor urmareste nivelul si evolutia datoriei externe pe baza unui set de indicatori care cuprinde: Indicatori statistici ai cuantumului datoriei externe, Indicatori statistici ai structurii datoriei externe,

 Indicatori statistici ai efectelor datoriei externe.

Marimea datoriei externe se calculeaza att n expresie absoluta, ct si relativa. Nivelul absolut al indatorarii externe este exprimat prin cuatumul datoriei la o anumita data calindaristica. Cuatumul datoriei externe reflecta suma totala datorata, de stat si de rezidentii unei tari, creditorilor externi, la un moment dat, aceasta marime exprimindu-se ntr-o valuta straina (forte): dolari SUA , DST (drepturi speciale de tragere) sau ECU (unitatea comunitara de cont), fie n moneda nationala, prin transformarea valutelor n care a fost angajata datoria n moneda tarii debitoare, prin utilizarea cursului de schimb valutar comunicat de Banca Centrala. Semnificatia acestui indicator este relativ scazuta deoarece nu prezinta nici o legatura cu potenialul financiar-valutar al rii debitoare i cu ealonarea n timp a rambursrii datoriei pe care o caracterizeaza. Expresiile relative ce caracterizeaza datoria externa ofera informatii mai relevante ,intrucit datoria se raporteaza la alti indicatori . n acest sens, se calculeaza: Ponderea datoriei externe in PIB (Produsul Intern Brut ) :

= Unde: DE-datoria externa PIB-produsul intern brut.

(1.1)

Indicatorul arat cit la sut din produsul brut al anului considerat ar trebui s fie destinat rambursrii datoriei externe existente. El are o valoare mai mult teoretic, pentru c datoria extern este rambursat esalonat, iar din PIB numai o parte este utilizat pentru achitarea angajamentelor sau debitelor in acel an. Ponderea datoriei externe in exportul de mrfuri si servicii: (1.2.)

Unde: DE-datoria externa X-valoare exportului de marfuri si servicii Ponderea datoriei externe in exportul de mrfuri si servicii este un alt indicator deosebit de expresiv intrucit arat cate exporturi anuale ar fi necesare pentru acoperirea instantanee a datoriei externe. Acest indicatorul se msoar in ani si cind valoarea lui depaseste 2 ani este un semnal de alarm pentru factorii de decizie guvernamentali. Datoria extern pe locuitor: (1.3.) Indicatorul dat se utilizeaza in comparatiile internationale pentru a arta suma datorat strinttii la un moment dat pe locuitor. Se exprim in dolari pe locuitor.

Indicatori statistici ai structurii datoriei externe se pot analiza pe mai multe criterii2: pe tipuri de rat a dobanzii (de la o dobinda foarte scazuta de 2-4% pina la dobinzi excesiv de mari 20%si chiar mai mult): (1.4.) Unde: - ponderea datoriei externe cu rat ,,i de rambursare in total datorie extern; - datoria extern cu rat i de rambursare. pe perioada de scadent (termenele la care datoria intreaga contractata cu un partener sau transe ale acesteia devin scadente de la mai putin de 2 ani la peste 20-30 ani): (1.5.) Unde:
2

Begu I. S., Statistic international, Editura All Beck, Bucuresti,1999.

- ponderea datoriei externe cu termenul ,,i de scadent in total datorie extern; - datoria extern cu termenul ,,i de scadent. pe ramuri economice: (1.6.) Unde: - ponderea datoriei externe a ramurii economice ,,i in total datorie extern (DE); - datoria extern a ramurii economice ,,i pe tipuri de creditori: (1.7.) Unde: - ponderea datoriei externe de tip ,,i in totalul datoriei externe; - datorie extern pe tipul de creditor ,,i.

Efectele datoriei externe sunt de doua tipuri: 1. Efectele economice ale datoriei externe, care se analizeaza prin compararea ratei profitului capitalului investit cu rata dobinzii la creditele contractate din strainatate.In masura in care fondurile imprumutatea au fost utilizate pentru dezvoltarea unor activitati profitabile iar rata profitului este cel putin egala,sau depaseste rata dobinzii indatorarea externa are efecte economice bune asupra dezvoltarii economico-sociale.Insa in cazul cind imprumuturile externe se distribuie pentru consum ,efectul economic este negativ ,astfel consumul actual urminda sa fie platit in viitor. 2. Efectele financiare ale datoriei externe,reprezentate de efortul financiar-valutar realizat de o tara in vederea restituirii imprumuturilor pe seama incasarilor din exportul de bunuri si servicii.

