Timp de aproape ase decenii, mergnd spre ultima parte a secolului al XVI- lea, ntlnim n viaa britanic un puternic

curent de afirmare i regenerare a micarilor de teatru. O putem numi perioada de pregtire a epocii elisabetane i, totodat, perioada n care ncepe s se configureze teatrul naional englez. Gustul pentru teatru, activ si altdat, ni se nfieaz acum intr-o mult mai pronunat dezvoltare. Formele tradiionale, in genere, continu s se manifeste, dar apar si inovaii ori nelesuri inedite, dovedind ca miracolele si misterele, n forma lor clasica, nu mai erau in msur s satisfac nevoile publicului. Atenia acestuia era captat acum de farse, interludii si nevoile publicului. Spectatorii care sunt din ce n ce mai muli, reprezentnd categorii si trepte sociale diferite, le reclam insistent. Sunt folosite alegorii mitologice, scene pastorale, evocri istorice, micari coregrafice, dresaje de animale. Costumul, muzica si dansul devin de rigoare. Motive bahice apar lnga scene de legend din ciclul arthurian, tot aa cum jocul de nimfe si de gnomi alterneaz cu episoade din lupte sau vnatori feudale. Municipalitatea din Londra, in special, va strui s-i pstreze depturi de control asupra reprezentaiilor dramatice. La nceputul secolului XVII-lea funcioneaz la Londra douzeci de teatre, dintre care unele care vor ramne celebre prin numele mari de autori si actori. Decorurile, n primele timpuri, lipseau aproape cu totul; ulterior vor fi introduse unele elemente- o mobil, un panou, o inscripie sumar. Actorii ineau s apar n costume impresioanante, chiar dac acestea nu corespundeau cu situaia din pies sau cu rangul social al personajelor n cauz. Se mergea spre constituirea unui repertoriu naional. Astfel piesele ncep s fie scrise mai atent, mai sistematic, iar actorii sunt inui s-i nvee rolurile, respectnd textele stabilite. Sunt aduse la lumin legende medievale, cu mulimea lor de eroi populari i cu aventura lor rzboinic. Unele piese sunt scrise n proz, altele in versuri, configurndu-se specii precisev :dram istoric, dram fantastic, dram burghez, dram pasional, dram feeric, dram comic. Astfel numrul dramaturgilor era tot mai mare. Epoca eilsabetan este numit epoca de aur in literatur, dar si pe planul social, politic si economic. Teatrul Englez al Renaterii l face remarcat pe Wiliam Shakespeare. Wiliam s-a nscut la Stratford-on-Avon, fiind al treilea fiu a lui John Shakespeare, mnuar, om cu oarecare stare material. Dramaturg si actor, Wiliam Shakespeare a nceput prin diferite corvezi: biat de serviciu, sufleor, figurant, actor in rolui secundare, figurnd printre copropietarii teatrului de la Blackfriars, unde cu un an mai trziu devine directorul literar al acestui teatru. Shakespeare devine actor jucnd att n pesele lui ct si ale altora. Avea roluri grele, variate, cernd actorului posibilitai ntinse, fiind astfel un actor inteligent, suplu, cu sigurana gestului si cu instinct scenic.

Concepia de teatru a lui Shakespeare pleac de la realiti efective. Prima condiie e ca pesa s plac publicului, acest lucru tiind acest lucru din practica de actor. Refuza sa admita c publicul ar fi o realitate capricioasa, imprevizibil, motiv perpetuu de team pentru actor. Considera c acest public trebuie s fie inels, respectat, sprijinit n intenia lui bun i n dorina lui sincer. Shakespeare nu respect unitiile din tragedia clasic, deoarece mparte actele in tablouri, mut aciunea in diferite locuri, odistribuie pe mai multe planuri, variaza duratele de timp dup natura subiectului tratat, intervine cu procedee proprii, nu se teme ca pe alocuri sa frng un anumit echilibru prin revrsri ale temperamentului personal. Actorul din Shakespeare ni se dezvluie i n preceptele de art scenic pe care le pune n gura unora dintre personajele sale. Sub acest raport ndrumriile pe care Hamlet le d actorilor ce trebuiau s joace in faa regelui i a reginei piesa lor demascatoaere valoreaz ct un ntreg compediu de art actoriceasc. Totul n aceste ndrumri reflect dragoste, afinitate, experien i contiina actoriceasc, respect fa de jocul dramatic,sentimentul misiunii. Sfaturiile lui Shakespeare pentru si prin intermediul lui Hamlet fiind sfaturi pentru actori. Shakespeare se inspir din tot: din via, societate, tradiie, cultur. Omul pe care ni-l nfieaz n piesele sale plnge si rde in aceeai zi, chiar i n acelai ceas. Cunoate psihologia publicului, tie anume ca mai presus de reguli si strictei doctrinare acesta cere ca piesa reprezentat s aib aciune, adevr uman, s produc emoii autentice, susinute.Definete prin dramaturgia sa, un univers de via ce tinde s contureze o sfer a ntregului. n piesele sale aflm, deopotriv, umilinele i suferinele oameniilor, bucuriile si cruzimea lor, inelepciunea si prostia ce-i caracterizeaz, modul de a gndi si comportamentele unor puternice personalitai, atitudinea lor in faa unor situaii complexe ale existenei. Originalitatea scrierilor sale, precum i ntinderea teritoriilor n care pana sa a fixat idei si conflicte dramatice fac din dramaturgul elisabetan, un autor strlucit. Nu e clar pentru care companie a scris Shakespeare primele piese. Printre actorii care au lucrat pentru Shakespeare au fost Richard Burbage, William Kempe, Henry Condell i John Heminges. Ca dramaturg, a scris cteva dintre cele mai puternice tragedii i numeroase comedii. De asemenea, a scris 154 de sonete i multe poezii. Dintre acestea, unele sunt considerate drept cele mai strlucitoare opere scrise vreodat n literatur, datorit priceperii lui Shakespeare de a depi naraiunea i de a descrie cele mai intime i profunde aspecte ale naturii umane. Se crede c majoritatea operei a scris-o ntre 1585 i 1613, dei datele exacte i cronologia pieselor de teatru atribuite lui nu se cunosc cu precizie. Influena exercitat de Shakespeare asupra vorbitorilor de limba englez din ntreaga lume se reflect prin recunoaterea imediat a unor citate din piesele lui Shakespeare, titlurile operelor bazate pe fraze din Shakespeare i numeroasele adaptri ale pieselor sale. i". Toate piesele au fost puse n scen la Teatrul Globe a crui deviz ce se putea citi pe cortina teatrului, era "Totus

