INTERNETUL

Conf.univ.dr.ing. Catalin AMZA acata1@camis.pub.ro

NOTIUNI GENERALE
Internet - totalitatea calculatoarelor si a retelelor de calculatoare ce comunica intre ele printr-un anumit protocol. In anii 60, Departamentul de Aparare al Statelor Unite ale Americii a realizat un proiect de cercetare pentru crearea unei retele de comunicatii in cazul unui atac nuclear. Aceasta retea continea noduri capabile sa transmita si sa primeasca mesaje. Fiecare nod avea o adresa proprie unica, astfel incat mesajele puteau fi transmise catre un anumit nod. In acest mod, datele erau transmise de la un expeditor numit gazda, la un receptor numit client. ARPAnet (dupa Defence Advanced Research Project Agency - Darpa). 2

NOTIUNI GENERALE
extinderea

retelei - in 1969 un predecesor al routerului (calculator cu functie de stabilire legaturi intre doua noduri ale retelei si gestionare a traficului in retea) de azi a fost instalat la University of California in Los Angeles (UCLA). ARPAnet-ul includea cateva servicii
posta electronica (e-mail) transferul de fisiere (FTP) accesarea unui calculator de la distanta (telnet).

dezvoltarea

tehnologiei retelelor locale (Local Area Network LAN) Ethernet, cu o rata de transfer de date de 3Mbps si mai tarziu 10 Mbps.
3

NOTIUNI GENERALE

protocoale proprii de comunicatie

Apple AppleTalk Novell IPX/SPX IBM SNA Microsoft NetBIOS.

cercetatorii de la Arpanet au inceput sa insiste asupra posibilitatii de comunicare a calculatoarelor folosind un singur protocol - un protocol pentru a putea conecta diferite tipuri de echipament si astfel s-a realizat o conectare a LAN-urilor la ARPAnet -protocolul TCP (Transmission Control Protocol) si IP (Internet Protocol). Reteaua putea fi acum numita Internet (de la interconectarea diferitelor retele intre ele). In 1983, cresterea Internetului a fost accentuata de aparitia versiunii 4.2 BSD a sistemului de operare UNIX care continea si protocolul TCP/IP. Protocolul TCP/IP a inceput sa fie oferit de producatorii traditionali odata cu protocoalele proprii.
4

FUNCTIONAREA SI STRUCTURA
Legatura la Internet legatura permanenta legatura temporara Ex. dial-up - se stabileste o conexiune; detaliile conexiunii la Internet sunt atribuite de un Distribuitor de Servicii Internet (Internet Service Provider - ISP)

FUNCTIONAREA SI STRUCTURA
fiecare calculator este legat la toate celelalte (direct sau indirect) limbaj comun denumit TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet Protocol). Calculatorul are asociata o adresa IP (Internet Protocol) - un numar lung, impartit in patru grupe de maximum trei cifre (maxim 255). Ex. 141.85.81.1 sau 139.234.45.67 Adresele IP pot fi alocate permanent sau temporar la fiecare sesiune de lucru. Exista astfel doua modalitati de alocare a unei adrese IP>

alocare statica, care presupune ca unui calculator i se aloca o adresa IP permanenta. Acest tip de alocare se foloseste in general pentru retele mici si pentru calculatoare care au o legatura permanenta la Internet< alocare dinamica, care presupune ca la fiecare sesiune de lucru, unui calculator i se aloca o adresa IP. Aceasta modalitate de alocare a adreselor este utila in cazul retelelor cu un numar mare de utilizatori. Alocarea dinamica de adrese IP se face de catre software in mod transparent fata de utilizator (acesta ne-sesizand acest lucru).
6

DOMENII 1/11

Programele sau utilizatorii nu se refera la sistemele gazda, cutiile postale si alte resurse din retea prin adresa lor binara. In loc de numere binare se utilizeaza siruri ASCII cum ar fi acata1@amza.camis.pub.ro. Reteaua intelege insa numai adrese binare, deci este necesar un mecanism de convertire a acestor siruri de caractere ASCII in numere binare. La inceputuri, fiecare nume era pastrat intr-un fisier cu numele host.txt. In fiecare zi, acesta era preluat de toate gazdele din locul unde era stocat. Pe masura ce reteaua s-a dezvoltat, aceasta abordare a devenit imposibila (dimensiunea fisierului ar fi fost foarte mare si ar fi aparut conflicte de nume de sisteme gazda daca nu ar exista un control descentralizat).

DOMENII 2/11

De aceste functii se ocupa sistemul numelor de domenii sau DNS (Domain Name Server). Pentru a stabili o corespondenta dintre un nume si o adresa IP, programul de aplicatie apeleaza o procedura care se numeste resolver, procedura care are ca parametru numele. Resolverul trimite un pachet UDP la serverul DNS local care cauta numele si returneaza adresa IP catre resolver, care o returneaza procesului sursa. Administrarea unui numar mare de nume in permanenta schimbare este o problema dificila. Din acest punct de vedere, Internetul poate fi privit ca fiind impartit in domenii si subdomenii. Exista cateva sute de domenii de nivel superior. Fiecare domeniu este impartit in subdomenii, care la randul lor sunt impartit in subdomenii etc. Toate aceasta structura este una arborescenta. Frunzele acestui arbore reprezinta domenii care nu au subdomenii. De exemplu, un domeniu frunza poate contine un singur sistem gazda sau poate reprezenta o firma (care poate contine mai multe sisteme gazda).
8

