II Sistemul dualist de administrare a societatii pe actiuni Isi are originile in legislatia germana, care il reglementeaza in termeni imperativi pentru

societatile comerciale detinute public, dar este in prezent preluat si de alte state, legiferarea lui pentru tarile membre ale Uniunii Europene fiind realizata prin Regulamentul Consiliului Europei nr.2157/2001, asa cum am precizat si cu alt prilej. Potrivit LSC, optiunea pentru unul din cele doua sisteme de administrare este libera, fiind exercitata la infiintarea societatii de catre fondatori, prin actul constitutiv, iar ulterior, de-a lungul existentei acesteia, de catre actionari, reuniti in adunarea generala extraordinara. Sistemul este cu regularitate preferat de societatile comerciale mari, fapt confirmat in prezent si in Romania, in special in ceea ce priveste societatile din domeniul bancar, al asigurarilor, etc. De remarcat ca, in cazul unora dintre ele, cu participare de capital strain, (BCR, BERD, PETROM), preluarea acestui sistem de administrare este anterioara reglemenatrii lui prin LSC, in 2006. Este denumit dualist (sau two-tier) datorita faptului ca este structurat pe doua paliere, doua trepte de competenta, bine conturate si delimitate, si anume : A) Consiliul de Supraveghere B) Directoratul Cele patru categorii de atributii proprii administrarii, in general, si anume, supravegherea, controlul, conducerera si reprezentarea sunt distribuite in mod exact si complet intre cele doua categorii de structuri. Astfel, in timp ce consiliului de supraveghere ii revin primele doua, directoratul are rolul de a gestiona competentele specifice managementului si reprezentarii. In plus, spre deosebire de sistemul unitar, unde o parte dintre administratori puteau cumula functia cu cea de director cu atributii delegate, in cazul celui dualist,

membrii consiliului de supraveghere nu pot fi, in acelasi timp, membri ai directoratului, separatia dintre cele doua puteri fiind, in acest caz, completa Trebuie precizat ca optiunea societatii pentru sistemul dualist inlatura posibilitatea acesteia de a alege comisia de cenzori, ca organ de control a activitatii financiar contabile a societatii, desemnarea auditorilor devenind, in acest caz, obligatorie. A) Consiliul de Supraveghere A1. Desemnarea Reprezinta un organ colegial, deliberativ, pluripersonal, alcatuit dintr-un numar de minim 3 si maxim 11 membri, persoane fizice sau juridice, alesi de adunarea generala ordinara a actionarilor, pentru mandatate de 4 ani, cu exceptia primilor, desemnati de catre fondatori prin actul constitutiv, pentru o perioada de 2 ani. Numirea lor de catre adunarea generala se face pe baza propunerilor actionarilor sau a membrilor existenti ai consiliului. Revocarea, respectand regula simetriei, este de competenta organului care i-a ales. In cazul vacantarii unuia dintre posturile de membru, consiliul va desemna un membru provizoriu, pana la proxima adunare generala. Regula nu se mai aplica daca numarul a scazut sub minimul legal, cand directoratul, (nu consiliul de supraveghere), are obligatia convocarii de urgenta a adunarii generale in vederea desemnarii de noi membri, pe locurile devenite vacante. Pasivitatea acestora poate fi suplinita de orice persoana interesata care va putea convoca adunarea pentru completarea numarului membrilor consiliului. A.2. Conditii a) membrii consiliului de supraveghere nu vor fi salariati ai societatii ; b) nu vor fi, concomitent, membri ai directoratului c) criteriile de independenta avute in vedere de lege in cazul administratorilor pot fi preluate pentru membrii consiliului de supraveghere, si chiar extinse, prin actul constitutiv ;

