Sunteți pe pagina 1din 11

CONFLICTUL

Viaa contemporan trepidant i bulversant chiar i n mediile colare oblig cadrele didactice s convieuiasc cu strile de criz, manifestnd ns o atenie crescut fa de toate simptomele i strile incipiente declanatoare ale acestora. Lupt. Indecizie. Furie. Acceptarea lipsete. Conflictul este o component att de natural, de indispensabil a vieii noastre cotidiene i a relaiilor noastre cu ceilali, nct, de regul, nu l analizm, nu ne gandim la el sau nu l studiem. Cu toate acestea, zi de zi, elevii au parte de conflicte cu ei nii, n clas, n familie i n societate. Dei cei mai muli oameni privesc conflictul ca pe o for negativ i distructiv, el poate deveni o ans pentru maturizare i pentru nvare. Abordarea conflictelor ntr-un mod constructiv nu contribuie doar la sntatea mental individual a elevilor, ci are i efecte pozitive asupra societii n ntregul ei. DELIMITARI CONCEPTUALE Ce sunt, de fapt, conflictele i cum putem s le abordm n mod constructiv? Cum pot nva elevii s priveasc conflictul ca pe un stimulent puternic pentru maturizare i pentru schimbare? Unii autori folosesc o metafor inspirat atunci cnd vorbesc despre conflict: n mitologia greac, la intrarea n Infern st Ceber, un cine cu trei capete, cu o coad mare cu spini care permite sufletelor s intre cu uurin, dar o dat trecute, acestea nu se mai pot ntoarce. Similar, n conflict se intr uor, dar ieirea este mult mai dificil. Termenul de conflict provine din latinescul conflictus, cu sensul de oc, lovire, ciocnire. n Dicionarul de psihologie Larousse gsim urmatoarea explicaie: conflict = lupt de tendine, de interese; situaie n care se gsete un individ supus unor fore

vectorial opuse i de puteri aproape egale; conflictul cognitiv apare atunci cnd o persoan se afl in faa unor informaii contra opiniilor pe care ea le profeseaz1. Conflictul reprezint o stare ce se caracterizeaz prin manifestarea unor tensiuni acumulate n timp sau determinate de factori de moment, ntre doua persoane sau grupuri, care nu au gsit modaliti de nlturare a acestor tensiuni. Este o form de opoziie centrat pe adversar, bazat pe incompatibilitatea scopurilor, valorilor prilor oponente. Dar, de multe ori, o situaie perceput de un individ ca fiind conflictual, pentru un altul poate fi absolut
NENTELE GERE CIOCNIRE DE INTERESE CONFLICT

normal.

DEZACORD

CONFRUN TARE

CEART

DISPUT

n managementul educaional, conflictul ocup un loc important i asta din cauza faptului c elevul vine astzi la scoal cu o baza informaional mult mai variat i mai nuanat dect n trecut; n acelai timp, viziunea interdisciplinar prin care un fenomen este neles i explicat de materii colare diferite poate conduce spre multiple contradicii. Nu puine sunt situaiile n care cadrul didactic se confrunt cu unele situaii aparent insolvabile care afecteaz prin obstaculare bunul mers al activitilor din clas. Din punct de vedere educaional, conflictul poate fi definit ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante, neateptate dar i neplanificate, generatoare de periculozitate pentru climatul, sntatea ori sigurana clasei respective i a membrilor acesteia. Referitor la rolul pe care l au conflictele n viaa de zi cu zi, exist mai multe puncte de vedere. Pe de o parte, conflictele sunt stri anormale n activitate, avnd un
1

Sillamy Norbert, Dictionnaire de la Psychologie, Larousse, 1995 tradus in limba romn de Editura Univers Enciclopedic

profund caracter disfuncional. Pe de alt parte, conflictele sunt aspecte fireti de existen avnd un rezultat pozitiv; ele pot funciona n direcia reducerii sau chiar eliminrii probabilitii altor conflicte; conflictul poate crete inovaia, sprijinind gsirea unor noi modaliti de a privi lucrurile, poate dezvolta sensul coeziunii, al fiinrii mpreun. FACTORI. TIPURI DE CONFLICTE. CAUZE Cele mai frecvente surse ale conflictelor sunt: perceptii gresite ale unor situatii datorate prejudecatilor etc competitie exagerata, agresivitate discrepante in cultura organizationala criterii diferite de definire a performantei