DOMENII 3/11 1. domenii generice sunt com (comercial), edu (education institutii educationale), gov (government - guvernul federal al SUA), int (international organizatii internationale), mil (military fortele armate ale SUA) si org (organisations organizatii non-profit). 2. domenii de tari includ o intrare pentru fiecare tara, asa cum se defineste in standardul ISO 3166 (de exemplu ro pentru Romania, fr pentru Franta, uk pentru Marea Britanie, de pentru Germania etc.) 9

DOMENII 4/11
G e n e r i c e } \ r i

n t s u n c o m y a l e c s e n g c o
10

a c

i b m

DOMENII 5/11

Fiecare domeniu este denumit de calea in arbore pana la radacina. Componentele sunt separate prin punct. De exemplu cs.pub.ro. Fiecare domeniu controleaza felul cum sunt alocate domeniile de sub el. De exemplu, Marea Britanie are domeniile co.uk si ac.uk echivalente cu com si edu. Pentru crearea unui nou domeniu se cere permisiiunea domeniului in care va fi inclus. In acest mod sunt evitatea conflictele de nume si fiecare domeniu poate tine evidenta tuturor subdomeniilor sale. Odata ce un nou domeniu a fost creat, el poate crea subdomenii fara a cere permisiunea de la cineva din partea superioara a 11 arborelui.

DOMENII 8/11 Teoretic un singur server de nume poate contine intreaga baza de date DNS si poate sa raspunda tuturor cererilor. In realitate, acest server poate fi atat de incarcat, incat sa devina de neutilizat. De aceea, spatiul de nume DNS este impartit in mai multe zone contigue si care nu se suprapun. Fiecare zone va contine o parte a arborelui precum si numele serverelor care pastreaza informatia autorizata despre acea zona. Plasarea limitelor unei zone este la latitudinea administratorului acesteia

12

DOMENII 9/11
G e n e r i c e } \ r i

n t s u n c o m y a le c s e n g c o
13 ib m

a ck a

d m

STRUCTURA IERARHICA A INTERNETULUI

datele care trebuie transferate sunt impartite in bucati mici numite pachete (packets) de aceeasi dimensiune si care contin adresa IP a expeditorului ca si pe cea a destinatarului. ceva care specifica drumul cel mai scurt (sau un drum) intre oricare doua puncte. Aceasta functie este preluata de calculatoare specializate numite routere (sau gateway). structura ierarhica, in care principalul element este ISPul.

Punctul de inceput pentru fiecare pe Internet este ISP-ul. Acest ISP poate fi comercial sau o scoala , colegiu sau universitate etc. Unii utilizatori pot fi conectati la LAN, altii pot fi conectati folosind un modem. Toate ISP-urile sunt conectate la Internet prin alte ISP-uri. La cel mai de jos nivel, un ISP local este conectat cu un alt ISP local. Urmatorul nivel este reprezentat de ISP-urile care fac legatura cu alte ISP-uri din exterior.

14

GOING ONLINE MODEM 1

viteza maxim\ de transmitere a datelor este 56K pe secund\. rat\ de transfer pe Internet de 56K pe secund\? Vitezele de conectare [i hardware-ul pentru re]ea sunt m\surate ;n kilobi]i sau megabi]i pe secunda (1 byte = 1 octet = 8 bi]i). Un simplu calcul [i rezult\ c\ viteza este de fapt de 56 kilobi]i=7 kilobyes. Tehnologia de transmisie a unui modem este ;n prezent limitat\ la 53 kilobi]i pe secund\. Ad\ug=nd [i posibilele ;nt=rzieri datorate protocoalelor folosite, se poate ajunge la o vitez\ maxim\ de 5 sau 6 Kilobytes pe secund\. metod\ de conectare se nume[te dial-up. Exist\ multe avantaje> costuri [i simplitate. nu toate modem-urile de 56K sunt la fel. Unele nu au un procesor propriu care s\ realizeze opera]iile necesare de transmisie/recep]ie - folosesc procesorul sistemului pentru opera]iile proprii (mai ieftine). Winmodem. dac\ se pl\te[te mai pu]in de 50-60 USD pe un modem, atunci sistemul respectiv are un Winmodem.

15

MODEM 2
furnizor de servicii de Internet (ISP) abonament de cativa Euro/lun\ sau chiar gratis + costurile unor apeluri telefonice locale sau cu tarif special. ISP-ul va pune la dispozi]ia utilizatorului un nume de cont [i o parola, precum [i un num\r de telefon de acces. costuri sc\zute ;n compara]ie cu alte metode. Pentru m\rirea ratei de transfer se pot folosi doua modemuri printr-o tehnologie numita analog multilink bonding (multi-leg\tur\ analogic\). Astfel, pot fi folosite dou\ modem-uri de 56K pentru a se ob]ine o rat\ de transfer dubl\ de 112 Kb/secund\. Dezavantajul unei astfel de abord\ri este faptul c\ sunt necesare dou\ pl\ci modem [i implicit dou\ sloturi de extensie din PC vor fi folosite de acestea. :n plus, trebuie folosite dou\ linii telefonice [i furnizorul de servicii de Internet trebuie s\ dispun\ de tehnologia necesar\.

