Biofizica subiecte propuse examen practic

1. Spectrul vizibil (lungimi de unda) ; 380 - 750 nm 2. Viteza luminii n vid (m/s) ; 300 000 de km/s 3. Amplitudinea (definiie) ; n studiul oscilaiilor, amplitudinea reprezint jumtatea dintre valorile maxim i minim atinse de o mrime alternativ simetric. Pentru mrimi alternative asimetrice se folosete amplitudinea total , adic diferena dintre valorile maxim i minim atinse. 4. Lungime de und (definiie) ; distana parcurs de und pe durata unei oscilaii, ori distana dintre dou puncte din spaiu ntre care defazajul relativ al oscilaiilor este de 2 radiani. 5. Frecvena (definiie) ; Frecvena este msura numrului de repetri ale unui fenomen periodic n unitatea de timp 6. Perioada T (definiie) ; Interval de timp dup care se repet un fenomen, reproducndu-se consecutiv valorile unei mrimi caracteristice acelui fenomen. 7. Unda- (definitie); Prin und nelegem o perturbaie a unei stri de echilibru, care se deplaseaz sau se propag n timp dintr-o regiune a spaiului n alta. 8. Cum obtinem lumina polarizata? (3 moduri);
I. II. III. IV. Polarizarea luminii prin dicroism Polarizarea prin reflexie Polarizarea prin difuzie. Polarizarea prin birefringenta

9.

Relaia dintre f (frecven) i T ; Frecventa este inversul perioadei (f = 1/T)

10. f (frecven) uniti msur ( x 2 ); Hertz, s-1 11. Ce fel de imagini formeaz microscopul ? Microscopul formeaz imagini virtuale, mrite i rsturnate ale obiectului cu ajutorul unui sistem de lentile 12. Puterea separatoare a microscopului ; 13. Grosismentul ; Grosismentul sau mrirea unghiular - raportul dintre tangenta unghiului sub care se vede un obiect prin instumentul optic ( ) i tangenta unghiului sub care se vede un obiect cnd este privit
2

cu ochiul liber aezat la distana optim de citire = 25 cm ( ). Grosismentul microscopului (G ) este egal cu produsul dintre grosismentul ocularului (G ) i cel al obiectivului (G ). G = tg( )/tg( ) G )=G ocular X G obiectiv
1 microscop oc ob microscop microscop 2 1

14. Prile componente ale microscopului enumerare ; 1.Picior microscop 2.Tubul microscop 3.Dispozitiv de luminare-ocular si obiectiv 4.Piese auxiliare:micrometru ocular, micrometru obiectiv, camera clara, camera de numarare 15. Etalonarea Microscopului ; Pentru calibrarea microscopului se procedeaz n felul urmtor: - n locul preparatului se pune un micrometru obiectiv cu dimensiuni cunoscute; - cu ajutorul msuei mobile i rotirii ocularului se aduc alturi cele dou scale ce apar n cmpul aparatului; - se observ cte diviziuni ale micrometrului obiectiv sunt necesare s acopere ntreaga scal a micrometrului ocular i se determina valoarea dimensiunilor micrometrului ocular. 16. Ecuaia lentilelor sferice subiri (ecuaia Gauss) ;

17. Condiiile reflexiei totale ( x 2 ) ; 1. lumina s treac dintr-un mediu mai refringent intr-un mediu mai puin refringent (n2 < n1); 2. unghiul de inciden s fie mai mare decat unghiul limit ( >
lim).

18. < C > - uniti msur ( x 2 ) ; Dioptrie si metru la -1

19. Ecuaia Snell Descartes ;

20. Emetrop definiie ; Ochi normal 21. Miopie definiie + corecie ; Miopia este cel mai des ntlnit defect de vedere, aceasta avnd un caracter patologic(apare la natere) i ia loc atunci cnd globul ocular al ochiului miop este mai mare dect cel al ochiului normal, imaginea formndu-se n faa retinei. Miopia este corectat cu ajutorul lentilelor divergente. 22. Hipermetropie definiie + corecie ; Hipermetropia este de asemenea un defect patologic, aceasta ns lund loc mai rar dect miopia. Globul ocular al ochiului hipermetrop este mai mic dect cel al ochiului normal, n consecin imaginea formndu-se n spatele retinei. Hipermetropia este corectata cu ajutorul lentilelor convergente. 23. Astigmatism definiie ; Astigmatismul este o boal oftalmologic manifestat printr-o deformare a corneei care atrage dup sine o refracie defectuoas a razei de lumin n globul ocular 24. Presbitism definiie ; Prezbitismul este un defect de vedere care apare de obicei la btrnee, acesta comportndu-se n acelai mod precum hipermetropia, acesta fiind cauzat de atrofierea elasticitii cristalinului. 25. Legile reflexiei + refraciei ;
Legile reflexiei Raza de lumin incident, raza de lumin reflectat i normala n punctul de inciden sunt coplanare. Unghiul de reflexie r0 este egal cu unghiul de inciden i. r0 = i

