Pagina 1 din 181

YAMA i NIYAMA (codul moral i codul personal)

Cuvntul YAMA provine din radacina YAM care nseamna "a pune fru", "a tine n mna", "a supune", "a stapni". YAMA reprezinta regulile de comportament si se refera la controlul anumitor tendinte negative ce apar la toate fiintele umane.

Pagina 2 din 181

Aceste constrngeri nu snt specifice numai yoghinilor deoarece orice om ntr-o anumita masura le practica. Dar yoghinul trebuie sa le aduca la perfectiune, lucru care cere o daruire totala, aspiratie, consecventa, curaj. Ele confera n acest caz puteri paranormale.

Asa cum snt mentionate n YOGA SUTRAS ale lui PATANJALI, YAMA snt n numar de cinci:

Pagina 3 din 181

1. AHIMSA (non-violena); 2. SATYA (adev rul); 3. ASTEYA (non-furtul); 4. BRAHMACHARYA (continen a); 5. APARIGRAHA (non posevitatea).

Pagina 4 din 181

Yamas-urile constau din cinci aspecte: ahimsa (starea de non-violen fa de orice, fie om animal sau altceva); brahmacharya (control sexual sau continen); asteya (onestitate); aparigraha (non-posesiune). Niyamas-urile sunt de asemenea cinci la num r: saucha (cur enie); santosha (mul umire); tapas (austeritate); svadhyaya (studiul spiritual individual) i ishwara pranidhana (supunerea fa de voin a cosmic i consacrarea ac iunilor). Yamas-urile sunt destinate s armonizeze interaciunile

Pagina 5 din 181

sociale i Niyamas-urile sunt destinate s armonizeze simurile interioare. Ambele, yamas-urile i niyamas-urile, au drept scop de a reduce friciunile ntre aciunile exterioare ale omului i atitudinile interioare ale lui. Exist o relaie mutual: mintea stimuleaz ac iunile exterioare i ac iunile exterioare stimuleaz mintea. Dac ac iunile exterioare nu sunt armonioase, atunci mintea va fi deranjat . Invers, o minte deranjat tinde s produc acte dizarmonioase. Acesta e un cerc vicios, n

Pagina 6 din 181

care tulburarea interioar duce la tulburarea exterioar i invers. Yamas-urile i Niyamas-urile tind s rup acest cerc vicios i prin urmare s calmeze mintea prin aciuni nelepte i atitudini nelepte fa de sine, fa de via i fa de mediul nconjurtor.

Cu toate c yamas-urile i niyamas-urile constau numai din zece imperative, ele cuprind o marj ntins a

Pagina 7 din 181

activitii umane. Ele abordeaz problema tulburrii mentale din punct de vedere extern, periferic, dar aceasta constituie startul ctre schimb ri mai profunde care pot lua na tere din explorarea mai profund a min ii. Regulile nu sunt u or de aplicat, dar chiar i o aplicare aproximativ va duce la o pace mental considerabil . Aplicarea perfect vine numai odat cu realizarea de sine.

Pagina 8 din 181

PLANUL MORAL SI ETIC IN YOGA

YAMA SI NIYAMA

In YOGA exista doua prime etape esentiale ce integreaza aspectele morale si etice ntr-un mod foarte riguros. Din perspectiva integrarii fiintei n armonia universala, nerespectarea acestor etape ct

Pagina 9 din 181

de ct face ca ulterior yoghinul sa nu poata evolua spiritual.

Prima etapa se numeste YAMA; ea implica 5 abtineri care se aplica actiunilor, intentiilor, cuvintelor: 1) AHIMSA (non-violenta), 2) SATYA (adevarul), 3) ASTEYA (non-furtul), 4) BRAHMACHARYA (continenta), 5) APARIGRAHA (non-posesivitatea).

Pagina 10 din 181

10

AHIMSA (NON-VIOLENA)

(mergi la inceput, AHIMSA, SATYA, ASTEYA, BRAHMACHARYA, APARIGRAHA, SAUCHA, SANTOSA, TAPAS, SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA)

Cuvntul AHIMSA este format din particula "A" care nseamna "non" si din

Pagina 11 din 181

11

substantivul "HIMSA" - care nseamna "ucidere" sau "violenta". Este mai mult dect un imperativ negativ de a nu ucide, caci are un nteles pozitiv mai larg ce implica iubirea. Aceasta iubire cuprinde toate creaturile caci sntem cu totii copiii aceluiasi TATA Dumnezeu. Yoghinul crede ca a ucide sau a distruge o fiinta nseamna a insulta Creatorul. Oamenii ucid adesea pentru hrana sau pentru a se apara de o primejdie. Dar faptul ca un om este vegetarian nu implica si ca este non-violent ca temperament sau ca el este un yoghin, cu toate ca practica YOGA impune acest regim.

Pagina 12 din 181

12

Un cutit poate fi folosit la mpartirea unui fruct n bucati sau la njunghierea unui dusman. Greseala nu este n instrument ci n cel care-l foloseste. Oamenii devin violenti pentru a-si apara interesele, propriile trucuri, pe cei dragi, proprietatea sau onoarea. Dar un om nu se poate bizui numai pe el pentru a se apara pe el nsusi sau pe ceilalti. Credinta ca poate face aceasta este falsa. Um om trebuie deci sa se bizuie pe Dumnezeu care este sursa tuturor puterilor. Atunci nu se va mai teme de nimic, de nici un rau. Violenta se naste din teama, slabiciune, ignoranta sau neliniste. Pentru a

Pagina 13 din 181

13

o stapni este nevoie de eliberare de teama. Pentru a obtine aceasta eliberare, ceea ce este necesar este o noua atitudine n fata vietii si o reorientare a mintii. Violenta scade n mod necesar atunci cnd oamenii nvata sa-si bazeze credinta pe realitate si cercetari mai degraba dect pe ignoranta si presupuneri.