16

ISDN 1/2
Integrated

Services Digital Network o conexiune la Internet mai rapid\ ca dial-up (tot un apel telefonic c\tre ISP). ISDN func]ioneaz\ tot prin liniile telefonice existente< principiu> firele de cupru sunt @;mp\r]ite ;n trei buc\]i un canal D [i dou\ canale B. Fiecare canal B este capabil s\ transmit\ 56 Kb/secund\ ;n timp ce canalul D poate transmite 16 Kb/secund\. Dac\ se folosesc cele dou\ canale B ;mpreun\, atunci se poate ajunge la rate de transfer de p=n\ la 128 Kb/secund\ ;n ambele direc]ii ([i pentru ;nc\rcare [i pentru desc\rcare date). Canalul D nu poate fi folosit pentru transmitere de date, dar de regul\ este folosit pentru partea administrativ\ a apelului conectarea, deconectarea etc.

17

ISDN 2/2
Pentru folosirea serviciului ISDN trebuie avute ;n vedere urm\toarele> 1. contactarea furnizorului de servicii Internet pentru a verifica dac\ este posibil\ instalarea unei linii ISDN ;n aria geografic\ respectiv\< 2. trebuie g\site care ISDN modem-uri sunt compatibile cu linia ISDN pe care o poate pune la dispozi]ie ISP-ul contactat< 3. ISDN este foarte dificil de instalat [i este de preferat achizi]ionarea unui pachet complet de servicii de la ISP-ul ales (hardware, software [i instalare linie). Costurile aproximative sunt urm\toarele> instalare linie 50-300 Euro< modem-ul ISDN 30-500 Euro< taxa de conectare [i abonamentul lunar. ISDN aduce doar o u[oar\ ;mbun\t\]ire a serviciilor de tip dial-up si nu de multe ori nu justific\ costurile mari pe care le presupune. :n prezent, acest serviciu tinde s\ fie din ce ;n ce mai pu]in popular.
18

INTERNET PRIN SATELIT

Conectarea la Internet folosind un satelit geosta]ionar este de asemenea o modalitate mai pu]in popular\. Pentru aceasta este nevoie de o anten\ de recep]ie satelit (circa 200 Euro) care se conecteaz\ prin intermediul uni cablu coaxial cu o plac\ de re]ea din calculator. Rata de transfer poate ajunge p=n\ la 400 Kb/secund\, adic\ de trei ori mai rapid dec=t ;n cazul ISDN. Aceast\ rat\ de transfer este ;ns\ ;ntrun singur sens, adic\ doar pentru download (desc\rcare date de pe Internet). Prin aceasta metod\ de conectare se poate doar recep]iona semnal, dar nu se poate transmite. Astfel, pentru transmiterea de informa]ii (upload sau ;nc\rcare de date pe Internet) trebuie folosite una din celelalte metode de conectare. Costurile pentru astfel de conectare sunt mari, dar nu la fel de mari ca [i ;n cazul ISDN. Exist\ de asemenea probleme cu instalarea (antena satelit trebuie s\ fie ;n c=mp deschis [i f\r\ s\ fie obstruc]ionat\ de nici un obstacol).

19

INTERNET PRIN CABLU TV

Pentru aceasta este nevoie de un modem de cablu (cable modem) care se conecteaz\ direct la cablul de televiziune [i apoi la o plac\ de re]ea Ethernet din PC. :n func]ie de un num\r mare de factori (loca]ia geografic\, ce furnizor este [i ce fel de modem de cablu se achizi]ioneaz\) se pot ob]ine rate de transfer ;ntre 500 Kb/secund\ p=n\ la 30 Mb/secund\ pentru download. Rata de transfer pentru upload nu este de regul\ accea[i cu cea pentru download, dar comparabil\. Se pot ob]ine deci rate de transfer mari [i ;n plus nu este necesar procesul de dial-up. Calculatorul este tot timpul conectat la Internet (always on). Exist\ ;ns\ [i un dezavantaj major al unei astfel de conectari> se partajeaz\ re]eaua [i cu al]i utilizatori din vecin\tate [i acest lucru poate duce la diminuarea accentuat\ a ratelor de transfer pe m\sur\ ce num\rul de utilizatori de modem-uri de cablu cre[te. Practic, nu se va ob]ine niciodat\ viteza teoretic\ pe care o precizeaz\ furnizorul de servicii. Un calculator cu performan]e sc\zute poate de asemenea influen]a rata real\ de transfer. Exist\ ;ns\ [i un avantaj major> pre]ul raportat la rata de transfer. Abonamentul lunar nu dep\[e[te 30-40 Euro [i nu trebuie pl\tite alte taxe adi]ionale de conectare etc.

20

ADSL ASYMMETRIC DIGITAL SUBSCRIBER LINE

Aceast\ metod\ de conectare devine din ce ;n ce mai popular\ cu avantajul c\ este o conexiune de tip always on. Costurile implic\ o tax\ de conectare [i abonament lunar, f\r\ alte costuri adi]ionale. Vitezele de transfer variaz\ ;ntre 90 Kb/secund\ p=n\ la 1 Mb/secund\ pentru upload [i 2-3 Mb/secund\ pentru download. O singur\ linie poate realiza at=t transferul de date c=t [i transmisii voce, astfel c\ nu mai sunt necesare linii telefonice suplimentare. Un echipament hardware care se nume[te splitter realizeaz\ separarea semnalelor de voce de cele de date, exist=nd unul la utilizator [i altul ;n cadrul oficiului telefonic sau centralei telefonice. Dezavantajul acestei abord\ri este ;ns\ faptul c\ loca]ia geografic\ a utilizatorului trebuie s\ fie situat\ la maximum 3.5 Km fa]\ de oficiul telefonic care furnizeaz\ serviciile.