Factorii care afecteaza cursul unui conflict sunt: orientarea partilor fata vde conflict personalitatile partilor aflate in conflict probleme implicate in conflict contextul socio-cultural

La nivelul societatii pot exista conflicte intre generatii, intre sexe etc. Dupa domeniul implicat exista: conflicte afective conflicte de ordin cognitiv ( cand ne aflam in fata unor informatii contrat opiniilor pe care le profesam) conflicte de ordin social conflicte de resurse doua sau mai multe persoane doresc in acelasi timp conflicte de nevoi oamenii au nevoie de incredere, prietenie, putere etc conflicte de valori/credinte/scopuri opinii diferite in chestiuni vitale W.J.Kreider propune urmatoarea tipologie: ceva aflat in cantitate limitata

A.Rapaport distinge intre : -conflictele endogene si exogene sistemului -simetrice si asimetrice din punct de vedere al fortei -orientate spre structura ( de exp. Revolutia , care are ca obiectiv schimbarea structurii insasi) si orientate spre litigiu ( care inceteaza in clipa in care a incetat litigiul); -in functie de modul de percepere a adversarului , conflictele pot fi lupte (oponentul este perceput ca dusman ce trebuie pus pe fuga , avertizat sau chiar distrus) jocuri (impulsurile emotionale ale luptei sunt inlocuite , in situatia de joc , de analiza rationala , iar oponentul este doar adversar caree adera la regulile jocului , dar pe care trebuie sa-l invinga in interiorul restrictiilor impuse de regului) , dezbateri ( conflicte de idei care constau in convertirea adversarului la propriul mod de a percepe si evalua exp avocati , parlament). Echipele de munca pot gazdui conflicte orientate spre oameni (lupta pentru putere , diferente de personalitate) sau conflicte orientate spre sarcina. Dupa natura lor conflictele pot fi : -politice -ideologice -sociale -diplomatice -culturale Dupa aria geografica exista conflicte : -locale -regionale -nationale -continentale -mondiale Dupa caracterul lor pot fi : -conflicte nationale -conflicte internationale Daca avem in vedere participantii atunci vom discuta despre conflicte :

-rasiale -interetnice -stiintifice Dupa nivelul tehnologic care se desfasoara exista conflicte : -nucleare -chimice -bacteriologice etc. n managementul educaional exist o tipologie a strilor conflictuale determinate de actorii implicai. Astfel, n sala de clas putem ntlni urmtoarele tipuri de conflicte: Conflicte ntre elevi Conflicte profesor elev Conflicte profesori prini principalele cauze ale acestor conflicte sunt: comunicarea defectuoasa datorita neintelegerilor, numarul mic de contacte, lupta pentru putere etc. Solutionarea acestui tip de conflict se poate realiza prin: informarea poeriodica a parintilor cu privire la realizarea obiectivelor educationale, comunicarea completa, clara, pe intelesul parintilor a unor aspecte referitoare la procesul educational. Conflicte ntre profesori pot fi personale sau profesionale.

Cauzele care pot genera conflicte i crize sunt diferite, situndu-se att la nivelul profesorului, ct i la nivelul elevului, sau al prinilor. Aceste conflicte sunt cel mai adesea provocate de: prelungirea n clas a propriilor nemulumiri, cauzate extern; lipsa de comunicare sau comunicarea defectuoas; insuficienta cunoatere a elevilor; lipsa de atenie n raport cu dorinele i ateptrile actorilor implicai n educaie;

lipsa de obiectivitate a educatorului n conduita fa de elevi, suprancrcarea elevilor cu sarcini nedifereniate, aplicarea rutinier a acelorai msuri n raport cu toi elevii, nevalorificarea i lipsa de apreciere a aptitudinilor elevilor;

meninerea unor catalogri, ,,etichete", cu privire la elevi, discriminarea; nediscutarea cu elevii a regulilor i a consecinelor ncalcrii acestora, neexersarea nelegerii i acceptrii sanctiunilor i recompenselor, slaba comunicare cu prinii;

strile afective: stresul, tensiunea, ostilitatea, anxietatea; atmosfera competitiv; atmosfera de intoleran;