i = unghi de inciden (unghiul dintre raza de lumin incident i normala la suprafa n punctul de inciden) r0 = unghi de reflexie (unghiul dintre raza de lumin reflectat i normala la suprafa n punctul de inciden)

Legile refraciei Raza de lumin incident, raza de lumin refractat i normala n punctul de inciden sunt coplanare. Raportul dintre sinusul unghiului de inciden i sinusul unghiului de refracie este o constant specific unei perechi de medii date.

unde: n21 - este indicele de refracie relativ al mediului 2 fa de mediul 1 n - este indicele de refracie absolut al mediului

26. Birefringena definiie ; este proprietatea unor cristale de a mpri lumina nepolarizat care ptrunde n interiorul lor n dou componente total polarizate n plane reciproc perpendiculare; 27. Dicroism definiie ; este proprietatea unor cristale birefringente de a absorbi una din cele dou unde polarizate din interiorul lor, rezultatul absorbiei diferite pe cele dou direcii fiind lumin total polarizat. 28. Ecuatia unghiului polarizare ; la un anumit unghi de inciden cunoscut sub numele de unghi de polarizare total sau unghiul Brewster, nu se reflect dect lumina al crei vector electric este perpendicular pe planul de inciden; pentru acest unghi raza reflectat i cea refractat sunt perpendiculare. Pentru unghiul Brewster este valabil relaia:tg unghi Brewster=n2/n1 unde n2 este indicele de

refacie al mediului n care ptrunde raza, iar n1 este indicele de refracie al mediului din care provine raza 29. Unda luminoasa (def.) ; Definiia undei luminoase ; Prin und nelegem o perturbaie a unei stri de echilibru, care se deplaseaz sau se propag n timp dintr-o regiune a spaiului n alta. Unda luminoas este o und transversal, 30. Indice refractie (formula de definitie);

31. Unitate de masura pentru indicele de refractie; adimensional 32. Diferen lumina naturala / lumina polarizat ; Unda luminoas transversal are o component magnetic i una electric oscilaiile acestor vectori fcndu-se perpendicular pe direcia de naintare a undei. n lumina natural, aceste oscilaii se efectueaz n toate direciile perpendiculare pe raz (n orice azimut). Dac, prin anumite metode, oscilaiile sunt mpiedicate direcie, spunem c lumina este parial polarizat. n cazul n care oscilaiile se efectueaz pe o singur direcie, ntr-un singur plan care conine i vectorul vitez al 33. Legea lui Biot ; n cazul solutiilor, Biot a stabilit urmatoarea lege: pentru o lungime de unda data, unghiul de rotatie al planului de vibratie este direct proportional cu grosimea stratului de solutie l si cu concentratia solutiei c. = [ ] l c 34. Condiia pentru activitatea optic ; Soluiile optic active au proprietatea de a roti planul luminii polarizate la interacia cu un front de lumin polarizat. Activitatea optic se poate datora unei asimetrii a moleculelor materialului sau poate fi o proprietate a unui cristal ca ntreg. 35. Definiie spectru ; Ansamblul imaginilor obinute prin descompunerea, cu un instrument optic, a radiaiei electromagnetice complexe. 36. Transmisia definiie (T) ;?? 37. Extincia definiie (E) ;

micorare, anulare a intensitii unui fascicul de lumin. 38. Legea Beer Lambert ;