21

LINII INCHIRIATE
Aceasta

este o linie dedicat\ care este ;nchiriat\ 24 de ore din 24 [i care permite conectarea la Internet sau la o alt\ re]ea de calculatoare. Aceste linii dedicate sunt ;n general cea mai scump\ metod\ de conectare la Internet, dar op]iunea ideal\ pentru afacerile care necesit\ un suport pentru re]ele mari, pentru transfer de fi[iere de dimensiuni mari sau aplica]ii multimedia. Rata de transfer a unui astfel de linii ;nchiriate poate ajunge p=n\ la 2 Mb/secund\. Costurile de instalare [i ;nchiriere sunt foarte mari. Este recomandat\ folosirea unei astfel de metode de conectare la Internet ;n cazul ;n care se folose[te Internetul cel pu]in 4 ore pe zi [i se lucreaz\ cu transferuri mari de date.

22

SERVICII OFERITE DE INTERNET transferul de fisiere cu ajutorul protocolului FTP (File Transfer Protocol)< conectarea la distanta (TELNET)< serviciul Usenet care asigura schimbul de stiri intre persoane din intreaga lume< World Wide Web (retea Web sau www) aceasta
ofera acces la fisiere, documente, imagini si sunete, folosind un limbaj de programare special denumit Hyper Text Markup Language sau HTML. Acest limbaj este folosit pentru crearea de documente hipertext (ceva mai mult decat text in format electronic). Aceasta este functia sau aplicatia retelei Internet care se dezvolta cel mai mult<

email

(posta electronica).

23

SERVICIUL FTP
FTP asigura transferul de fisiere intre calculatoare, chiar daca acestea folosesc sisteme de operare diferite. Exista doua programe ce alcatuiesc sistemul FTP> serverul (parte a SO) si clientul (exista numeroase aplicatii) Calculatorul pe care se ruleaza programul client de FTP se numeste calculator local, iar cel de la distanta (serverul de FTP) se numeste calculator telecomandat. Pentru a putea folosi serviciul FTP, un utilizator are nevoie de urmatoarele informatii>

adresa sau numele serverului de FTP< un cont de utilizator si o parola pentru acel server de FTP< un program client de FTP pe calculatorul local pe care lucreaza.

24

SERVICIUL FTP

Comunicarea intre server si client se face in doua sensuri. Cand se transfera un fisier de la client catre server, operatiunea se mai numeste si incarcare de fisiere (upload), iar cand se transfera un fisier de la server catre client, operatiunea se mai numeste si descarcare de fisiere (download).
C a l c u l a t o r u ll o c a l

C a l t e l e I n c a r c a r e f i s i e r e

F T P
D e s c a r c a r e f i s i e r e

25

SESIUNEA DE LUCRU FTP

se ruleaza programul client de FTP pe calculatorul local< se specifica numele sau adresa serverului de FTP de pe care se vrea a incarca sau descarca fisiere< se specifica un cont de utilizator si o parola< daca primii trei pasi au fost executati cu succes, atunci utilizatorul poate incepe procesul de incarcare sau descarcare fisiere, astfel> cautare fisiere pe server sau pe calculatorul local< initiere transfer< cand transferul de fisiere s-a terminat, utilizatorul poate incepe alt proces de transferare sau poate inchide 26 sesiunea de lucru.

SERVICIUL FTP

Exista doua metode de transfer a fisierelor> ASCII si binar. Modul ASCII este folosit pentru transferul fisierelor text si este modul implicit de transfer al fisierelor. Modul binar (binary) este folosit pentru transferul altor fisiere decat cele de tip text. Fisierele transferate de pe server pe calculatorul local vor fi copiate in directorul curent de pe calculatorul local (utilizatorul poate schimba acest director cu ajutorul comenzii lcd).

27

CLIENTI FTP
Majoritatea programelor client de FTP folosesc comenzi standard ale protocolului FTP, dar care prin intermediul unei interfete grafice avansate sunt transparente utilizatorului (acesta nu isi da seama de acestea). Sistemul de operare Windows are ca parte integranta o aplicatie client de FTP, care nu are o interfata grafica, dar permite utilizatorului sa foloseasca comenzile FTP in mod text. Pentru rularea acestui program, utilizatorul poate folosi optiunea Run din meniul de Start. In caseta de text care apare se tasteaza ftp. Pe ecran apare o fereastra pentru programul client de FTP. In aceasta fereastra este afisat prompterul ftp> dupa care utilizatorul poate folosi oricare din comenzile standard FTP. Pentru inceput, utilizatorul trebuie sa initieze o sesiune de lucru si aceasta se realizeaza cu ajutorul comenzii open (sau o) urmat de numele sau adresa serverului de FTP

28

FTP

29

30

31

SERVICIUL TELNET Serviciul telnet permite conectarea la un calculator conectat la Internet in regim de terminal si a aparut printre primele servicii de retea (februarie 1971). Pentru aceasta este necesara lansarea in executie a unui program special numit telnet. Dupa ce se realizeaza conexiunea intre calculatorul de pe care se lucreaza (calculator local sau gazda) si calculatorul pe care se vrea a fi accesat (calculator la distanta sau telecomandat), programul Telnet actioneaza ca un intermediar intre acestea doua. Toate comenzile sunt executate pe calculatorul de la distanta, iar rezultatul acestor comenzi este afisat pe monitorul calculatorului local 32