d) prin actul constitutiv pot fi reglementate conditii de profesionalism exprese, compatibile cu specificul societatii, menite sa dea eficienta si calitate supravegherii si controlului exercitat de acest organ ; A.3. Principalele atributii Este organul de monitorizare, de control a activitatii directoratului, creat ca veriga intermediara intre actionari, organizati in adunare generala, si managementul societatii, cu scopul de a superviza activitatea acestuia din urma, de o supraveghea in mod eficient. Definite in ansamblul lor, atributiile consiliului sunt, deci, exclusiv de supraveghere a modului in care directoratul isi indeplineste rolul propriu. Astfel ; a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat ; termenul permanent utilizat de lege primeste substanta intr-un dublu mod : 1) prin dreptul membrilor de a cere oricand informatii, de a face investigatii, verificari ale activitatii directoratului ; 2) prin obligatia acestuia de a prezenta rapoarte scrise consiliului de supraveghere, privind activitatea desfasurata si evolutia acesteia, cu o periodicitate de cel putin o data la 3 luni, completata de obligatia de a informa in timp util asupra evenimentelor semnificative din societate, precum si de cea de a inainta acestuia, situatiile financiare anuale, raportul de activitate anual. b) numeste si revoca membrii directoratului, le fixeaza remuneratia, in limitele stabilite de adunarea generala ; membrii consiliului de supraveghere sunt alesi de adunarea generala a actionarilor iar acestia, stabilind un nou raport juridic de mandat, ii desemneaza pe cei ai directoratului ; revocarea este, in fiecare caz in parte, atributul organului care i-a desemnat si caruia trebuie sa-i dea socoteala, in calitate de mandant, asupra modului in care isi executa mandatul ; c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararile adunarii generale, a operatiunilor de conducere a societatii; sunt reperele legalitatii operatiunilor intreprinse de directorat, asa incat, controlul respectarii lor devine inerent pentru consiliu ; d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfasurata ; daca in cazul directoratului obligatia de a

prezenta rapoarte privind activitatea are o regularitate de cel putin o data la trei luni, in cazul consiliului de supraveghere, ritmicitatea este de o data pe an, in cadrul adunarii generale ordinare consacrata analizei activitatii societatii in anul precedent. Doar situatii exceptionale pot justifica convocarea imediata a adunarii, direct de catre consiliu, nu de catre directorat. Devine evident, si din aceasta organizare a activitatii organelor societare, rolul specializat al consiliului, de supervizor al activitatii directoratului, exercitat in interesul actionarilor societatii. In situatii de exceptie, reglementate prin actul constitutiv, consiliul poate primi competenta de a se pronunta asupra unor probleme ce tin de conducerea societatii. De exemplu, operatiuni care depasesc o anume valoare, sau de o anumita natura, pot fi realizate de catre directorat numai cu incuviintarea consiliului de supraveghere. Refuzul acordului permite directoratului sa-l solicite adunarii generale. Numai daca aceasta se pronunta cu o majoritate de trei patrimi din numarul voturilor actionarilor prezenti, respectiva operatiune poate fi realizata de catre directorat. Exigenta conditiilor de votare a ei de catre adunarea generala nu poate fi modificata. Este firesc acest lucru, dat fiind faptul ca e vorba strict de operatiuni care au fost respinse de consiliul de supraveghere, ca prima autoritate care le-a cenzurat. In ultima instanta, chiar exercitand asemenea rol, care-l implica in acte de conducere in situatii determinate, exceptionale, consiliul nu-si abandoneaza pozitia de supraveghetor al activitatii directoratului ci se manifesta in acest rol. A.4.Modul de lucru Ca organ colegial, consiliul de supraveghere se intruneste cu o regularitate de cel putin o data la 3 luni, la convocarea presedintelui sau, fie din initiativa acestuia, fie la cererea motivata a cel putin 2 dintre membri. Daca in acest ultim caz, presedintele nu da curs solicitarii celor doi membri, acestia au dreptul de a convoca ei insisi consiliul, stabilind si ordinea de zi. Data sedintei va putea fi fixata la un interval de cel putin 15 zile de la convocare. Dezbaterile, deliberarile, hotararile adoptate in cadrul ei vor fi consemnate intr-un proces verbal semnat de presedintele de sedinta si de catre cel putin