39. Ce reprezinta tensiunea superficiala? Tensiunea superficial reprezint rezultanta forelor tangeniale la suprafaa liber a lichidului care acioneaz perpendicular pe contur 40. Datorita cui apare tensiunea superficiala? Apare datorit diferenei dintre forele de adeziune i forele de coeziune . 41. Definiia coeficientului tensiunii superficiale ( x 2 ) ; Coeficientul de tensiune superficial reprezint energia absorbit la creterea suprafeei stratului superficial cu o unitate. 42. < > - uniti msur ( x 2 ) ; N/m 43. Cele doua tipuri de tensiune superficiala. - static ce caracterizeaz suprafaa lichidului dup ce s-a instalat echilibrul de adsorbie; - dinamic caracterizeaz suprafaa de separare a crei compoziie este identic cu cea a lichidului. 44. Cum se comport suprafaa liber a unui lichid ?
moleculele de la suprafaa unui lichid, care formeaz stratul superficial, exercita o comprimare asupra lichidului cauz din care stratul superficial posed o energie potenial.

45. Condiia desprinderii unei picturi din stalag. Traube ; O pictur se desprinde de marginea pipetei in momentul in care greutatea sa este egal cu fora de tensiune superficial care se opune cderii. 46. Legea lui Newton ; F= -nS dv/dx unde S este suprafata straturilor n contact, dv/dx este gradientul transversal de vitez, iar este coeficientul de vscozitate, constant

caracteristic fluidului. El nu depinde de conditiile de curgere a lichidului, dar depinde de temperatur scznd cu cresterea acesteia. 47. Curgere laminar ; In conditiile n care curgerea fluidelor reale (lichide sau gaze) se face lent, n straturi moleculare paralele ntre ele si cu directia de curgere, spunem c avem o curgere laminar. 48. Curgere turbulent ; La curgerea turbulent, apar curenti turbionari care ntrerup liniile de curent paralele ale curgerii laminare. Apare un consum energetic suplimentar, pentru c traiectoriile de curgere pentru elementele de lichid sunt mai lungi, ceea ce reduce eficienta curgerii. 49. Numarul lui Reynolds (formula)

unde = / este coeficientul de vscozitate cinematic a fluidului, fiind coeficientul de vscozitate dinamic, iar densitatea. v m reprezint viteza medie de curgere a fluidului prin tub (viteza cu care ar curge fluidul prin tub dac ea ar fi acceai n toate punctele seciunii transversale a tubului).

50. Cum variaza vascozitatea functie de temperatura la lichide, respectiv gaze? Vascozitate crescuta la temperatura scazuta lichide. Vascozitate crescuta la temperatura crescuta gaze. 51. < F > - uniti msur ( fora vscozitate ) ; N 52. < > - coeficient vscozitate absolut - uniti msur ; POISSEUILE 53. Fluide ideale definiie ; Lichidele pure, nestructurate, solutiile reale si solutiile macromoleculare, respectiv coloidale de concentratii mici, se caracterizeaz prin coeficienti de vscozitate independenti de gradientul de vitez, deci, n curgerea laminar ele se caracterizeaz prin respectarea relatiei lui Newton. 54. Fluide reale (nenewtoniene) definiie ; Vscozitatea de structur a solutiilor macromoleculare, respectiv coloidale, de concentratii mari, scade cu cresterea gradientului de vitez. Curgerea laminar a acestor lichide nu respect relatia lui Newton. Asemenea lichide se numesc nenewtoniene. 55. Definiia lentilei ; Lentilele sunt medii optice transparente cuprinse ntre dou suprafee curbe (suprafeele plane sunt suprafee curbe de raza infinit).

56. Clasificare lentile (3 clasificari); 1.forma-sferice cilindrice prismatice 2. forma particulara a fiecarei suprafete- convex, concav, plan convex, plan concav, concav convexe 3.comportarea fata de fascicul de lumina: convergente, divergente 57. Forma semnalului la ieirea din transformator ; 58. Forma semnalului la ieirea din diod ; 59. Forma semnalului la ieirea din condensator ;

60. Triunghiul lui Eindhoven ;

61. Importana nregistrrii ECG : Inregistrarea electrocardiografic a acestui vector rezultant este foarte important din punct de vedere medical, deoarece poate da informaii despre: - orientarea anatomic a cordului, - dimensiunea relativ a atriilor i a ventriculilor,

tulburri de conducere i de ritm cardiac, prezena i localizarea ischemiei miocardului, efecte datorate concentraiei modificate a electroliilor, influena anumitor medicamente.