SERVICIUL TELNET

Exista o larga varietate de programe care pun la dispozitia utilizatorului serviciul Telnet. Mediul Windows are inclus un program care se lanseaza in executie folosind caseta Run din meniul Start. In caseta de dialog Run se tasteaza numele programului> telnet

Pentru

stabilirea unei conexiuni intre cele doua calculatoare se foloseste comanda open urmata de numele calculatorului telecomandat Odata stabilita conexiunea de lucru, utilizatorul poate folosi comenzi si aplicatii pe calculatorul comandat. Sesiunea de lucru se termina cu comanda exit. Aceasta inseamna anularea legaturii intre calculatorul local si cel telecomandat. 33

TELNET

34

35

SERVICIUL USENET

Inlocuit

Usenet este un serviciu public care ofera o modalitate de a face schimb de stiri cu alte persoane din intreaga lume. Usenet este impartit in peste 10000 de tematici, cunoscute ca newsgroup sau grupuri de stiri. Aceste grupuri au denumiri specifice. Exista opt domenii principale printre care alt, bio, comp, rec si sci, dar exista si altele adaugate in functie de localizarea lor geografica si de serviciile acestora. De exemplu, pot fi grupuri specifice Marii Britanii ca uk.politics pentru stiri politice din Marea Britanie. Celelalte parti ale numelui unui grup de stiri nu sunt determinate de reguli stricte. Informatiile din servicul Usenet sunt organizate intr-o anumita ierarhie, fiecare domeniu avand un numar de grupuri de dialog. In prezent, aceste informatii pot fi accesate si prin intermediul browserelor (Netscape Navigator).

in prezent de RSS

36

RSS

RSS este o familie de formate de fluxuri web. RSS este folosit (printre altele) pentru tiri, weblog-uri. Abreviaia este folosit pentru a face referin la urmtoarele standarde:
Really Simple Syndication (RSS 2.0) Rich Site Summary (RSS 0.91, RSS 1.0) RDF Site Summary (RSS 0.9 i 1.0)

Web feed-urile ofer coninut web sau sumaruri de coninuturi web mpreun cu legturi ctre coninutul complet al respectivei surse de informaii i alte metadate.
37

SERVICIUL WWW
serviciul cu cea mai rapida dezvoltare din Internet metafora panzei de paianjen creat in 1989 la centrul CERN (Centre Europeen de Recherce Nucleaire Centrul European de Cercetari Nucleare) de la Universitatea din Berna, Elvetia. serviciu bazat pe protocolul HTTP (Hyper Text Transfer Protocol) propus in 1989 de Tim Berners-Lee. HTTP-ul este setul standard de comenzi ce permite comunicarea pe Internet. In prima faza, protocolul HTTP a fost propus pentru distribuirea informatiilor in domeniul fizicii pe Internet, dar in scurt timp va fi adoptat de numeroase alte organizatii. Datorita acestui protocol, WWW poate functiona pe diferite tipuri de calculatoare si 38 sisteme de operare.

SERVICIUL WWW
Serviciul WWW permite accesul la hypertext pe Internet. Este constituit din documente, imagini, sunete si legaturi catre alte documente sau servere. Un document WWW sau document Web poate contine si legaturi catre alte servicii Internet, cum ar fi> Telnet, FTP, posta electronica etc. Din punct de vedere al serviciul WWW, pe Internet exista doua tipuri de calculatoare> serverele Web si clientii. Serverele Web sunt calculatoare cu o legatura permanenta la Internet si care ruleaza un program specializat ce permite servirea cu fisiere a calculatoarelor numite clienti Web. Un client Web este un calculator conectat la Internet, nu neaparat printr-o legatura permanenta care ruleaza un program specializat denumit browser sau navigator. Acesta foloseste protocolul HTTP pentru comunicarea cu serverele Web 39

SERVICIUL WWW- BROWSERE Un browser web este un program sau un pachet de programe care realizeaza manevrarea informatiilor de tip text sau grafica de pe Internet. In prezent, cele mai folosite browsere de Internet sunt Internet Explorer si Netscape Navigator. Browserul lucreaza cu pagini web. Paginile web sunt documente care contin o combinatie de texte, imagini si alte elemente multimedia. Cele mai importante elemente dintr-o pagina Web sunt legaturile. Acestea conecteaza paginile web intre ele, permitand navigarea de la o pagina la alta. Vizitarea unei legaturi se face prin clic simplu pe aceasta (cursorul mouse-ului ia forma unei maini). 40

SERVICIUL WWW - URL

Fiecare pagina are o adresa unica cu ajutorul careia este regasita usor de utilizator. Aceasta adresa numita URL (Uniform Resource Locator) este alcatuita dintr-un identificator de continut si de localizare. Identificatorul de continut poate fi>
http>// (Hyper Text Transfer Protocol)< ftp>// (File Transfer Protocol)< Telnet>// (conectare la distanta).