inca un membru prezent la lucrari. Membrii directoratului pot fi invitati la sedinte, fara a dobandi dreptul de a vota in cadrul acestora. Sedintele sunt statutare in prezenta a cel putin jumatate din numarul membrilor, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare, deciziile urmand a fi valabil adoptate cu votul majoritatii membrilor prezenti. Fac exceptie cele avand ca obiect alegerea sau revocarea presedintelui consiliului sau directoratului, pentru care este necesar votul majoritatii membrilor consiliului. Ca si in cazul consiliului de administratie, la sedinte se poate participa si indirect, prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanta, sau prin reprezentare, cu pastrarea normei un membru prezent poate reprezenta un singur membru absent. Ca si presedintele consiliului de administratie in sistemul unitar, presedintele consiliului de supraveghere va avea votul deciziv, in cazul paritatii voturilor. Asemeni consiliului de administratie din sistemul unitar, consiliul de supraveghere are dreptul de a-si constitui comitete consultative, ca structuri interne, alcatuite din cel putin 2 membri desemnati dintre membrii consiliului. Rolul acestor comisii este de a-i sustine activitatea, prin informatii, rapoarte si documentari profesionale, in problemele supuse analizei consiliului, dandu-le astfel girul unor decizii luate cu profesionalism. Domenii ca, auditul, remunerarea membrilor organelor de conducere si personalului, pot avea prioritate in profilul de lucru al acestor comisii. Se poate observa ca regulile dupa care-si organizeaza si desfasoara activitatea consiliul de supraveghere sunt similare cu cele aplicabile consiliului de administratie, in cadrul sistemului unitar. Similitudinea se mentine insa strict in privinta modului de convocare si desfasurare a sedintelor de lucru. In privinta competentelor, ele devin comparabile doar cand consiliul de administratie a desemnat directori cu atributii delegate, pentru ca, in acest caz, el pastreaza prerogativele de supraveghere si control, pe care, in sistemul dualist le exercita consiliul de supraveghere. Intr-o astfel de ipoteza, rolul directorilor este comparabil cu al directoratului din sistemul dualist. In schimb, daca nu au fost numiti directori, consiliul de administratie cumuland si atributiile proprii acestora, dobandeste el insusi un rol comparabil cu al directoratului din sistemul dualist.

B.Directoratul B.1.Este structura careia in sistemul dualist ii revine in exclusivitate conducerea societatii, fiind abilitata sa intreprinda actele necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege in sarcina consiliului de supraveghere si a adunarii generale a actionarilor , (art.1531 din LSC). Asadar, in relatia dintre directorat si consiliul de supraveghere, primul conduce iar cel de-al doilea monitorizeaza conducerea. In timp ce consiliul primeste mandatul adunarii generale, directoratul este mandatarul consiliului care ii desemneaza si ii revoca membrii. Spre deosebire de directorii din sistemul unitar, directoratul este, la randul sau, un organ colegial de conducere alcatuit in mod obligatoriu dintr-un numar impar de membri, exlcusiv persoane fizice. Este posibila constituirea unui directorat dintr-un membru unic, numit director general unic, daca societatea nu face parte din categoria celor auditate. In cazul acestora, alcatuirea directoratului din minim trei membri este obligatorie. In caz de vacanta a unui post de membru al directoratului, desemnarea imediata a unui nou membru este de competenta consiliului de supraveghere. Dreptului consiliului de supraveghere de a cere informatii membrior directoratului asupra activitatii lor ii corespunde obligatia acestuia de a oferi rapoarte scrise privind propria activitate, cu o regularitate de cel putin o data la trei luni, si, respectiv de cate ori au survenit evenimente semnificative pentru societate. Asemeni membrilor tuturor celorlate structuri de administrare a societatii, pe durata mandatului, membrii directoratului nu pot fi salariatii societatii. B.2. Modul de lucru ; Fiind la randul sau organ colegial, directoratul lucreaza in sedinte al caror mod de lucru este similar cu cel reglementat pentru celelalte doua structuri, consiliul de administratie si respectiv de supraveghere. Doar in situatii urgente si in acelasi timp exceptionale pentru societate, directoratul sau, in sistemul unitar, consiliul de supraveghere pot adopta hotarari cu votul unanim al membrilor, exprimat in scris, fara respectarea formalitatilor de convocare.

