CARTEA PSALMILOR Introducere Pe bund dreptate as putea intitula aceasté carte anatomia tuturor méidu- larelor sufletului, deoarece nimeni nu poate resinii nici un imbold al sufle- iului care sé nu se oglindeascd in ea. Toate intristitrile, necazurile, temerile, indoielile, sperantele, durerile, ingrijordirile si izbucnirile necontrolate ce incearcd inimile oamenilor au fost inféitisate ai poate de realist." 1. Locul unic in Canon Daca ar fi sd suferiti un naufragiu si sd riméneti izolat pe o insula, avand la dis- pozitie doar o singuri carte a Bibliei, pe care ati alege-o? Drept si v4 spun, sper si nu ajung nicio- data in situatia aceasta, dar dacd s-ar intémn- pla totusi, atunci negresit as alege Psalmii! Gama temelor abordate in aceasta carte este att de cuprinzitoare, incorporand un cata- log atat de complet de experiente de viat cu un grad asa de fnalt de inchindciune, neat m-ag considera bine aprovizionat cu hrand spiritual bogata si combustibil vigu- sos pentru lauda si rugdciune pe o perioada de timp indelungatd. Din citatul cu care demaram comentariul reiese cA si Calvin ar fi ales, probabil, tot cartea Psalmi. Graham Scroggie ar fi optat, probabil, tot pentru cartea Psalmi, ciici iat ce a spus ek: Psalmii acestia abunda in cuvinte de lauda la adresa lui Dumnezeu! Registrul Creatiei, pre- cum si cel al Providentei gi al Rascumpiriirit sunt intens explorate de sufletul inflicirat; iar cerul si piméntul, marea si bolta cereasca, lucrurile insufletite. si cele neinsufletite, sunt chemate cu toate si-L laude pe Domnul.! CAnd studiem Psalmii pentru prima oari, incercim probabil un sentiment de frustrare fat de neputinta noastri de a gasi un fir conduciitor fn uni dintre Psalmi. Uneori avem impresia ci se pierde conti- i, nrr-un context cat se — Jean Calvin nuitatea, alteori ea pare capul focului. Doua observat Atbert Barnes si C. S. Lewis ne pot ajuta in acest sens. Intdi, iat ce a spus Barnes: Psalmii sunt, in marea lor majoritate, 0 oper poeticl lirick, reypectiv versuri adaptate pentne a putea fi acompaniate de harpa si lirk. Dect texte ce se preteazi la un tratament muzical. find cAntate, tar nu citite.2 Tar Lewis ne ofer& urmatoarea explicatie: Nu se poate sublinia tadeajuns c& Psalmii ire- buie cititi ca poome; ca versuri litice, cu toate licentele poetice si aspectele prozodice respec- tive, cu hiperbolele si conexiunile de nawuri emotiva, mai deeat logic’, proprii unei opere in versu Aceste precizari sunt de natura faciliteze receptarca intr-0 lumind noua a Psalmilor, deschizindu-ne o fereastri. adevaratul for sens. IL. Paternitatea Psalmii sunt cunoscuti sub denumirea populard de ,.Psalmii lui David," dar in realitate doar circa cincizeci fa suta din et (saptezeci $i trei) pot fi atribuili direct bardului lui Israel." Doisprezece au fost atribuiti lui Asaf, zece fiilor lui Cora, doi tui Solomon si cate unu lui Moise, Etan, Heman si Ezra. Patruzeci si nous, deci aproape o treime, din psalmi sunt anonimi. 493494 Psalmi Psalmul Aspectul Implinirea 27 Fiuh lui Durnnezeu Mat. 3:17 &2 Laudat de copii Mat. 21:15, 16 86 Dregator peste toti Ev, 2:8 16:10 Inviat din morti Mat. 28:7 22:4 Pardsit de Dumnézeu’ Mat. 27:46 22:7,8 Luat in derddere de dusmani Luca 28:35 22:16 MAinile si picioarele strapunse toan 20:27 22:18 Tragete la sorti pentru hainele Sale Mat. 27:35, 36 34:20 Nici uri os frant loant9:32,33,36| 35:11 Acuzat de martori mincinosi Marcu 14:87 35:19 “Urat #8 pricing loan-18:25 40:7, 8 Isi gaseste placerea in voia lui Dumnezeu Ev. 10:7 4t9 Tradat de un prieten Luca 22:47 45:6 Regele etern Ev. 1:8 68:18." |. Se inalta la cer” : Fapte 1:9-14 68:9 Plin de révn& pentru casa iui Dumnezeu loan 2:17 69:21 tse da s& bea ‘fet si fiere amiaré “Mat, 27:34 109:4 Se roaga pentru dusmani Luca 23:34 109:8 infocuirea vanzatorului Sau Fapte 1:20 1101 St&paneste peste dusmanii Sai Mat, 22:44 “140:4 Preot de-a pururea:-: Ev.5:6 418:22 Piatra unghiulara a edificiului lui Dumnezeu Mat, 21:42 118:26 Vine in niumele Domniului ” Mat. 21:9 Psalmii mesianici Dar de cele mai multe ori cand meditim asupra Psalmitor fi asociem in