Yoghinul crede ca orice creatura are tot atta drept la viata ca si el. Crede ca s-a nascut pentru a-i ajuta pe ceilalti si priveste

Pagina 14 din 181

14

cu iubire la toate fiintele. El stie ca viata lui este legata n mod inexorabil de cea a celorlalti si se bucura daca-i poate ajuta sa fie fericiti. Atunci, prin empatie, fericirea lor devine fericirea sa. El pune fericirea celorlalti naintea propriei sale fericiri si devine o sursa de bucurie pentru toti cei care l ntlnesc.

Asa cum parintii ncurajeaza un copil la primii pasi, tot asa i ncurajeaza si el pe cei

Pagina 15 din 181

15

mai nefericiti si i face apti sa supravietuiasca.

Pentru o fapta rea comisa de altii, oamenii cer dreptate. Pentru una facuta de ei nsisi, cer ndurare si iertare. Yoghinul, pe de alta parte, crede ca un rau facut de el trebuie judecat, n timp ce pentru un rau facut de altii, cere iertare. El stie cum sa traiasca si i nvata si pe altii cum sa o faca. Nazuind tot timpul sa se perfectioneze, el le

Pagina 16 din 181

16

arata celorlalti, prin dragoste si compasiune, cum sa devina mai buni.

Yoghinul se opune raului din omul care face rau, dar nu persoanei nsasi. El recomanda cainta si nu pedeapsa pentru un rau facut. Opozitia fata de rau si dragostea pentru cel care-l comite pot coexista. Sotia unui betiv se poate opune obiceiului lui, continund sa-l iubeasca pe sotul sau. Opozitia fara dragoste duce la violenta. A-l iubi pe cel care face rau fara a te opune

Pagina 17 din 181

17

raului din el, este nebunie si duce la nefericire. Un yoghin stie ca a iubi o persoana n timp ce te lupti cu raul din ea, este calea cea mai buna de urmat. Batalia este cstigata pentru ca el lupta cu dragoste. O mama iubitoare si bate uneori copilul pentru a-l dezvata de un obicei rau. In acel mod, un adevarat sustinator al lui AHIMSA si iubeste adversarul.

Alaturi de AHIMSA se afla ABHAYA (lipsa de teama) si AKROTHA (lipsa de suparare).

Pagina 18 din 181

18

Eliberarea de teama vine numai pentru aceia care duc o viata pura.

Yoghinului nu-i este teama de nimeni si nimeni nu trebuie sa se teama de el caci el este purificat prin studiul Sinelui. Teama cuprinde un om si l paralizeaza. El este speriat ca ar putea pierde mijloacele de existenta, bogatia sau reputatia. Dar cea mai mare teama este cea de moarte. Yoghinul stie nsa ca este diferit de trupul sau care este un lacas temporar pentru

Pagina 19 din 181

19

spiritul sau. El vede toate fiintele n Sine si Sinele n toate fiintele si, prin urmare, si pierde orice teama. Cu toate ca trupul sau este supus bolii, vrstei, decaderii si mortii, spiritul este etern si ramne neatins. Pentru un yoghin, moartea este un aspect tranzitoriu care da gust vietii. El si-a dedicat mintea, ratiunea si ntreaga sa viata descoperirii Divinului.

Pagina 20 din 181

20

Prin urmare, cnd cineva si-a legat ntreaga fiinta de Supremul Divin, de cine si de ce ar putea sa se mai teama ? EFECTE

Practica constanta a non-violentei (AHIMSA) are drept efect universal dezradacinarea sentimentelor de ostilitate fata de orice fiinta. In preajma aceluia n care non-violenta a prins perfect radacina,

Pagina 21 din 181

21

toate fiintele renunta la ura, antipatie sau dusmanie.

"Nici corpul, nici mintea nu trebuie sa-ti fie stapni. Sa ne aducem aminte ca, de fapt, corpul ne apartine si nu noi apartinem corpului (corpul este facut pentru om si nu omul pentru corp)." (SWAMI VIVEKANANDA)

SATYA (adevarul)

Pagina 22 din 181

22

(mergi la inceput, AHIMSA, SATYA, ASTEYA, BRAHMACHARYA, APARIGRAHA, SAUCHA, SANTOSA, TAPAS, SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA)

SATYA sau adevarul este cea mai importanta regula de comportare. MAHATMA GANDHI spunea: "Adevarul este Dumnezeu si Dumnezeu este Adevar". Asa

Pagina 23 din 181

23

cum focul arde impuritatile si rafineaza aurul, tot astfel focul adevarului l purifica pe yoghin si arde impuritatile din el.

Adevarul a fost n mod special respectat si chiar adorat n traditia yoghina. Vedele afirma ca: "Adevarul este cel ce guverneaza pamntul, apa, cosmosul ntreg". Mahabharata afirma chiar ca: "Daca meritul obtinut facnd o mie de sacrificii rituale ASHVAMEDHA ar fi plasat n balanta cu meritul adevarului (SATYA), adevarul ar

Pagina 24 din 181

24

atrna nca mai greu". Marele ntelept MANU afirma: "Toate activitatile umane snt efectuate gratie cuvntului si nu exista alt mijloc de comunicare a gndurilor dect cuvntul, deci omul care necinsteste cuvntul care este sursa si fundament pentru toate activitatile, fiind nesincer sau incorect n limbajul sau, se poate spune ca devine n acelasi timp un hot al tuturor lucrurilor pe care el le denatureaza". Pentru respectarea acestei reguli, yoghinul trebuie sa se abtina de la orice exagerare, pretentie, exprimare echivoca, semiadevar, dezvoltnd n acelasi timp o putere de viziune clara si directa

Pagina 25 din 181

25

excluznd confuzia, inconstanta, agitatia haotica n vorbire, gndire sau actiune.