Identificatorul de localizare consta de obicei din adresa serverului Web impreuna cu numele unui fisier si calea catre acesta sau doar a numelui respectivului server. Un exemplu de URL este>
http>//www.pub.ro - adresa Web a UPB http>//www.adevarulonline.ro - adresa Internet a ziarului Adevarul.
41

SERVICIUL WWW ISTORIC

Universitatea

din Illinois - de Marc Anderssen (de la NCSA National Center for Supercomputing Applications) care au creat in 1994 primul browser numit Mosaic - pentru sistemul X Windows, apoi implementat si pentru Microsoft Windows si Macintosh. In martie 1994 Marc Andressen impreuna cu Jim Clark formeaza compania Mosaic Communications Corporation (Netscape Communications Corporation) browser Web numit Netscape Navigator (poreclit Mozilla) Microsoft - Internet Explorer IBM - Web Explorer Sun Microsystems - Hot Java. multitudine de browsere existente pe piata, majoritatea acestora fiind oferite gratis utilizatorilor AOL, Opera etc. 42

43

44

WEB DESIGN - HTML

NOTIUNI GENERALE

HTML (Hyper Text Markup Language) este un set de coduri numite taguri ce se insereaz\ ;ntr-un text pentu a specifica cum s\ arate acesta [i ce leg\turi se pot face din acel text.
46

N i v e l W e b d e s i g n e r

F i s i e r s u r s a ( f i s i e r t e x t f o r m a t a t c u c o d u r i H T M L )

B r o w s e r

P a g i n a W e b

FISIER SURSA

47

FUNDAMENTE
Un

fi[ier HTML este un fi[ier ce con]ine text [i poate fi creat folosind un editor de texte (ca de exemplu Notepad din Windows). extensia html (HTML) sau htm (HTM) Un element este o component\ fundamental\ a structurii unui fi[ier text. C=teve exemple de elemente sunt antetele, titlurile, tabelele, paragrafele [i listele. HTML pune la dispozi]ia programatorului ni[te coduri care sunt folosite pentru a marca elementele unui fi[ier ;n vederea ;n]elegerii acestora de c\tre un browser.

48

TAGURI Elementul fundamental HTML de formatare (marcare) a unui text este tagul (numit [i marcator sau control). Acesta este cuprins ;ntre paranteze unghiulare < [i >. Sintaxa general\ a unui tag HTML este urm\toarea> Tagul de start cu
<nume_tag atribut1=valoare1 atribut2=valoare2 > Textul care se formateaza </nume_tag> Tagul de
sf=r[it
specificarea eventualelor atribute

49

Filozofia browserelor Tagul de start Tagul de sfarsit Atribute Tagurile pot fi incluse in alte taguri dar nu este permisa imbricarea

TAGURI

50

<tag1>

<tag2> textul </tag1></tag2> <tag1> <tag2> textul </tag2></tag1>

STRUCTURA GENERALA FISIER HTML

F is i e r H T M L
A n tet
T i tl u

Taguri standard Antetul con]ine titlul acestuia, iar corpul con]ine textul ;n sine care este format din paragrafe, liste [i alte elemente.

51

C o rp
C o n ti n u tu l fi s i e r u l u i

TAGURI DE MARCARE (MARKUP TAGS)

HTML HEAD TITLE
52

A n t e t u lc a r e c o n t in e t it lu l C o r p u lc a r e c o n t in e t e x t u l ins in e ( p a r a g r a f e , lis t e e t c .)

S p e c if ic a b r c a u r m e a z a u n ( s iu n d e s e

TAGUL BODY
BODY

corpul paginii (continutul) <body background=nume_imagine bgcolor=culoare> continutul paginii </body> <body background=Imagini/imagine.gif> <body background=http://www.server.ro/I magini/Imagine.jpg> <body bgcolor=green>

53

[ase nivele de titluri <hn> Titlul de sectiune </hn> unde n este nivelul titlului (de la 1 la 6)

TITLURI DE SECTIUNI (HEADINGS)

54

PARAGRAFE <p> textul care se vrea a fi marcat ca paragraph </p>

55

LISTE NENUMEROTATE (UNNUMBERED LIST)

<ul type=circle|disc|square> <li> obiect 1 </li> <li> obiect 2 </li> </ul>

56

LISTE NUMEROTATE (ORDONATE) Ordered Lists

<ol type=i|a> <li> obiect 1 </li> <li> obiect 2 </li> </ol>

57

LISTE DE DEFINITII (DEFINITION LISTS)

<DL>

definition list; <DT> definition

58

term;

LISTE DE DEFINITII (DEFINITION LISTS)

Atributul compact

59

LINII ORIZONTALE <HR> horizontal rule <hr size=4 color=red></hr>

60

TRECERE FORTATA LA LINIE NOUA

<BR> Break

61

<font> textul care se vrea a fi formatat </font> Descriere Atribut

color=culoare
Specific\ culoarea textului respectiv. Aceasta trebuie specificat\ ca ;n paragraful 7.5.3. <font color=red> </font> Specific\ dimensiunea caracterelor> n poate lua valori ;ntre 1 [i 7 (de la mic la mare) cu 3 dimensiunea implicit\ de afi[are. <font size=6> </font> Specific\ numele fontului care se vrea a fi folosit pentru afi[area respectivului text. Exist\ posibilitatea de a se enumera o list\ de fonturi pentru ca ;n cazul ;n care unul nu este disponibil s\ se utilizeze urm\torul etc. <font face=arial,cursive> </font>
62

SCHIMBAREA ASPECTULUI TEXT

size=n

Face=numele fontului

<b> </b> - pentru formatarea ;ngro[at\ a caracterelor< <i> </i> -pentru formatarea italic\ a caracterelor <body text=culoare bgcolor=culoare>
63