ELEMENTE DE RECUNOASTERE A CONFLICTULUI: disconfort incidentul presupune petrecerea unor fapte: schimb de replici, fapte care te intristeaza etc tensiune apare atunci cand perceptia altei persoane si a actiunilor ei sunt distorsionate criza este manifestarea cea mai evidenta a conflictului; comportamentul iese de sub controlul ratiunii si intra sub dominatia impulsurilor neintelegeri pot fi determinate de comunicarea defectuoasa , de prejudecati , de fenomene precum etichetarea , minciuna etc incidente presupun petrecerea unor fapte precum schimb de replici ; fapte care te intristeaza , te irita , nu corespund asteptarilor tale.

STADII ALE CONFLICTELOR: 1. Conflict latent reprezinta etapa de dezvoltare a conflictului in care acesta este abia suspectat 2. Conflict perceput problemele incep sa fie percepute, iar cei implicati recunosc aparitia conflictului 3. Conflict simtit cei implicati simt deja starile de tensiune, de anxietate 4. Conflict manifest reprezinta etapa in care indivizii implicati incep sa se manifeste prin comportament propriu la frustrare si prin blocarea opozantilor lor 5. Conflict final problemele au fost rezolvate sau amanate pentru mai tarziu

MODALITATI DE REZOLVARE A CONFLICTELOR 1. Evitarea, abandonul, amanarea sau ignorarea conflictelor persoana isi justifica comportamentul negand existenta problemei; se teme ca o rezolvare a ei nu va ajuta 2. Ajustarea, reprimarea sau totul de dragul pacii presupune ca persoanele implicate in conflict sa se comporte amiabil, considera ca nu merita sa pui in pericol relatiile. 3. Castigator/invins presupune confruntarea agresiva cu cei din jur; mai este rercunoscuta sub denumirea de stapanire, dominare si preupune utilizarea puterii, solutionarea in favoarea unei parti, care este complet satisfacuta, in timpo ce cealalta pate este complet nesatisfacuta. 4. Compromisul presupune satisfacerea partiala a ambelor parti.

5. Castig/castig se ia in cosiderare nu numai ce dorim noi, dar si ceea ce doresc ceilalti; fiecare are de castigat, solutiile sunt bune, relatiile se imbunatatesc. In literatura de specialitate sunt amintite urmatoarele competente utile in rezolvarea conflictelor: abordarea victorie/victorie sau castig/castig raspunsul creativ a vedea conflictele ca sanse pozitive empatia increderea in sine controlul emotiilor dorinta de a rezolva problema largirea perspectivelor

Strategiile de rezolvare a conflictului presupun ca toate prile implicate s ajung n mod liber la un acord. Principalele modaliti de rezolvare a conflictelor sunt medierea , negocierea si arbitrajul. Medierea este procesul prin care prile aflate n conflict i soluioneaz problemele n mod panic, recurgnd la o ter persoan care este neutr. Aceast persoan neutr, neprtinitoare este mediatorul. Pentru o soluionare constructiv a conflictelor, adversarii trebuie s respecte cteva reguli: S rmn calmi i s-i controleze furia, frustrarea sau alte emoii puternice; S se concentreze asupra problemei i nu asupra nvinovirii celuilalt; S-i exprime cu acuratee sentimentele i dorinele; S respecte celelalte puncte de vedere i s ncerce s le neleag; S coopereze pentru gsirea soluiilor care s mulumeasc ambele pri implicate.