SATYA, la nivelul vorbirii, nseamna ca nu trebuie sa spunem ceea ce stim ca este fals. Si nici nu trebuie sa inducem pe altii n eroare lasndu-i sa nteleaga ca stim ceva cnd de fapt numai banuim, sau facem presupuneri dogmatice. Implica de asemenea ca nu trebuie sa facem judecati pripite. Acestui autocontrol trebuie sa i se dea totusi un sens mai larg: sa fii drept n

Pagina 26 din 181

26

gnd si n fapta tot asa ca si n vorbire. Yoghinul trebuie sa consacre fiecare clipa a vietii sale Adevarului n sensul lui cel mai larg. Aceasta implica sa gndim n termenii celor mai nalte principii de care sntem capabili, hotarnd ca actiunile si gndurile noastre sa fie n concordanta cu aceste principii si fiind consecventi lor.

Minciuna nu se refera numai la vorbire. Putem minti prin actiuni daca aceste actiuni i nseala pe altii; de exemplu, i facem sa

Pagina 27 din 181

27

creada ca am facut un lucru pe care nu l-am facut si nici nu am avut de gnd sa-l facem. La sfrsitul fiecarei zile trebuie sa ne ntrebam daca am respectat principiile adevarului. Uneori poate exista tendinta de a ncerca sa justificam un neadevar. Ar fi nsa o noua greseala pentru ca n felul acesta ne am minti pe noi nsine si nu trebuie sa ne nselam pe noi asa cum nu trebuie sa-i nselam nici pe ceilalti.

Pagina 28 din 181

28

De asemenea, adevarul nu trebuie comunicat fara discriminare deoarece, asa cum afirma un ntelept yoghin, Cunoasterea adevarata adreseaza aceasta rugaciune oricarei persoane care o detine: "Eu snt comoara ta, pastreaza-ma si nu ma darui celor ce nu ma pretuiesc". Yoghinul nu trebuie sa faca afirmatii despre care nu este n totalitate sigur. De multe ori imaginatia oamenilor obisnuiti ajunge sa deformeze foarte mult adevarul, desi aparent acestia nu au nici o intentie negativa. Din viziunea ntelepciunii yoghine, aceasta este totusi o

Pagina 29 din 181

29

ncalcare a lui SATYA, deoarece a existat o mare superficialitate n gndire.

Inteleptul VYASA, unul dintre cei care au facut cele mai autorizate comentarii ale textului YOGA-SUTRAS al lui PATANJALI, spune: "Adevarul va fi folosit spre folosul tuturor si nu pentru a distruge sau a face vreun rau creaturilor. Chiar daca afirmam adevarul, dar prin aceasta facem rau unei fiinte, comitem o mare greseala". In anumite situatii adevarul poate fi folosit pentru a

Pagina 30 din 181

30

face rau. Aceasta nsa reprezinta o folosire a adevarului nu pentru adevar n sine ci pentru a face rau celorlalti. Chiar daca cineva spune un adevar incontestabil, dar o face cu scopul de a rani o alta persoana, atunci el nu practica n mod corect SATYA si n mod evident ncalca AHIMSA. SATYA implica de asemenea o analiza foarte lucida si constienta asupra a ceea ce sntem. Cel care si imagineaza doar ca realizeaza lucruri folositoare pentru el si pentru ceilalti cnd de fapt nu este asa, nu are nici o sansa sa se schimbe. In primul rnd un om trebuie sa-si nteleaga lipsurile si limitarile

Pagina 31 din 181

31

acceptndu-se asa cum este pentru ca doar n felul acesta poate exista o sansa de transformare. Aceasta falsa ntelegere a ceea ce un om este de fapt este considerata de nteleptii yoghini ca fiind cel mai mare rau, deoarece toate celelalte rele, dureri, suferinte provenind din exterior, snt un rezultat al legii KARMA-ei, avnd rolul de a ne face sa nvatam si deci conduc si ele indirect catre ntelepciune. Aceasta falsa ntelegere nu poate nsa dect sa ne ndeparteze de ntelepciune hrannd egoismul, mpingndu-ne din ce n ce mai adnc n ignoranta si creind imposibilitatea

Pagina 32 din 181

32

elevarii constiintei. VYASA continua: "Deci yoghinul trebuie mai nti sa analizeze ceea ce este bun pentru toate fiintele si apoi sa vorbeasca abtinndu-se de la minciuna". "Gndeste nainte de a vorbi" este o recomandare cu caracter general. Totusi, pentru ca o persoana sa poata spune adevarul, trebuie n primul rnd sa-l fi trait n propria sa fiinta. De aceea sensul cel mai nalt al lui SATYA l reprezinta nsasi profunda transformare interioara ce are ca rezultat revelarea Sinelui Esenta Ultim.

Pagina 33 din 181

33

In stiinta actuala se cunosc multe cazuri n care o teorema, o lege sau o idee apreciata la un moment dat ca fiind un adevar absolut, peste o perioada de timp a ajuns sa fie infirmata sau sa constituie un adevar partial nglobat ntr-un sistem mai amplu si mai profund. Pe masura ce o fiinta si eleveaza constiinta, rafinndu-si perceptiile interioare precum si capacitatea de exprimare, ajunge sa traiasca un proces similar celui descris anterior n care noua modalitate de ntelegere l plaseaza la un nivel mai nalt dndu-i astfel o viziune mai

Pagina 34 din 181

34

ampla si mai integrata asupra unui fenomen. Acest proces de transformare care implica totdeauna rasturnarea principiilor limitatoare, eliminarea dogmatismului, depasirea conformismului asociata cu o stare de compasiune pentru cei care nu au ajuns nca la acest nivel, este o consecinta fireasca a procesului de trezire a constiintei.

Plasndu-ne la un nivel superior, dispare treptat interesul pentru fenomenele fluctuante, trecatoare si apare o aspiratie

Pagina 35 din 181

35

catre tot ceea ce este universal valabil, superior, naltator, sublim. De aceea, nteleptii Orientului au afirmat ca lumea este o iluzie, iar omul obisnuit poate n multe directii sa fie asemanat cu o masina caci el este inconstient fata de realitatile subtile, adevarate si nu exista nici un alt motiv sa fie asa dect doar faptul ca el a consimtit sa fie astfel.