B.3.Dreptul de reprezentare a societatii in relatiile cu tertii apartine, ca regula, tuturor membrilor directoratului, care il vor exercita impreuna. Prin actul constitutiv norma poate fi schimbata. La fel, cand acestia au dreptul de a reprezenta societatea doar actionand impreuna, prin acordul unanim, acest drept poate fi incredintat unuia sau unora dintre ei. B.4. Cand directoratul are o componenta pluripersonala, dintre membrii sai va fi desemnat un presedinte, de catre consiliul de supraveghere. Evident, acesta nu poate cumula functia cu cea de presedinte al consiliului de supraveghere. Separatia dintre cele doua structuri e categorica, nici unul din membrii uneia neavand dreptul de a fi, concomitent, membru in cealalta structura. Pincipiul separatiei puterilor, propriu guvernarii corporatiste, este astfel in mod fidel preluat prin aceasta regula. Dubla postura de controlor si controlat este exclusa in sistemul dualist. In schimb, ea poate fi intalnita in cadrul sistemului unitar, prin prezenta unora dintre membrii consiliului de administratie in postura de directori cu atributii delegate. In acest caz, eficienta supravegherii si controlului legal pe care consiliul de administratie trebuie sa-l exercite asupra directorilor ar urma sa fie garantata de numarul majoritar de administratori neexecutivi, (administratori nedirectori). Dar, evident, nuantele separarii puterilor sunt diferite in cele doua sisteme. c) Reguli comune celor doua sisteme de administrare Asa cum am mai aratat, diferentele substantiale dintre cele doua sisteme sunt date de rigurozitatea implementarii principiului corporatist al separatiei puterilor; denumirea lor, dealtfel, este expresia aplicarii aceluiasi principiu. Astfel, in timp ce sistemului unitar ii este caracteristic un singur centru de putere, (desi, intr-o apreciere foarte exacta, el poate primi si un al doilea nivel-directorii, dar, atenuat separat de primul, data fiind calitatea dubla a unora dintre ei), celui dualist, ii sunt specifice doua niveluri bine conturate, complet distincte. Cu toate acestea, intre cele doua sisteme sunt si asemanari inerente, ambele definind, in ultima instanta, organele de administrare a societatii pe actiuni, rolul lor fiind convergent in viata societara. Ele introduc, in general, criterii de profesionalism, transparenta si loialitate fata de societate, caracteristice pentru fiecare

dintre membrii celor patru categorii de structuri care-i asigura conducerea. Sintetizam, in cele ce urmeaza aceste similitudini, chiar daca o parte dintre ele au fost deja relevate cu prilejul prezentarii fiecarui sistem in parte, respectiv a fiecareia dintre structurile care-l alcatuiesc. Astfel ; a) durata mandatului administratorilor, membrilor consiliului de supraveghere, respectiv ai directoratului este de 4 ani, cu exceptia primilor, al caror mandat este de 2 ani ; b) acceptarea expresa, in scris, a mandatului de membru al consiliului de administratie, supraveghere sau directorat este obligatorie, reprezentand o conditie ad validitatem a respectivei functii; ca urmare, actul de inregistrare a acestora in registrul comertului, (dupa caz, act constitutiv, hotarare a adunarii generale, decizie a consiliului de administratie sau a celui de supraveghere) va fi in mod obligatoriu insotit de declaratia scrisa a persoanei nominalizate din care rezulta acceptarea mandatului ; c) toate cele trei categorii de persoane au obligatia de a incheia o asigurare de raspundere profesionala; ea inlocuieste, in cazul administratorilor, obligatia de garantie, (total ineficienta datorita valorii modice, egale cu c/v a 10 actiuni sau dublul remuneratiei lunare), impusa de forma intiala a LSC ; solutia devine ea insasi un argument in favoarea ideii de profesionalizare a functiei de manager/administrator, de tratare a ei dupa regulile profesiilor liberale, intrucat le impune aceasta forma de asigurare specifica lor. Asigurarea are, la randul ei, functia de a garanta societatea, ca beneficiara, cu privire la calitatea executiei mandatului incredintat persoanelor cu functii in administrarea acesteia, inclusiv contra riscurilor de insolventa; posibilitatea recuperarii din prima de asigurare a eventualelor prejudicii cauzate de managerii societatii poate avea ca principal avantaj eliminarea riscurilor de insolvabilitate a respectivelor persoane raspunzatoare. Solutia este moderna, iar preluarea ei in practica societara a devenit obligatie consacrata legal. Pentru a-si demonstra eficienta mai raman de corelat doua conditii : incheierea unor contracte de asigurare la valori corespunzatoare riscurilor afacerii si disponibilitatea asiguratorilor de a contracta pentru acest gen de riscuri.