62. Ce mrimi sunt pe ecranul osciloscopului ? Tensiune si timp 63. Depolarizarea / repolarizarea celulei cardiace ( + ; - ) ??? 64. Unda P ; Depolarizare atriala 65. Legile lui Kirchhoff (pentru ochiuri si noduri de retea) ; Conform Teoremei a II-a a lui Kirchoff (Legii ochiurilor), n orice moment, suma algebrica a tensiunilor de-a lungul oricarui ochi de circuit, este nula.

u1 - u2 + u3 - u4 = 0 Prima lege a lui Kirchoff , Suma intensitilor curenilor care intr ntr-un nod de reea este egal cu suma intensitilor curenilor (de curent continuu) care ies din acelai nod.

66. Segment PQ ; Intervalul PQ este delimitat de inceputul undei P i inceputul undei Q, reprezentand timpul necesar ca stimulul pornit de la nodul sinusal s strbat cele dou atrii, s ajung la nodul atrioventricular i s-l depolarizeze. 67. Complexul QRS ; Procesului de activare ventricular ii corespunde pe electrocardiogram complexul QRS.

68. Segment ST ; Segmentul ST este delimitat de sfaritul undei S i inceputul undei T. El reprezint o combinaie de poteniale finale de depolarizare i iniiale de repolarizare ventricular, care se anuleaz prin insumare, determinand o linie izoelectric. 69. Unda T ; repolarizrii ventriculare este o deflexie pozitiv. Ea are o form rotunjit 70. Cnd este unda T negativ ? Infarct miocardic 71. Frecvena cardiac adult / copil ; ADULI: 60 100 bti / minut Copil: panala 7ani: 100-140bpm 72. Valori normale alte T.A. Sistem. i diastem ; 120/80 mmHg 73. Surse erori ECG Contact incorect electrozi tegumente, electrozi oxidati, eventuale boli ale pacientului ce nu ii ingaduie sa stea perfect nemiscat, aparate electrice parazite ce functioneaza in paralel cu EKG,
5. Oscilaiile liniei de baz, cauzate de aparat sau de micarea brusc a membrelor bolnavului, pot mima extrasistolia ventricular sau tahicardia ventricular nesusinut. 3. Timpul de laten al etalonului electro cardio grafului modifi c morfologia undelor nscrise pe traseul electrocardiografi c, fi ind o alt surs de eroare. 4. Tremorul din boala Parkinson, hiperti roidie sau produs de expunere la frig poate mima fl utt erul atrial sau fi brilaia atrial cu unde f mari.

74. Radiaii - definiie ; Radiaia, este fenomenul fizic de emitere i propagare de unde (radiaie ondulatorie) sau de corpusculi (radiaie corpuscular). Orice radiaie implic un transport de energie. 75. Radiaii clasificare ; Clasificarea radiatiilor: 1. Dupa natura lor: - rad. electromagnetice - reprezinta propagarea sub forma de unde transversale a variatiilor campului electromagnetic

- rad. elastice - reprezinta propagarea sub forma de unde longitudinale a vibratiilor unui mediu elastic - rad. corpusculare - sunt formate din fascicule de particule de mare energie/viteza 2. Dupa energie :- ionizante - radiatii de mare energie, capabile sa produca ionizarea- neionizante - radiatii de energie mai mica, insuficienta pentru a produce ionizarea 76. Radioactivitatea - definiie ; Proprietate a unor elemente cu atomii grei (radiu, uraniu etc.) de a emite, prin dezagregare spontan, unele radiaii corpusculare (i radiaii electromagnetice) 77. Rad. x - definiie ; Radiaia (razele) X sau radiaia (razele) Rntgen sunt radiaii electromagnetice ionizante, cu lungimi de und mici, cuprinse ntre 0,1 i 500 (ngstrm). 78. Rad. - definiie ; Radiatia emisa de un electron foarte rapid ( a carui masa este aproximativ 1/2000 din masa unui proton sau a unui neutron). Radiatiile beta sunt produse prin dezintegrarea spontana a anumitor materiale radioactive cum ar fi tritiu (izotop al hidrogenului), carbon-14, fosfor 32 si strontiu-90. Depinzand de energia electronului ( viteza acestuia), o radiatie beta poate traversa diferite distante in apa mai putin de 1 mm pentru tritiu si aproape 1 cm pentru fosfor-32. Ca si in cazul radiatiilor alpha, radiatiile beta afecteaza sanatatea numai in cazul in care sunt inghitite. 79. Rad. - definiie ; Radiatia gamma este o unda electromagnetica similara cu lumina obisnuita, ceea ce difera este lungimea de unda (energia). Lumina solara consta intr-un amestec de radiatie electromagnetica la diferite lungimi de unda de la IR indepartat trecand prin vizibil si ultraviolet. O radiatie gamma este mult mai scurta decat radiatia UV (de aceea are o energie mult mai mare). Radiatiile gamma sunt produse de asemenea prin dezintegrarea unor materiale radioactive cum ar fi cobalt-60 si cesiu-137. O radiatie emisa de atomul de cobalt-60 poate penetra corpul uman si ca urmare a fost folosita pe scara foarte larga in tratatrea cancerului. 80. Rad X definiie ;?? 81. Radiaiile ionizate / neionizate definiie ; Radiatiile ionizante sunt unde electromagnetice de frecventa foarte mare (lungimi de unda mici) care transporta suficienta energie per cuanta incat prin interactiunea cu materia vie sa rupa legaturile dintre molecule sau prin interactiunea cu atomul sa rupa un electron din atom, proces numit ionizare.