Starea celui care prin cautarea Sinelui a atins Adevarul Ultim este sublima

Pagina 36 din 181

36

beatitudine a libertatii totale. Ea este libertate pentru ca n acest moment yoghinul nu mai este constrns de nici o lege sau determinare exterioara. Ea este tacere, caci, citindu-l pe LAO TZE, "orice ai spune despre Adevarul Ultim devine o minciuna n momentul n care te supui lui".

Cele 12 calitati pe care le implica SATYA snt:

Pagina 37 din 181

37

- veracitatea, sau faptul de a te abtine de la orice forma de minciuna, aceasta atragnd disparitia temerii; - egalitatea psihica; - stapnirea de sine; - absenta dorintei n emulatie (la nivelul dorintelor superficiale) arata daca e util sa dorim un lucru; - iertarea;

Pagina 38 din 181

38

- modestia; - puterea de ndurare (rezistenta); - absenta geloziei; - mila; - atentia si consideratia pentru ceilalti; - filantropia dezinteresata; - dominarea asupra sa nsasi.

Pagina 39 din 181

39

Daca mintea nutreste gnduri adevarate, daca omul rosteste cuvinte adevarate si daca ntreaga fiinta este bazata pe adevar, atunci se creeaza conditiile pentru fuziunea cu infinitul. Realitatea n natura sa fundamentala este dragoste si adevar si se exprima prin aceste doua aspecte. Viata yoghinului trebuie sa se conformeze strict acestor doua fatete ale realitatii. De aceea este absolut necesara AHIMSA, care n esenta se bazeaza pe

Pagina 40 din 181

40

iubire. SATYA presupune adevar total n gnd, vorbire si fapta. Neadevarul, sub orice forma, scoate fiinta din armonia n care exista n mod esential cu legea fundamentala a Adevarului.

Exista 4 pacate provocate prin vorbire: obscenitatea si injuriile, a spune neadevaruri, calomnia sau inventarea unor lucruri si ridiculizarea a ceea ce este sacru pentru ceilalti. Controlul vorbirii duce la dezradacinarea raului de orice fel. Cnd

Pagina 41 din 181

41

mintea nu mai este orientata negativ n nici o directie ea este imediat umpluta cu bunatate fata de toti. Cel care a nvatat sa-si controleze felul de a vorbi, simtind cnd trebuie si cnd nu sa vorbeasca, a obtinut un autocontrol n mare masura. Cnd o astfel de persoana vorbeste, ea va fi ascultata cu respect si cu atentie. Cuvintele sale vor fi tinute minte caci ele vor fi bune si adevarate.

Pagina 42 din 181

42

In YOGA SUTRAS (cap. 2 sutra 36) PATANJALI afirma: "Fiind ferm stabilit n SATYA, rezultatul actiunilor va fi dobndit, el depinznd n ntregime de vointa noastra". Atunci cnd aspirantul devine ferm stabilit n veracitate, prin practica acesteia ca lege universala, neconditionata de timp, tara, nastere si circumstante, el capata un BUDDHI (intelect) divin. El este capabil sa dobndeasca fructul KARMA-ei sale (legea cauzei si a efectului) conform cu dorinta sa. De obicei, rezultatul KARMA-ei este independent de dorintele noastre, dar acest lucru nu este valabil n cazul unui om care a

Pagina 43 din 181

43

realizat perfect SATYA. Prin practicarea lui SATYA, yoghinul capata adevarul vorbirii. Tot ceea ce spune va deveni adevarat, se va realiza. In YOGA acest lucru este numit vorbire psihica. Aspirantul dobndeste astfel o anumita putere psihica, mintea sa devine la fel de clara ca o oglinda, astfel nct ea reflecta tot ceea ce spune. Astfel, rezultatul oricarei actiuni este n totalitate dependent de el - rezultatul nu mai depinde de schimbare. Sau, se poate spune ca acela care a atins perfectiunea n SATYA e capabil sa cntareasca perfect orice cuvnt pe care-l rosteste pentru ca el are control perfect

Pagina 44 din 181

44

asupra vorbirii, dar acest lucru este foarte dificil.

Numai acela care stie sa-si cntareasca fiecare cuvnt poate spune adevarul; acest lucru devine o conditie a vorbirii sale. El nu exprima nimic care sa nu fi fost cntarit prin puterea spirituala. In acest fel el poate controla n asa masura vehicolul vorbirii nct orice rosteste se realizeaza. Acestea snt cele doua ntelesuri ale acestei SUTRA a lui PATANJALI. In primul rnd, ea nseamna

Pagina 45 din 181

45

ca orice spune fiinta se realizeaza si n al doilea rnd, ea nseamna ca rezultatul actiunilor depinde de vointa sa.

Practica lui SATYA atrage dupa sine VAK-SIDDHI. VAK-SIDDHI = putere yoghina extraordinara, obtinuta prin practica lui SATYA, gratie careia tot ceea ce spune sau gndeste yoghinul devine adevarat, efectiv si se realizeaza (aceasta deoarece energia individului se mareste, intrnd benefic n

Pagina 46 din 181

46

rezonanta cu energia subconstientului colectiv).

ASTEYA (non-furtul)

(mergi la inceput, AHIMSA, SATYA, ASTEYA, BRAHMACHARYA, APARIGRAHA, SAUCHA, SANTOSA, TAPAS, SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA)

Pagina 47 din 181

47

Dorinta de a poseda si de a se bucura de bunul altuia conduce oamenii catre fapte profund negative. Din aceasta dorinta vine ndemnul de a fura si invidia. ASTEYA (A = nu, STEYA = fura) sau "a nu fura" include nu numai a nu lua ceea ce apartine altuia fara permisiunea sa, dar si a nu folosi ceva pentru alt scop dect cel initial, sau mai mult dect a permis-o posesorul. Astfel, ea include nstrainarea, abuzul de ncredere si folosirea gresita. Yoghinul reduce nevoile sale la minim, gndind ca daca aduna lucruri

Pagina 48 din 181

48

de care nu are ntr-adevar nevoie, el este un hot.