e) directorii si membrii directoratului vor fi numai persoane fizice, in schimb, membrii consiliului de administratie si ai celui de supraveghere vor putea fi si persoane juridice, caz in care, acestea au obligatia de a-si desemna un reprezentant permanent persoana fizica ; acesta, la randul sau, va fi raspunzator fata de societate in conditii similare cu cele ale persoanei fizice membra a unuia din cele doua organe. Raspunderea personala a reprezentantului permanent nu inlatura raspunderea persoanei juridice pe care o reprezinta in postura de administrator sau membru al consiliului de supraveghere ; f) o persoana fizica nu poate detine concomitent mai mult de cinci mandate de administrator si/sau membru al consiliului de supraveghere, fie direct, fie in calitate de reprezentant permanent al unei persoane juridice administrator si/sau membru al consiliului de supraveghere, in societati comerciale inregistrate in Romania; fac exceptie acei administratori si/sau membri ai directoratului care 1) in calitate de actionari ai respectivei societati, detin cel putin o patrime din totalul actiunilor societatii sau, 2) sunt, in acelasi timp membri administratori/membri ai directoratului ai unei societati care detine, ea insasi, cel putin o patrime din totalul actiunilor societatii in care aceleasi persoane fizice exercita una din cele doua calitati. Incalcarea interdictiei il obliga pe cel in cauza sa demisioneze din functiile detinute cu depasirea numarului maxim de 5, in termen de o luna de la aparitia situatiei de incompatibilitate. In caz contrar, la implinirea termenului de o luna, el va pierde mandatul/mandatele care depasesc limita maxima, in ordinea cronologica a numirilor si va fi obligat la restituirea remuneratiei si beneficiilor aferente acestora. In cazul administratorilor, in plus, incalcarea interdictiei poate fi incadrata in categoria infractiunilor constand in exercitarea functiei cu nesocotirea dispozitiilor LSC, cu efectul pedepsirii lor cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani. g) In spiritul obligatiilor de transparenta si loialitate fata de societate, candidatii pentru functiile de director sau administrator, membru al consiliului de supraveghere sau directoratului au obligatia de a informa societatea asupra tuturor imprejurarilor care le interzic sau ii fac incompatibili spre a detine aceste functii, cum sunt ; 1) conflicte de interese, 2) functii detinute intr-o societate concurenta sau avand acelasi obiect de activitate sau calitatea de asociat cu raspundere nelimitata intr-o astfel de societate ; 3)

numarul de mandate detinute concomitent ca membru al consiliului de administratie sau de supraveghere ; h) remuneratia cuvenita aministratorilor si membrilor consiliului de supraveghere este stabilita prin actul constitutiv sau de catre adunarea generala ordinara a actionarilor. Remuneratia suplimentara cuvenita acelora dintre ei care au si insarcinari suplimentare, (de exemplu, sunt si membri ai comisiilor consultative), precum si remuneratia directorilor sau, dupa caz, a membrilor directoratului, va fi stabilita de catre consiliul de administratie sau de supraveghere fara a depasi insa limitele fixate prin actul constitutiv sau, dupa caz, de catre adunarea generala ordinara a actionarilor. Daca cele doua structuri si-au valorificat dreptul de a-si constitui comitete de remunerare, recomandarile acestora pot fi utile in corelarea posibilitatilor efective de plata ale societatii cu un nivel al remuneratiilor considerat stimulativ, motivant. i) pentru opozabilitatea fata de terti a numirilor in oricare din cele patru categorii de structuri care definesc cele doua sisteme de administrare, este necesara inregistrarea numelor acestor persoane in registrul comertului si publicarea in Monitorul Oficial, Partea a IVa. Sunt cele doua forme de publicitate specifice multora din actele referitoare la viata societatii comerciale. Indeplinirea lor este in sarcina consiliului de administratie, in cazul sistemului unitar, respectiv a directoratului. in cazul celui dualist. Persoanele care detin si calitatea de reprezentanti ai societatii in relatiile cu tertii au obligatia suplimentara de a depune la registrul comertului specimenul de semnatura. Schimbarile in componenta acestor structuri nu au valoare juridica fata de terti in lipsa indeplinirii acetor formalitati de publicitate, cu exceptia cazurilor in care se poate dovedi ca acestia aveau cunostinta de respectivele schimbari.

10