Indicatorii folositi in analiza statistic a acestor efecte sunt3: Rata medie anual a dobanzii pentru imprumuturile contractate este calculat ca medie aritmetic ponderat a dobanzilor negociate ponderate cu rata scadent din anul respectiv. Masa anual a dobanzii (MAD) este suma rezultat din aplicarea ratelor de doband negociate la creditele nerambursate. Rata anual scadent (RAS) se obtine din insumarea ratelor scadente in anul respectiv pentru toate imprumuturile contractate. Serviciul datoriei externe sau anuitatea (SDE) este suma datorat creditorilor strini intr-un an: SDE = MAD + RAS datoriei externe (SDE) in PIB si se calculeaz prin relatia: (1.9.) (1.8.) Gradul de indatorare al unei tri fat de strintate (GDE) arat ponderea

Ponderea serviciului datoriei externe n export apreciaz amploarea efortului financiar de restituire a datoriei externe: (1.10.) Unde: SDE- serviciului datoriei externe; X - totalul intrrilor de valut din export. Povara datoriei externe tinde s afecteze puterea de cumprare a exporturilor trii dac > 15%. ) sub Ponderea anuitatilor achitate in suma noilor intrari de capital ( forma asistentei publice si/sau private pentru dezvoltare:

(1.11.)

MARIANA-ELENA BALU, Bazele statisticii; Editura fundatiei Romania de maine; Bucuresti, 2007.pag.297

Unde: -reprezint nsumarea anuittilor achitate pe o perioad de trei pn -intrrile de capitaluri noi.

la zece ani consecutivi;

Dac PAC < 1 arat c afluenta de capital nou este mai mare decat efortul de achitare a datoriei externe, existand o diferent carecontribuie la cresterea economic; In terminologia Bncii Mondiale, se numeste flux net de resurse (FNR), cind se calculeaz pe fiecare an calendaristic. Indicele de vulnerabilitate financiar1 ( ) arat dimensiunea

indatorrii externe in conditiile in care in ultimii ani, pe fondul crizei structurale a economiei mondiale, asistenta international public si privat pentru dezvoltare s-a redus semnificativ.Astfel, fluxul net de resurse ctre trile in curs de dezvoltare este negativ, ceea ce arat o retragere de capital ce va afecta rezervele oficiale in valut ale acestor tri. Formula decalcul a indicelui este:

(1.12.) Unde: FNR- fluxul net de resurse RES- rezervele oficiale in valut Dac FNR < 0, vulnerabilitatea financiar a trii este cu atat mai mare cu cat indicele se indeprteaz de zero (care inseamn c miscrile de capital pe termen mediu si lung nu afecteaz resursele). Dac FNR > 0, calculul indicelui nu are rost pentru c rezervele oficiale nu sunt afectate. 1.3. Evaluarea datoriei externe a Republicii Moldova

Potrivit art.2 din Legea nr.419-XVI din 22.12.2006, datoria de stat extern este parte integrant a datoriei de stat reprezentind totalul sumelor obligaiilor neonorate i dobinzilor datorate i neonorate, contractate in numele Republicii Moldova, de Guvern, prin intermediul Ministerului Finanelor, de la nerezidenii Republicii Moldova. Evoluia datoriei externe a Republicii Moldova, de la nceputul formrii ei n 1992 pn n prezent a fost determinat de succesiunea a cteva faze cu caracter diferit. n prima faz datoria extern a fost, n principal, acumulat. Schimbrile structurale care au avut loc n primii ani de independen au lovit dur acele economii care erau dependente de relaiile economice cu Ucraina i Federaia Rus mai ales Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Krghzstan, Moldova, Uzbekistan i Tadjikistan. Arieratele acumulate pe plile energetice au fcut ca datoria extern s se acumuleze n ritm accelerat n aceste state. n mod ideal, acumularea de datorie fiind complementat de ritmuri sporite de cretere a PIB-ului nu ar fi creat problemele pe care le-a creat n lipsa acestuia. Criza regional, moratoriul asupra datoriei interne n Federaia Rus, restructurarea datoriei externe a Ucrainei, lanul devalorizrilor monedelor naionale din rile CSI au marcat nceputul celei de-a doua faze. Deprecierea monedei, care n mod natural afecteaz veniturile bugetare, a accentuat caracterul complicat al plilor aferente serviciului datoriei externe i au stabilizat s tocul acesteia pentru anii succesivi. n faza actual, pe fundalul relansrii creterii economice, datoria extern reprezint una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunt prezenta guvernare. Astfel conform datelor BNM, Datoria extern brut a Republicii Moldova la 30 iunie 2012 a constituit 5,639.61 mil. USD,micorandu-se cu 0.5 la sut pe parcursul trimestrului II 2012. Din tabelul 1.1. putem urmari evolutia datoriei externe pe parcursul anilor 2008-2012 Tr.II,prezentata sectorial.

Tabelul 1.1

DATORIA EXTERNA BRUTA A REPUBLICII MOLDOVA LA SFIRSITUL PERIOADEI

2008 Sector guvernamental Autoriti monetare Bnci Alte sectoare Investiii directe: creditare ntre companii afiliate TOTAL 778.26 166.97 561.36

2009

Tr.I Tr.II 2012 2012 957.50 1,116.17 1,142.48 1,147.02 1,140.14 153.33 457.59 204.24 406.62 327.05 545.24 406.01 580.86 390.40 579.72

2010

2011

1,784.69 1,941.81 2,184.81 2,493.70 2,606.68 2,624.44 788.18 848.68 874.50 934.14 927.06 904.91

4,079.46 4,358.91 4,786.34 5,442.61 5,667.63 5,639.61