Metode interactive de predare-nvare

Prof. NEICONI ELDUA-LILIANA Colegiul Naional I.C.Brtianu, Haeg

Activitate ,,brise glace (,,spargerea gheii)

Clasa a IX-a A

Profesorul pune pe catedr foi din hrtie colorat si invit elevii s-i aleag culoarea preferat. Pe aceste foi exist texte care arat relaia dintre trsturile de caracter ale unei persoane i preferina pentru o anumit culoare.

Elevii i aleg culoarea preferat i, grupai n funcie de preferine (pe ct posibil), citesc trsturile personalitii lor. Au loc discuii pe aceast tem.

Jocul Tic-Tac-Toe
Clasa a V-a

Profesorul verifica cunotinele de vocabular, folosind Jocul Tic-Tac-Toe. Se mparte clasa in doua grupe (grupa fetelor si grupa bieilor). Profesorul deseneaz pe tabl sau pe flip-chart un ptrat mare pe care l mparte in 9 ptrate mai mici. El spune un cuvnt in romn si elevii trebuie sa-l spun in francez. Daca elevii uneia dintre grupe tiu cuvntul, ei pot sa-si aleag un ptrel liber (sau o csu liber) n care profesorul marcheaz n scris un X. Daca si cealalt grup cunoate cuvntul, profesorul noteaz ntr-o alt csu un O. Echipa ctigtoare este cea care reuete s completeze o linie orizontal, vertical sau n diagonal de 3 X sau de 3 O, n funcie de simbolul echipei.

Turul Galeriei si munca pe grupe

Clasa a V-a

Profesorul prezint un document Power Point n legtur cu mbrcmintea. El le cere elevilor s deseneze diferite obiecte de mbrcminte si s scrie sub ele propoziii scurte folosind cuvinte din lexicul vestimentaiei. La sfritul exerciiului, posterele realizate de elevi vor fi puse pe perete si elevii fac turul clasei metoda Turul Galeriei si i noteaz impresii despre munca celorlalte grupuri de elevi. Profesorul aduce o plan cu un biat i o fat fr haine i le cere elevilor urmtoarele lucruri: Sa decupeze piesele de mbrcminte pe care le-au desenat la exerciiul precedent; s se mpart n dou grupe; un grup s mbrace biatul, iar cellalt fata.

Eseul de 5 minute
Clasa a IX-a A

Profesorul le cere elevilor sa scrie pe o foaie dou lucruri: 1. s scrie un lucru pe care l-au nvat din lecia respectiv si 2. s formuleze o ntrebare pe care o mai au in legtura cu aceasta. Profesorul strnge eseurile de ndat ce elevii le-au terminat de scris si le folosete pentru a-si planifica la aceeai clas activitatea urmtoare.

REDUCEREA VIOLENEI IN MEDIUL COLAR Clasa a X-a D

Clasa este impartita in doua grupe: prima grupa primeste un chestionar. Li se cere sa rspund la urmtoarele ntrebri: 1)Este violena ntre elevi un fenomen frecvent n colile romneti? 2) Cnd si unde se manifest violena ntre elevi? 3)Cine fa de cine este violent? 4) Ce comportamente neadecvate au profesorii fa de elevi? 5)Exist violen a prinilor n spaiul scolar? 6)Exist violen n spaiul din jurul colii? 7)Cum se manifest violena elevilor fa de profesori? Rezultatele chestionarului sunt discutate si analizate impreuna cu elevii.

A doua grupa a realizat un afi-poster pe tema combaterii violenei care a fost prezentat n faa clasei la sfritul orei.

CUNOASTEREA ELEVULUI Clasa a X-a D

Se imparte clasa in 3 grupe:

Discursul de Oscar
Prima grupa primete urmtoarele sarcini: sa improvizeze un mic podium n clas si sa aduc un covor rou (daca nu, se poate folosi hrtie creponata roie aa cum am folosit noi); profesorul le spune elevilor ca este locul persoanelor importante, crora li s-au ntmplat lucruri deosebite; acesta va fi cadrul pentru a prezenta un discurs; fiecare elev din grupul respectiv va avea 5 minute la dispoziie pentru a pregti un discurs convingtor pentru colegi, urmnd s-l rosteasc pe podium n faa clasei. De exemplu: Pentru mine cel mai important este s .................................... . Sunt o persoan important pentru c ..................................... . Povestea succesului meu este .................................................. .

Ct de bine te cunoti? chestionar, blazon

A doua grupa primete sarcina urmtoare: fiecare elev din grupa respectiva primete cate o foaie cu un blazon imprimat pe care i va scrie numele si va rspunde in scris la 6 ntrebri legate de calitile i defectele pe care le are; timp de lucru: 5 minute; ntrebrile sunt : Ce i place cel mai mult la tine? Ce nu i place? Ce crezi c ar trebui schimbat? Ce ai aflat astzi despre tine? Care este persoana cea mai importanta din viata ta? Care este cea mai frumoasa amintire pe care o ai? -profesorul le poate da sugestii elevilor in ceea ce privete calitile si defectele; de exemplu: Caliti: disciplinat, bun la nvtur, respectuos, frumos, vesel, asculttor, politicos, ordonat, modest, sntos, bun coleg, prietenos, harnic. Defecte: indisciplinat, slab la nvtur, obraznic, urt, ursuz, neasculttor, nepoliticos, dezordonat, ludros, bolnvicios, rutcios cu colegii, dumnos, lene. -dup ce si-au completat blazoanele, elevii le vor lipi pe tabla; apoi, ei le vor prezenta colegilor, respectnd ideile urmtoare: Ce ai reuit sa le comunici celorlali despre tine cu ajutorul blazonului? Ce ai aflat nou despre tine cu aceasta ocazie? Ce ti-ar plcea sa corectezi in privirea celorlali despre tine? De ce? Ce diferene ai observat intre blazoanele fetelor si cele ale bieilor? Si asemnri? Crezi ca acest blazon te reprezint? Ai fost sincer/ cu tine nsui/nsi?

Cu creionul pe hrtie, caliti am desenat!- ciorchinele

A treia grupa a primit sarcina urmtoare: - au fost alei doi elevi pentru a-si prezenta calitile si defectele; - fiecare elev a primit cate doua buci de hrtie autocolant; - cei doi elevi si-au notat propriile caliti si defecte; - ceilali elevi au notat calitile si defectele vzute din punctul lor de vedere; - apoi , autocolantele au fost lipite pe tabla, folosind metoda ,,ciorchinelui: cei doi elevi au lipit foile in mijloc, iar colegii lor leau lipit de jur mprejur, rezultatul fiind doi ciorchini; - la sfrit, au fost comparate autoevaluarea i aprecierea dat de ceilali, n vederea creterii si cunoaterii de sine i a dezvoltrii stimei de sine.