SCHIMBAREA ASPECTULUI TEXTULUI

UTILIZAREA CULORILOR

Referire prin nume

Culoarea Culoarea

Aqua
Gray Navy

Albastru marin
Gri Bleumarin

Blue
Purple Lime

Albastru
Violet Verde citron

64

Silver
Black Green

Argintiu
Negru Verde

White
Fuchsia Maroon

Alb
Violet deschis Maro

Olive
Teal

Oliv
Verde ;nchis

Red
Yellow

Ro[u
Galben

UTILIZAREA CULORILOR Prin sistemul RGB(Red-Green-Blue)

combina]ie de trei culori primare ro[u, verde [i albastru. Fiecare culoare primar\ din cele trei are asociat\ o grup\ de dou\ cifre hexazecimale (;n baza 16) cu valori de la 00 (0) la FF (255). Orice culoare prin unul din cele trei numere hexazecimale asociate culorilor primare precedate de caracterul #.
Culoarea Negru Alb Rosu Verde Mov Gri Roz deschis Maro Rosu 00 FF FF 00 FF 80 FF A6 Verde 00 FF 00 FF 00 80 BB 6A Albastru 00 FF 00 00 FF 80 DD A6 Codificare #000000 a #FFFFFF #FF0000 #00FF00 #FF00FF #808080 #FFBBDD #A66AA6

65

LEGATURI
leg\turi

;ntre informa]iile aflate pe acela[i calculator sau pe calculatoare diferite, dar conectate la re]eaua Internet - hiperleg\turi sau hiperlinkuri (pe scurt leg\tura sau link) [i se pot realiza cu texte, grafic\, anima]ie, alte fi[iere etc.

66

<a href=numele fisierului>Textul care apare afisat in browser ca legatura</a>

LEGATURI leg\tur\ la un fi[ier de pe acela[i calculator (la un fi[ier local) <a href=fisier.html>Legatura </a> Relative
<a href=fisiere/fisier.html>legatura</a> <a href=../fisier.html>legatura</a>
Absoluta

67

<a href=c://documente/fisiere/fisier.html >legatura </a>

LEGATURI leg\tura la un fi[ier de pe un server web (leg\turi prin URL Uniform Resource Locator)

URL tip://adresa.server/cale_catre_fisier/fisier file un fi[ier local< ftp un fi[ier c\tre un server de FTP< http un fi[ier pe un server de WWW< news un grup de [tiri Usenet< telnet o conexiune la distan]\ c\tre un server <a href=http://www.yahoo.com>Legatura la Yahoo.com<a> <a href=http://www.hsbc.co.uk/ebank/def.asp> Internet Banking</a> <a href=ftp://camis.pub.ro>Legatura ftp</a>

68

LEGATURI leg\tura la o sec]iune din cadrul aceluia[i document HTML Legatura cu nume sau vida (sursa=destinatia)
69

<a name=sectiunea1></a> - inceput sectiune <a href=#sectiunea1>Legatura la sectiunea 1</a>

leg\tura la o sec]iune din cadrul altui document HTML

<a href=fisier_destinatie#sectiunea1>Le gatura la sectiunea 1 a fisierului destinatie</a> Legatura speciala

<a href=mailto:popescu@popescu.com>Trimite email</a>

FOLOSIREA IMAGINILOR format BMP, JPG sau GIF <img src=numele_imaginii></img>

<img src=Imagini/imagine.gif></img> <img src=http://www.aaa.bbb.com/Imagini/imag.jpg></img>

70

<img

src=image.jpeg alt=Acest text va fi afisat in cazul in care imaginea image.jpeg nu poate fi afisata> </img>

FOLOSIREA IMAGINILOR <img src=imagine.jpg alt=text width=300 height=250></img>

71

ALINIEREA IN PAGINA atributul align pentru tagurile <h1>, <h2>, <h6>, <img> , <hr> , <p>, <font>, <a>
72

ALINIERE TEXT FATA DE IMAGINI tagul <img> programatorul poate specifica valorile bottom, top, center
73

ALINIERE TEXT FATA DE IMAGINI doar alinierea imaginii, f\r\ text, atunci se poate crea un paragraf nou <p align=center> <img src=imagine.jpg></img> </p>

74

SPECIFICARE DIMENSIUNI
1. prin specificarea num\rului de pixeli< 2.prin specificarea unui procent fa]\ de dimensiunea respectiv\ (l\]ime sau ;n\l]ime) a ferestrei browserului.

75

TABELE
Element Descriere Define[te un tabel ;n HTML. Se poate folosi atributul border pentru specificarea unui chenar al tabelului.

<table> </table>
<caption> </caption>

Define[te titlul unui tabel. Pozi]ia implicit\ a acestui titlu este deasupra tabelului [i centrat. Se poate folosi atributul align=bottom pentru pozi]ionarea titlului de tabel sub acesta.

<tr> </tr>

<th> </th> <td> </td>

Define[te o linie a tabelului (de la Table Row). Se pot folosi atributele align (cu valorile left, center, right) pentru alinierea orizontal\ sau valign (cu valorile top, middle sau bottom) pentru alinierea vertical\ ;n celulele liniei respective. Define[te antetul unei celule (de la Table Header). Implicit, acest text este ;ngro[at [i centrat ;n respectiva celul\. Define[te o celul\ de date a tabelului (de la Table Data). Implicit, textul este aliniat la st=nga [i centrat vertical ;n celul\.