La nivel mental nseamna lipsa de lacomie si aceasta trebuie nteleasa ntr-un sens mai larg: "sa nu rvnesti". Dorinta initiala de a avea ceea ce poseda altii este cauza care duce la nsusirea lucrurilor altora. Dar si simplul gnd de rvnire la ce are altcineva poate tulbura echilibrul emotional si mental. El creeaza insatisfactia, invidia. Furtul real, daca se realizeaza, este

Pagina 49 din 181

49

doar un produs direct al gndului initial. De aceea yoghinul si reduce necesitatile fizice la posesiunile pe care poate el sa le utilizeze si chiar si acestora le acorda o mica importanta.

ASTEYA, asa cum o defineste nteleptul VYASA n comentariul la YOGA SUTRAS ale lui PATANJALI, este: " Insusirea fara permisiune a lucrurilor de valoare ale altora". Furtul nseamna a lua ceea ce are altcineva. Insa ASTEYA nu este simpla

Pagina 50 din 181

50

negare a acestui lucru asa cum o gndesc majoritatea oamenilor. Binenteles aproape toti cei care ncep sa practice YOGA nu mai au tendinta sa fure n mod concret un lucru. VYASA spune: "se respecta ASTEYA atunci cnd, eliberat de orice dorinta, yoghinul refuza nsusirea bunurilor care apartin altora."

Deci, daca cineva doreste un lucru apartinnd altuia si l ia, el este un hot. Daca doreste ceva si nu-si nsuseste acel obiect,

Pagina 51 din 181

51

nu este un hot, dar nu practica ASTEYA. Doar daca nu doresti si nici nu iei nici un obiect de la altcineva, respecti ASTEYA. Att timp ct doresti ceea ce are altul, realizezi un furt la nivelul intentiei, n plan mental. Cheia este deci eliberarea de dorinte. O fiinta poate sa "vrea" ceea ce are din punct de vedere spiritual mai mult o alta persoana, dar fara sa ncerce sa profite numai de efortul celorlalti. In aceasta situatie nu vrei ceea ce are celalalt ci vrei pur si simplu o realizare proprie echivalenta.

Pagina 52 din 181

52

ASTEYA implica de asemenea abtinerea de la orice nedreptate, imperativul fiind sa lasi fiecaruia ceea ce merita, n sensul de a nu da mai putin dar nici mai mult dect trebuie.

Atunci cnd yoghinul este perfect stabilit n ASTEYA, comorile vin catre el din toate partile. Oamenii se simt fericiti sa-i poata oferi cele mai bune lucruri pe care le

Pagina 53 din 181

53

au si oriunde fiintele cele mai elevate snt atrase catre el.

In YOGA SUTRAS, capitolul 2, SUTRA 37, PATANJALI afirma: "Fiind ferm stabiliti n ASTEYA, toate comorile ni se prezinta singure".

Cnd aspirantul spiritual s-a stabilit ferm n virtutea yoghina a onestitatii el capata o

Pagina 54 din 181

54

putere de cunoastere asemanatoare clarviziunii sau constiinta intuitiva. Este exact aceeasi facultate pe care o poseda profetii. Prin intermediul acestei facultati de cunoastere, aspirantul devine constient de pietrele pretioase din apropiere.

Exista unele persoane care-si pot da seama ct de bogat este un om din apropiere. Aceasta este un fel de constiinta intuitiva, posibila datorita unei onestitati absolute, neconditionate, universale. Scopul

Pagina 55 din 181

55

ei este de a face ntreaga viata curata, de a purifica ntreaga structura a personalitatii. Cnd acest lucru a fost realizat, personalitatea devine ca o oglinda n care mintea divina se reflecta. Atunci cnd oglinda este curata ca puteti vedea fata n ea. Virtutea de a fi onest (ASTEYA) confera un fel de constiinta prin intermediul careia puteti deveni constient de comorile ascunse.

Insa, n timp ce alti oameni rvnesc bogatie, putere, faima sau placeri, yoghinul

Pagina 56 din 181

56

nu doreste dect un singur lucru: sa-l adore pe Dumnezeu. Eliberarea de a rvni l face sa nlature multe tentatii. Dorinta puternica dupa ceva tulbura mintea, i face pe oameni josnici si rai, i face infirmi. Cel care asculta de porunca "Nu fura", nteleasa n sensul ei general, devine posesorul tuturor bogatiilor.

BRAHMACHARYA (continen a)

Pagina 57 din 181

57

(mergi la inceput, AHIMSA, SATYA, ASTEYA, BRAHMACHARYA, APARIGRAHA, SAUCHA, SANTOSA, TAPAS, SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA)

BRAHMACHARYA = abstinen sau continen sexual i senzual prin care poten ialul sexual al fiin ei umane este transmutat n energie, iar energia rezultant este sublimat n mod armonios pentru a accelera evolu ia spiritual .

Pagina 58 din 181

58

CONTINEN A SEXUAL = nfrnare, re inere, control deplin con tient al func iei sexuale att de c tre b rbat ct i de c tre femeie, implicnd contactul sexual cu atingerea unui num r nelimitat de orgasme de c tre cei doi (la unison sau separat) dar care nu se finalizeaz prin ejaculare la b rbat i nici prin desc rcarea exploziv a poten ialului creator specific la femeie. Acest mod

Pagina 59 din 181

59

superior de a tr i actul sexual f r epuizare, permite transmutarea biologic a poten ialului sexual, creator, n forme superioare de energie vital , psihic , mental , spiritual , datorit unor procese inefabile de sublimare l untric .