Soluionarea conflictelor prin mediere este o procedur larg rspndit. Acest model se bazeaz pe voluntariat, soluia este negociat cu mult rspundere i este nregistrat n scris. Medierea realizat de colegi nu-i propune s descopere cine are dreptate i cine greete: elevii sunt ncurajai s se concentreze pe ceea ce s-a ntmplat nainte de conflict i s nvee cum s mearg mai departe mpreun. Etapele medierii : 1,Introducerea (mediatorul expune regulile procesului); 2.Prezentarea faptelor: - fiecare parte isi prezinta viziunea asupra faptelor(incepand cu cea vatamata) -nu se permit intreruperi -mediatorul rezuma prezentarile , identifica posibilele puncte de acord si verifica daca partile si-au inteles reciproc pozitiile. 3.Listarea solutiilor potentiale -toti se gandesc la solutii posibile -mediatorul face o lista si cere fiecarei parti sa-si exprime pozitia fata de fiecare solutie; -mediatorul recapituleaza solutiile enuntate de catre parti si le accentueaza pe cele pe care le-au preferat partile. 4.Intelegerea (mediatorul ajuta partile sa redacteze intelegerea care trebuie sa contina si masuri ce vor fi luate in caz de incalcare a sa) Arbitrajul este un proces de mediere , in care persoana neimplicata in conflict decide solutia. Etapele arbitrajului : 1.Pregatirea -reprezentanti ai fiecarei parti alcatuiesc prezentarea faptelor din punctul de vedere al grupului respectiv; -fiecare parte isi noteaza intrebarile pentru oponenti; 2.Partea reclamanta isi exprima pozitia (printr-un reprezentant) -arbitrul pune intrebari de clarificare; -arbitrul invita cealalta parte sa puna intrebari;

3.Partea reclamanta isi exprima pozitia (printr-un reprezentant) 4.Enuntarea solutiei -arbitrul recapituleaza faptele si isi expune argumentat hotararea. Reguli pe care le respecta un arbitru: -asculta ambele persoane , pentru a intelege ceea ce simt , cred si doresc; -cand se discuta cu adversarii , arbitrul ii convinge sa se asculte intre ei; -scoate in evidenta momentul in care a intervenit neintelegerea; -verifica daca a inteles corect motivul neintelegerii dintre cei doi; -intreaba daca pot propune solutii acceptabile pentru ambele parti; -hotaraste daca solutiile sunt fezabile; -alege solutia care reduce tensiunea; -urmareste aplicarea solutiei , iar daca nu da rezultate . gaseste cauza si discuta din nou cu oponentii; Negocierea reprezint procesul n care dou sau mai multe pri, avnd obiective comune i conflictuale, dezbat posibilitile unui eventul acord.2 Etapele negocierii sunt: 1. Pregtirea presupune stabilirea poziiei iniiale, obiectivul, punctul de ruptur 2. Deschiderea negocierii principiile ce trebuie s guverneze negocierea sunt: ce ie nu-i place, altuia nu-i face, evitai implicarea emotional; 3. Negocierea propriu zis discuia trebuie s fie deschis, echilibrat; folosii expresii precum: Dupa prerea mea..., A prefera s..; folosii condiionalul: Dac eu i dau..ce primesc n schimb? 4. ncheierea negocierii presupune realizarea i aplicarea unei ntelegeri. Laura Rose3 ne propune urmtoarele soluii in vederea rezolvrii unor situaii conflictuale:
2 3

Iubete elevii: trateaz fiecare elev cu respect, stabilete relaii i ncurajeaz relaiile dintre elevi.

Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p.478 Laura Rose, Laura Roses Personal Management Suggestions without a system, www.humboldt.edu/

10

Ateapt-te la cel mai bun comportament din partea elevilor i comunic-le acest lucru. Stabilete planuri n vederea sprijinirii comportamentului dezirabil: formuleaz ateptri adecvate vrstei elevilor, ofer recompense, anticipeaz posibilele problerme de disciplin n scopul prevenirii lor.

Mecanismele de a prevedea, delimita, defini, controla i soluiona o situaie de criz presupun un efort mare, strategii de intervenie ferme dar prudente, un consum de energie nervoas i fizic sporit, cu anse de a determina consecine greu de evaluat n planul echilibrului psihic al persoanelor implicate. Traumele pot fi semnificative ntruct "tentaculele" crizei tind s pun stpnire i pe elemente conexe, aparent neimplicate n situaia generatoare.

11