Sunteți pe pagina 1din 11

Metode de stimulare a creativittii

Brainstorming-ul (brain = creier, storm = furtun, asalt). Nu este practic o metod didactic, ci o metod de stimulare a creativitii atunci cnd se urmrete formarea la elevi a unor caliti imaginative, creative i chiar a unor trsturi de personalitate(spontaneitate, altruism). Are drept caracteristic separarea procesului de producere a ideilor de procesul de valorizare, de evaluare a acestora (care are loc ulterior). De aceea i este supranumit metoda evalurii amnate sau filosofia marelui DA (The big Yes).

Grupul de brainstorming este format din cinci pn la dousprezece persoane. El are un conductor sau animator, un secretar i membrii respectivi. Participarea la grup este benevol. edina de brainstorming decurge n trei etape. n prima etap, se formuleaz problema, in etapa a doua, se desfoar edina de brainstorming, cnd conductorul reamintete tema i regulile iar a treia etapa cand are loc evaluare sesiunii de brainstorming si a contributiei fiecarui participant la derularea sesiunii.

judecata critic este interzis; dai fru liber imaginaiei (ideile pot s fie ct mai absurde i mai fanteziste); gndii-v la ct mai multe idei posibile; preluai i dezvoltai ideile celorlali.

Sinectica
(Grecescul synectikos: combinatie si analogie de date aparent fara legatura intre ele)

Aceast metod creat de


psihologul american W.J.J. Gordon presupune utilizarea metaforelor i a analogiilor bazndu-se pe dou mecanisme eseniale: transformarea straniului (necunoscutului) n familiar (cunoscut); transformarea familiarului n straniu, Exist patru tipuri de analogii: direct, personal, simbolic i fantastic.

Personala: in care i se cere elevului sa se identifice cu obiectul, procesul, fenomenul studiat petntru cautarea si gasirea solutiei de rezolvare.
Directa: prin care se transfera ideile sau solutiile dintr-un domeniu in altul. Simbolica atunci cand problema este trecuta de la abstract la concret (o realitate se exprima intr-un cuvant sau o fraza) Fantastica in cadrul careia are loc o activizare a participantilor pentru a depasi in planul imaginatiei limitele controlabilului, controlul rational

Metoda 6-3-5.
Este vorba de mprirea unei adunri n grupuri de 6 persoane, in care fiecare propune trei idei intr-un timp maximum de 5 minute. Primul grup discuta problema i, pe o fi, sunt trecute trei idei, fiecare fiind capul unei coloane ce se va completa de ctre celelalte grupuri. Dup 5 minute, fia este trecuta unui alt grup care adaug alte trei idei in coloane, sub celelalte s.a.m.d. pn ce fiecare fia trece pe la toate grupurile. Conductorul strnge foile, le citete n faa tuturor i se discut pentru a se hotr care din propuneri sa fie aplicat

Avantaje: ofer elevilor mai puin comunicativi posibilitatea de a se exprima; similar brainstorming-ului, stimuleaz construcia de idei pe idei; ncurajeaz solidaritatea n grup i competiia ntre grupuri, mbinnd munca individual cu cea de echip; are caracter formativ-educativ, dezvoltnd att spiritul de echip ct i procesele psihice superioare (gndirea cu operaiile ei: analiza ideilor emise de ceilali, comparaia, sinteza, generalizarea i abstractizarea; dezvolt imaginaia, creativitatea, calitile ateniei etc); Dezavantaje: constrngerea participanilor de a rspunde ntr-un timp fix. elevii pot fi influenai de soluiile anterioare, intrnd ntrun blocaj creativ

Philips 6-6
Este tot o metod menit s consulte un numr mare de persoane. Se formeaz grupuri de cte 6 persoane, urmnd a discuta problema timp de 6 minute. Mai nti, animatorul explic metoda i avantajul ei, apoi expune problema. Se urmrete ca grupurile s fie ct mai eterogene. Fiecare i alege un coordonator i se discut timp de 6 minute. La urm, fiecare grup i anun prerea. Urmez o discuie general - dup care se trage concluzia. n felul acesta, ntr-un timp scurt, se consult opinia unui numar mare de elevi

Discuia panel
Termenul panel inseamna in englez ,, jurai. i in acest caz e vorba de participarea unor colectiviti mai mari. Discuia propriu-zis se desfaoar ntr-un grup restrns (,,juraii), format din persoane competente n domeniul respectiv. Ceilali pot fi zeci de persoane care ascult n tcere ceea ce se discut. Acetia pot interveni prin bileele transmise ,,jurailor. Uneori bileelele sunt de hrtie colorat: cele albastre conin ntrebri, cele albe-sugestii, cele roii- preri personale. Mesajele sunt primite de unul din membrii participanti la dezbatere, care introduce in discuie coninutul unui bilet atunci cnd se iveste un moment prielnic (i se spune ,,injectorul de mesaje ). Discuia e condus de un animator. La urm, persoanele din sal pot interveni i n mod direct, prin viu grai. n ncheiere, animatorul face o sintez i trage concluzii.