St pnirea n timpul exercit rii func iei amoroase a poten ialului sexual este specific tradi iei Taoiste care urm re te s

Pagina 60 din 181

60

realizeze astfel o echilibrare deplin i o polarizare pe multiple nivele a energiilor YANG (+) i YIN (-) n fiin . Prin realizarea cu succes a continen ei sexuale de c tre cei doi, n cuplu, tr irea amoroas devine plenar , dispare senza ia de vl guire i somnolen care nso e te ejacularea, este evitat sarcina nedorit , femeia poate atinge n timp, de ori cte ori vrea, starea de orgasm, armonia de cuplu i fericirea se amplific . n concep ia oriental , amorul realizat ntr-o stare continu de continen

Pagina 61 din 181

61

sexual devine o gradat dilatare d t toare de extaz, n care cuplul expansioneaz n infinit dep indu- i astfel toate limit rile.

n mod normal, la majoritatea femeilor exist n stare latent capacitatea de a realiza spontan continen a sexual . Aceast disponibilitate le permite chiar multor femei s poat tr i adeseori orgasme multiple f r desc rcarea poten ialului sexual. La b rbat

Pagina 62 din 181

62

realizarea continen ei sexuale implic un anumit antrenament gradat i realizarea unei st ri de echilibrare a energiilor YANG (+) i YIN (-).

Angrenarea permanent a continen ei sexuale este o practic curent n HATHA YOGA i n Taoism. Experien a continen ei sexuale n cuplu permite fiin ei umane s

Pagina 63 din 181

63

realizeze ceva extraordinar, f cnd-o s realizeze c , componenta biologic a atrac iei fa de sexul opus nu este reprezentat numai de instinct ci i de alte aspecte energetice, subtile, psihoemo ionale, care sunt integrate sub forma energiilor YANG (+) i YIN (-) n complexul sistem al comportamentului sexual-afectivmental. Din punct de vedere fiziologic, CONTINEN A SEXUAL reprezint un proces ciclic, ascendent, care evolueaz n mai multe faze: a) faza de excita ie; b) faza de

Pagina 64 din 181

64

platou; c) coitul propriu-zis; d) faza de evitare a ejacul rii cu transmutarea gradat n energie a unei cantit i infime din poten ialul sexual; e) orgasmul normal; f) n continuare urmeaz din nou (dup un anumit interval de timp de la 15 la 30 de minute) o faz de evitare a ejacul rii cu transmutarea gradat n energie a unei cantit i infime din poten ialul sexual; g) orgasmul al doilea mult mai intens i mai profund dect cel de dinainte.

Pagina 65 din 181

65

Dac att b rbatul ct i femeia controleaz cu succes poten ialul sexual, gra ie continen ei sexuale, ei pot continua rela ia amoroas intim , indefinit n timp. Prin continen a sexual tr irea amoroas devine un etern nceput i permite s fie tr it iubirea cosmic . n leg tur cu continen a sexual se cuvine s amintim c gndirea str veche Oriental i n special TANTRA, confer iubirii sexuale transfiguratoare

Pagina 66 din 181

66

semnifica ia profund a unei c i de autocunoa tere i perfec ionare spiritual a fiin ei umane. Prin intermediul acestei iubiri oceanice n care totul devine cu putin , se realizeaz transcenderea condi iilor comune, limitatoare i survine o fuziune cosmic a cuplului n Universul infinit.

Unirea erotic nesfr it se transform ntro expansiune, beatific , grandioas ; astfel,

Pagina 67 din 181

67

datorit sublim rii amoroase, se dep e te un act biologic instinctual i cuplul uman ob ine valen e inefabile de cuplu cosmic, ideal, divin. Senzualitatea amplificat , gra ie continen ei sexuale perfecte, apare n tradi ia spiritual indian drept un mijloc de a atinge Extazul Perfect (SAMADHI). Experien a erotic intens facilitat de continen a sexual este astfel investit cu valori trans-senzoriale. Realizat astfel, ea conduce la o stare progresiv de beatitudine

Pagina 68 din 181

68

i autonomie pentru ambii iubi i. Continen a sexual , n viziunea yoghin este un mod misterios de cunoa tere, voluptatea perfect controlat jucnd aici doar rolul de vehicul, prin intermediul c ruia se transcende con tiin a normal , limitat i se instaleaz starea extatic de iluminare d t toare de eliberare i n elepciune. Gra ie continen ei sexuale, tensiunea sexual intens nu se consum prin actul ejacul rii; emisiunea seminal este oprit

Pagina 69 din 181

69

printr-un puternic proces de focalizare mental , care permite un autocontrol fiziologic deplin al ejacul rii, dar i al tr irii erotice autonome.

Aceast tehnic extraordinar de realizare a unirii sexuale nesfr ite este de natur s declan eze uneori trezirea energiei colosale individuale KUNDALINI SHAKTI, sublimnd i convertind poten ialul energetic ce rezult

Pagina 70 din 181

70

prin transmutarea biologic n forme din ce n ce mai rafinate de energie vital , psihic , mental , care, la rndul lor, sporesc i reveleaz for a spiritual . Continen a sexual , realizat cu succes un anumit interval de timp, face totodat s se trezeasc i s se amplifice capacit ile psihomentale, dincolo de normalitate. ndeplinind ntr-o stare de transfigurare i adora ie fuziunea amoroas , pentru adorator, n acele clipe, iubita sintetizeaz ntreaga natur feminin (Eternul Feminin);

Pagina 71 din 181

71

ea este n acela i timp mama, sora, amanta, so ia, fiica, fiind deci substitutul i esen a Naturii (PRAKRITI), sursa principal a bucuriei i a repaosului prin care totul se manifest n Univers. Prin continen a sexual , jocul erotic se realizeaz pe un plan trans-biologic, cosmic, f r sfr it, iubi ii ncorpornd "O CONDI IE IDEAL DE ZEI", n sensul c ei nu numai c experimenteaz beatitudinea, ci i c pot contempla direct realitatea ultim .