76

Atribut

Descriere

border
align (left, right, center) valign (top, middle, bottom) colspan=n

rowspan=n
nowrap bgcolor cellspacing=n cellpading=n

Specific\ dimensiunea chenarului unui tabel (dac\ se specific\ border=0 atunci tabelul este afi[at f\r\ chenar) Specific\ alinierea pe orizontal\ a textului ;ntr-o celul\ (st=nga, dreapta, centru) Specific\ alinierea pe vertical\ a textului ;ntr-o celul\ (sus, centru, jos) Specific\ num\rul de coloane n pe care se ;ntinde o celul\ Specific\ num\rul de linii n pe care se ;ntinde o celul\ Dezactiveaz\ facilitatea de trecere a cuvintelor la linia urm\toare atunci c=nd textul are dimensiunea mai mare dec=t a celulei ;n care se g\se]te. Specific\ culoarea de fundal a tabelului sau celulei.
Specific\ num\rul de pixeli n dintre dou\ celule (atribut pentru tagul table) Specific\ num\rul de pixeli n l\sa]i liberi ;ntre linia vertical\ a tabelului [i primul caracter din text (atribut pentru tagul table)

77

TABELE

78

TABELE

79

FORMULARE
<form

method=metoda de prelucrare formular action=actiunea> Formularul poate con]ine diferite obiecte, ca de exemplu cutii de text, c\su]e de validare, casete derulante etc ;n care sau din care utilizatorul poate introduce sau alege informa]ii (de exemplu ;nscrierea pentru un cont de email gratuit se face ;n general complet=ndu-se un formular pe Internet). Ca orice tag HTML, la ;ncheierea formularului trebuie folosit tagul de sf=r[it </form>.

80

TEXTBOX SI TEXTAREA

<input type=text name=nume size=nr_caractere> </input> <textarea name=nume rows=nr_linii cols=nr_car> </textarea>
81

BUTOANE
<input type=button value=textul_afi[at_pe_buton></input> <input type=submit></input> <input type=reset></input>

82

RADIO BUTTONS SI CHECKBOXES

<input

type=radio name=nume value=text> Textul afisat in dreptul butonului radio </input> Casute de validare (Checkboxes) <input type=checkbox name=nume value=text> Textul afisat in dreptul casutei de validare </input>

83

RADIO BUTTONS SI CHECKBOXES

84

CASETA DERULANTA (POP-UP BOX)

<select name=nume size=nr_linii> <option selected> varianta1 </option> <option> varianta2 </option> <option> varianta3 </option> <option> variantan </option> </select>

85

CADRE
Fereastra

browserului poate fi imp\r]it\ ;n mai multe regiuni numite containere (frames), fiecare av=nd posibilitatea de afi[are a informa]iilor prin defilare (scroll). Fiecare din aceste regiuni are asociat un nume unic. :n fiecare din aceste zone se poate afi[a (;nc\rca) o pagin\ de web, independent de con]inutul celorlalte zone, de aici [i denumirea de container (care con]ine un fi[ier HTML). Imp\r]irea se poate face pe linii [i/sau coloane. se realizeaz\ o anumit\ structurare a paginii

86

CADRE
Pentru ;mp\r]irea ferestrei browserului ;n regiuni se creaz\ seturi de containere. Seturile de containere pot con]ine containere sau alte seturi de containere. <frameset> . </frameset> <frameset rows=10%,20%,*> </frameset> <frameset cols=100,250,*> </frameset>

87

CADRE

Fiecare container se descrie folosind tagul <frame>

Atribut
Src=fi[ierul HTML Name=nume

Descriere
Specific\ adresa sau numele unui fi[ier HTML ce va fi ;nc\rcat ;n containerul respectiv. Atribuie un nume containerului respectiv. Acest nume se poate folosi pentru a putea face referin]\ la acel container de oriunde din pagina web. Specific\ l\]imea containerului (valoare exprimat\ ;n pixeli). Specific\ ;n\l]imea containerului (valoare exprimat\ ;n pixeli). Atribut cu valorile yes, no sau auto [i care controleaz\ prezen]a sau absen]a barelor de deplasare a containerului. Previne redimensionarea containerelor de c\tre utilizator (;n mod implicit utilizatorul poate folosi metoda tragerii cu mouse-ul pentru a redimensiona un container).
88

Marginwidth=valoare Marginheight=valoare Scrolling

noresize

CADRE

frame.html - definire a containerelor fi[ierele ce trebuie ;ncarcate ;n acestea titlu.html si info.html

89

CADRE

90

CADRE
titlu.html
91

info.html

CADRE

92

CADRE

93

frame.html

navigare.html

ETAPELE DE REALIZARE Stabilirea tipului [i con]inutului site-ului web propus Stabilirea structurii de navigare ;n web-site (structur\ arborescent\ sau liniar\)>

i n d e x . h t m l P a g i n a d e d e s c h i d titlu .h tm l

94

meniu.html
In tr o d u cer e in tr o .h tm l O b iectivele

g en .h tm l

er vicii In ter n e C e e In ter n etu l? S o b iective.h tm l in ter n et.h tm l ser vicii.h tm

ETAPELE DE REALIZARE
stabilirea design-ului paginilor constitutive str=ngerea informa]iilor necesare realizarea paginilor constitutive ale site-ului in HTML testarea web-site-ului transferul web-siteului pe Internet Actualizarea site-ului

95

ETAPELE DE REALIZARE

index.html sau index.htm

l e g a t u r a t e m p o r a r a l a I n t e r n e t
96

l e g a t u r a p e r l a I n t e r

I n c a r c a r e

i n d e x . h t m l

F T P
D e s c a r c a r e C a l c u l a t o r u l c r e a t o r u l u i w e b s i t e u l u i

W e b