mundus agit histrionem". Ea reprezenta traducerea n limba latin a unei replici celebre din piesa "Cum v place", "Lumea este o scen i oamenii sunt doar actori". La ali dramaturgi elisabetani, conflictul dintre ego i fortuna, adic dintre individ i soart, era lsat pe seama mprejurrilor, a diferitelor prilejuri, multe din acestea desfaurndu-se adesea fr semnificaii, fr puterea de a purta mesaje. Shakespeare ns l nla, d legitate moral i metafizic. Nimic nu se mica orbete. n concepia sa de teatru, Shakespeare nu a rupt nici o punte cu ceea ce fusese nainte. Opera lui cuprinde trsturi din tot teatrul lumii de pn la el: momente de simplitate mrea ca acelea din tragediile greceti, satir nvemntat n simboluri poetice ca n comediile lui Aristofan, revrsri de verv popular ca n comediile latine a lui Plaut, gndire de moralist asemntoare n bun cu cea din comediile lui Tereniu, demnitate filosofic i situri solemne ca n tragediile lui Seneca, fabulaii i freasc de evenimente ca in miracolele si misterele medievale, ritmuri, procedee spumoase si frenetice ca n commedia dell arte. Opera lui Shakespeare st pe realitai i dezvolt sensuri umane. Ne reflect pe toi la un loc i pe fiecare in parte. Fiecare din noi, n cuprinsul ei, putem gsi un adevr ori un rost capabil s ne reprezinte. Ne ntiineaz c viaa nu refuz pe nimeni.Altfel spus Shakespeare a pus oglinda in faa firii. Shakespeare nu are un purttor de cuvnt i nu vorbete la persoana nti (cu excepia Sonetelor), el ii integreaz propriul discurs n acela al personajelor sale, plasndu-l n contexte excepionale concrete, de care tie s profite din plin. Cci formuleaz, intra-devr, reflecii despre teatru, dar n acelai timp, se servete de teatru pentru a dezvlui adevrul unei fiine sau a califica o aventur, pentru a pune in eviden raporturile individului cu istoria sau lumea. Opera lui Shakespeare abund n metafore, mai ales n metafore legate de teatru. Ele nu sunt ns univoce, constante i recurente, ci perfect reversibile, putnd formula cnd o analogie menit s nnobileze teatrul, cnd alta care s-l defimeze i s-i deplng influena nefast asupra oameniilor. Shakespeare s-a retras prin 1611 i a murit n 1616, pe 23 aprilie, care este probabil motivul tradiiei de a plasa data naterii n aceeai zi. A fost cstorit cu Anne, pn la moarte, cu care a avut si doua fiice, Susannah i Judith. Pe piatra lui funerar st scris: Binecuvntat fie cel ce las (n tihn) aceste pietre i blestemat fie cel ce-mi mic oasele ("Blest be the man who cast these stones, and cursed be he that moves my bones"). Astfel capacitatea extraordinar de a provoca meditaia, dar i de a strni rsul s-au ntlnit la Shakespeare ntr-o sintez unic, iar stilul su a fost nentrecut. Piesele individualizeaz personaje puternice, iar perioadele istorice din care sunt luate subiectele se numr printre acelea n care sigure sunt doar unele fapte fundamentale, nu, ns si amnuntele prin care sunt construite personajele.A-l recita i a-l analiza astzi pe Shakespeare nseamn a ptrunde ntr-un extrem de complex univers, ceea ce comport riscuri dar i satisfacii nebnuite.