Pagina 72 din 181

72

BRAHMACHARIA (continen a) I FERICIREA AMOROAS

(mergi la inceput, AHIMSA, SATYA, ASTEYA, BRAHMACHARYA, APARIGRAHA, SAUCHA, SANTOSA, TAPAS, SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA)

Pagina 73 din 181

73

n lumina invataturii milenare YOGA, omul detine facultati care ii permit sa depaseasca realitatea empirica, banala care il limiteaza. El este capabil sa utilizeze posibilitatile corpului sau prin angrenarea proceselor de transmutatie cu mult dincolo de functiile lui biologice. Cinta, picteaza, danseaza, ride. Si face atitea alte lucruri pe care Bios-ul lui nu le prevazuse pentru el. De ce nu? Cu conditia sa nu

Pagina 74 din 181

74

tulbure legile devenirii si armoniei care reprezinta ordinea fireasca a vietii.

Functia sexuala poate de asemenea sa fie ocazie a anumitor practici imbogatitoare perfect naturale angrenate la unison cu ambianta macrocosmica fara a perturba ordinea fireasca a vietii. Atunci totul se transforma si gratie transfigurarii unificatoare, un potential urias va fi sublimat. Viata insasi traita cu dragoste ne va ajuta spontan sa sublimam totul. Daca

Pagina 75 din 181

75

ulterior mai avem ceva de facut, aceasta este sa constientizam bogatia energiei care se lanseaza impetuos pentru a ne face sa traim imbogatiti prin extaz o noua viata. Si sa jubilam. Si sa ne bucuram din toata fiinta de fericirea de a fi om, o fiinta topita intr-o alta fiinta, unita inefabil, empatic si total prin DRAGOSTE cu NEMARGINIREA.

Pagina 76 din 181

76

Aceste momente sint adesea prea scurte. Am vrea sa le prelungim dar orgasmul le incorporeaza adesea prea repede cu victoria sa triumfatoare care ne rapeste prompt potentialul fundamental de actiune.

Exista practici care, printr-o manipulare constienta a energiilor launtrice ale fiintei intirzie orgasmul. El poate fi de asemenea inhibat complet sau controlat astfel incit sa-l putem trai de un numar urias de ori fara sa se ejaculeze, ceea ce permite sa se

Pagina 77 din 181

77

reinceapa si sa se cunoasca infinit mai multe orgasme fara cheltuiala seminala. Actul sexual poate fi prelungit indefinit si reinceput la vointa.

Energia vitala este stimulata si sarbatoarea corpului traita ca o fericire extraordinara dureaza atit cit se doreste. In afara acestor practici superioare, fundamentale, actul sexual presupune epuizare, diminuare si o placere palida. El este atunci si o activitate fizica intensa, care poate de asemenea duce

Pagina 78 din 181

78

pina la oboseala si vlaguire accentuata ce va face sa apara blazarea. Atunci sarbatoarea inceteaza rapid de a mai fi euforica sarbatoare a inceputului. Ea devine un abuz, cu toate consecintele specifice tuturor abuzurilor.

ANALIZA COMPARATIVA

ORGASM OBISNUIT (cu ejaculare)

Pagina 79 din 181

79

- Explozie (inevitabil, energia erotica se risipeste in scurt timp definitiv si inutil iar intensitatea trairii se diminueaza gradat in comparatie cu amploarea celor simtite la inceputul experientei amoroase. In timp scurt - si din aceasta cauza face sa apara o stare de nostalgie fata de manifestarea sa fulgerator de rapida.

Pagina 80 din 181

80

-In corp (grosier) doar.

-Joc cu celalalt.

-Eu depind de el/ea.

Pagina 81 din 181

81

-Femeia pasiva/ barbatul activ.

-Respiratie accelerata, haotica.

-Act reflex care da nastere unei pierderi a controlului (inconstienta - impresie de traire animalica, nestavilita)

Pagina 82 din 181

82

-Miscare.

-Disponibilitate amoroasa limitata in timp datorita epuizarii ce rezulta in urma pierderii intempestive a energiei sexuale prin ejacularea spermei la barbat si a descarcarii explozive la femeie, conducind la instalarea unei stari de vlaguire si somnolenta care, in cazul excesului, se traduce prin instinctiva repulsie fata de celalalt sau greata fata de sine.

Pagina 83 din 181

83

-Teama uneori inconstienta fata de pericolul fecundarii sau graviditatii nedorite care atrage dupa sine folosirea contraceptivelor ce provoaca stari de frustrare si tulburari hormonale in timp.

-Atasament, dorinta egoista.

Pagina 84 din 181

84

-Pierderea constiintei.

-Datorita pierderii intempestive si inutile a unei mari cantitati de energie sexuala pe cale reflexa, la scurt timp dupa aceea potentialul mental si psihic este diminuat, trairea afectiva fiind mult estompata, iar intensitatea senzatiilor sexuale si a trairilor erotice se micsoreaza considerabil; in plus,la nivel intelectual resimtindu-se o stare de viscozitate.

Pagina 85 din 181

85

ORGASM TOTAL SUCCESIV (f r ejaculare)

-Implozie (energia erotica se sublimeaza, transmutata in energii din ce in ce mai elevate si se acumuleaza in planurile profunde ale fiintei provocind atit stari unice de placere cit si fenomene extraordinare, de o bogatie fascinanta prin finetea lor. Intensitatea trairii se mareste

Pagina 86 din 181

86

constant si nu se micsoreaza in finalul experientei).

-In afara timpului (indefinit ca durata si prin urmare tangent cu infinitul), prin senzatia oceanica de plenitudine pe care o induce in intreaga fiinta la ambii parteneri, dindu-le fericire si bucurie de a trai.