mod automat cu David si viata sa. Un autor necunoscut a exprimat foarte bine acest lucru: Acordurile harpei Iui David ined rdsuni in auzul nostru iar Dubal S#ant a cristalizat pentru noi rugaciunite si laudele izvordte din inima fiu- lui lui ese. Bine a spus cineva ci arhitectura este o forma cristalizati a muzicii, Psalmii con- stituie muzica izvoratd din inima pootului, une- ori de facturé melancolic sau tisti, alteori jubiland de bucurie. Uneori sunt marcati de pete de umbrdi si accente de profundi fntristare, alte- oni curgind ca o api lind, radiind pacea, feri- cirea si miiestria muzicii alese co picurii din sufletul iui David. Duhul Sfint a pistrat toate aceste aspecte pentru ca noi, lund contact cu Psalmii, si prindem curaj, ca mai Jesne sit ne putem apropia de Dumnezeu, il. Data Psalmii au fost scrisi de-a fungul unei petioade de aproximativ 0 mie de ani, ‘incepand din vremea lui Moise si pind in perioada lui Ezra (circa 1400-400 1.Cr.). Cei mai multi dintre ei au fost ins redac- tati in intervalul de trei sute de ani de Ia David la Ezechia (Hezcchia, circa 1000-Psalmi 495 700 1.Cr.), Astfel Psaltirea a fost compusi cam in aceeasi perioada in care a fost com- pus si Vechiul Testament (cu exceptia cartii Iov, care are probabil o aparitie ante- tioara epocii Jui Moise). IV. Fondul si temele Psalmii sunt impé&rtiti in cinci crti, fiecare din ele incheindu-se cu o doxolo- gie. fn cazul celei de-a cincea c&rti, dox- ologia o formeaza intregul Psalm 150. F.W. Grant propune o clasificare a Psalmilor dupa tema lor.¢ Astfel el rezuma. fiecare din cele cinci c&rti ale Psatmilor, aga cum se gisesc acestia in Biblia ebraicd, dup cum urmeazi: 1, Cristos in planul lui Dumnezeu,-sursa tuturor binecuvantarilor pentru popore! Sau Israel (Ps. 1-41). 2. Dec&derea israelitilor, dar si ris- cumpéararea de care vor avea parte in zilele de pe urmé (Ps. 42-72). 3. Sfintenia lui Dumnezeu in relatiile Sale cu poporul Israel (Ps. 73-89). 4, Primul om, esuat in urma picatului, inlocuit cu al Doilea si lumea inte- meiata sub mana Lui (Ps. 90-106). 5. Concluzia morala privitoare la ciile divine fn care Dumnezeu si omul se regdsese in cele din urmi (Ps. 107-150). Se poate de asemenea stabili o paralela intre cele cinci sectiuni principale ale citi Psalmi si cele cinci carti ale Pentateuhului. De exemplu al doilea segment corespunde cu izbivirea din Egipt: al treilea este simi- lar edrtii Levitic, in care se pune un mare accent pe sfinteni Chiar Psalmii insisi pot fi impértiti in diverse clasificari, desi anumiti Psalmi pot fi inclusi simultan in mai multe categorii: 1. Istorici — avand legatura cu vreun eveni- ment say evenimente concrete din isto- tia sau din viata psaimistului. 2. Mesianici - avand legitur’ cu sufe- tintele Ini Cristos si gloriile ce vor arma. 3. Profetici sau Milenari - indreptind privirile cititorilor spre viitoarea stram- torare a Israelului si spre era de-pace si prosperitate ce va urma. EGIPT + Balmon? wr Bem EDOM HED AR usta Cade Locul exact 100 milo © cific! de stabilit, _ Locuri mentionate in Psalmi 4, Penitenti - consemndnd profenda in- tistare a psalmistului fat de picatele sale, pe care le marturiseste din adancul inimii zdrobite, cerand iertare lui Dumnezeu, 5, Imprecativi — implorandu-L pe Dum- nezeu s& Se rizbune pe dusmanii poporului Siu. Multi alti Psalmi sunt expresii individuale sau colective de laud& si inchinare la adresa lui Dumnezeu, pe cfnd altii sunt naratiuni despre relatiile Domnului. cu poporul Siu de-a lungul istoriei. Interpretarea Psalmilor Distinctia dintre Israel. si bisericd este respectat pe tot cuprinsul Comentariului Biblic al Credinciosului. Multi dintre Psalmi, in special cei care cheami si se abata din cer blesteme peste cei rai, au fost cu totul acceptabili pentru evreii care trifau sub lege, dar, desigur, acest limbaj nu ca- dreazd cu credinciosii din Epoca Bisericii. fn era actualii suntem indemnati si ne iu- bim vrdijmasii si si le facem bine celor care ne batjocoresc.. Dac& nu recunoastem aceasta important distinctie ce tine de dis- pensatii, vom intimpina tot felul de pro-