Campurile neionizante sunt unde electromagnetice in cazul carora cuantele nu au energie suficienta ca prin interactiune cu materia vie sa rupa legaturile dintre molecule sau sa rupa un electron din atom. 82. Ecranarea radiaiilor ; Pentru protecia impotriva radiaiilor ionizante se folosesc diferite ecrane,in funcie de tipul radiaiei: - - sunt suficieni caiva centimetri de aer sau o foaie de hartie. - - sunt suficiente ecrane din metale uoare (aluminiu, cupru), plastic (plexiglas),sticl. - Fotoni sau X - se utilizeaz ecrane din plumb. - Neutroni - se utilizeaz mai multe ecrane, primul din ap grea (pentru incetinirea neutronilor), apoi un ecran din cadmiu (cu care neutronii interacioneaz prin reacii nucleare, producand, printre altele, fotoni - pe care apoi ii atenum utilizand ecrane din plumb). 83. Activitatea radioactov - uniti msur ( ) ;??? 84. Doza incident rad. - uniti msur ; ? 85. Debitul dozei incidente - uniti msur ;?? 86. Surse erori polarimetrie ; 1.Bule de aer in recipient. 2. Sensibilitatea vizuala a cititorului 2.Gresirea unghiului de corectie 87. Surse erori refractometrie ; 1.Reglarea incorecta a oglinzii 2.Sa nu intinzi substanta bine pe prisma 88. Surse erori spectofotometrie ; ?? 89. Forele de adeziune - definiie ; fore exercitate intre molecule de natur diferit 90. Forele de coeziune - definiie ; Fore exercitate intre molecule de aceeai natur 91. distana optim citire ; 25-30cm 92. Lentile convergente / divergente definiie ; comportrii lentilei fa de un fascicul paralel de lumin incident pe lentil (din nou doar pentru lentile sferice sau cilindrice deoarece n lentilele prismatice un fascicul incident paralel iese tot paralel). Dup trecerea prin lentil fasciculul poate fi strnssau mprtiat. Avem de a face cu lentile convergente respectiv divergente. 93. Clasificarea lentilelor ; 1.forma-sferice cilindrice prismatice

2. forma particulara a fiecarei suprafete- convex, concav, plan convex, plan concav, concav convexe 3.comportarea fata de fascicul de lumina 94. Relaia dintre energie i pentru radiaii ; 95. Relaia dintre energie i f (frecvena ) pentru radiaii ; 96. Punctum proximum ;25cm 97. Punctum remotum ;6m 98. Definii termenii din ecuaia lui Gauss ;

99. Definii termenii din ecuaia lui Snell Descartes ; n1 sin 1 = n2 sin 2 1 i 2 sunt frecvenele undei reflectate si, respectiv, refractate indicii de refracie diferiti, n1 i n2 1 , 2- unghi de reflexie si unghi de refractie 100. Eroarea standard formula ;

101. s is the sample standard deviation (i.e., the samplebased estimate of the standard deviation of the population), and n is the size (number of observations) of the sample. 101. Media aritmetic i media geometric ; banal