Pagina 87 din 181

87

-In afara corpului (atit subtil sau psihic cit si la nivel mental), dar antrenind totodata armonios si corpul prin forta senzatiilor erotice resimtite global.

-Joc cu (in) sine, simultan cu perceperea empatica a celuilalt ca si cum te-ai simti pe tine insuti.

Pagina 88 din 181

88

-Celalalt dispare datorita transfigurarii realizate spontan si astfel se resimte o gigantica dilatare a constiintei tale fuzionata cu a celuilalt, in Cosmos, la nesfirsit.

-Femeia activa/ barbatul pasiv.

-Respiratie blinda, calma, ritmata de la sine.

Pagina 89 din 181

89

-Act hiperconstient, si in intregime stapinit, ce conduce progresiv la un abandon extatic care face sa se manifeste o beatitudine amoroasa inefabila, care odata instalata isi face resimtite ecourile in cutele cele mai intime ale fiintei 2-3 zile la rind dupa experienta.

Pagina 90 din 181

90

-Ne-miscare alternind cu unduiri incetinite, la care corpul celuilalt raspunde cu tandrete si nesat in sintonanta unei armonii depline.

-Disponibilitate amoroasa nelimitata, facind posibila o traire erotica de o intensitate covirsitoare 8-10 ore in sir (CU CONDITIA CA AMBII PARTENERI SA-SI CONTROLEZE TOTAL ENERGIA SEXUALA), in care vitalitatea erotica a celor doi, in loc sa se diminueze se amplifica, facind sa apara o plenara stare de

Pagina 91 din 181

91

forta launtrica precum si o satisfactie sexuala deplina.

-Eliberarea completa de orice restrictii sau tensiuni penibile, facind perfect posibila o manifestare erotica sanatoasa si exuberanta determinata de anularea oricarei limitari fiziologice prin suspendarea totala a ejacularii la barbat, indiferent de durata contactului sexual.

Pagina 92 din 181

92

-Detasare, dorinta transcendata in nondorinta, care face sa apara un sentiment de impacare cu sine si fericire durabila pe care o revarsam asupra celuilalt prin duiosie si recunostinta.

-Trezirea potentialului mental latent, ascutirea luciditatii constiintei, amplificarea inteligentei, intuirea spiritului sau constiinta constiintei. Gratie transmutarii si sublimarii integrale in alte forme de energie a fortei

Pagina 93 din 181

93

sexuale la ambii parteneri, atit in cursul experientei amoroase cit si mult timp dupa aceea (2-3 zile in sir), puterea psiho-mentala este mult amplificata, aceasta determinind totodata trezirea capacitatilor parapsihice latente (telepatie, premonitie, clarviziune, intuitie, etc.); apare o stare coplesitoare de euforie afectiva si o sintonie marita fata de evenimentele cu continut afectiv pozitiv; vitalitatea este mult marita si aceasta atrage dupa sine scaderea nevoii de somn; energia intelectuala creste fata de normal; gindirea este plina de fantezie creatoare si deosebit de lucida; survine o disponibilitate,

Pagina 94 din 181

94

fara ca prin aceasta sa rezulte cea mai mica epuizare.

APARIGRAHA (non-acumularea sau modestia)

(mergi la inceput, AHIMSA, SATYA, ASTEYA, BRAHMACHARYA, APARIGRAHA, SAUCHA, SANTOSA, TAPAS, SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA)

Pagina 95 din 181

95

Cuvntul sanscrit este derivat de la GRAHA-apucare (nfascare) si PARI- de jur-mprejur; prefixul "A" face cuvntul negativ. S-a tradus prin "a nu ngramadi" sau "a nu aduna". Aceasta este asadar un alt aspect mai profund al regulii "a nu fura" sau lipsa lacomiei. A nu fura nseamna sa nu iei ceea ce nu-ti apartine; a nu acumula nseamna sa nu aduni ceea ce nu ai nevoie. Regula este formulata n asa fel nct sa includa si ideea de a nu accepta favoruri, a

Pagina 96 din 181

96

nu te atasa de obiectele pe care le posezi, a nu acumula bunuri materiale.

Prin aceasta atitudine, viata devine mai simpla. Niciodata nu ai senzatia de nemultumire, ca-ti lipseste sau ai pierdut ceva. Fara sa sugeram ca trebuie asteptata vreo rasplata (aceasta ar fi n contradictie cu practicile YOGA), se poate spune ca multi dintre cei care ncep sa practice YOGA descopera ca orice lucru de care au nevoie cu adevarat le este dat chiar atunci cnd au

Pagina 97 din 181

97

nevoie de el. Ei ajung la o stare de spirit n care snt multumiti cu orice s-ar ntmpla deoarece au un sentiment de siguranta interioara. Trebuie sa ne gndim ca nu este important ce avem, ci cum folosim ceea ce avem. Nu sntem aici pentru a ne satisface propriile dorinte.

Yoghinul nu-si procura lucruri numai de dragul de a le avea ci numai daca i snt ntr-adevar necesare. El resimte placere n a vedea pe altii ca se bucura de ceea ce ei

Pagina 98 din 181

98

poseda si face aceasta fara nici un simtamnt de gelozie. Daca noi nu mai dorim sa acumulam bunuri inutile, putem de asemenea sa ne bucuram daruind. Aceasta este bucuria de a i face pe ceilalti fericiti, fericirea fericirii altuia. Inteleasa la un nivel profund spiritual, aceasta atitudine este asemenea gratiei unei forte cosmice, Soarele de exemplu, care se daruie tuturor n mod egal.

Pagina 99 din 181

99

Nu trebuie sa facem din obtinerea lucrurilor un scop n sine. Trebuie pur si simplu sa le folosim fara a ajunge sa fim dependenti de ele. In epoca actuala, oamenii au dezvoltat un sistem economic nenatural ce a avut drept rezultat "societatea de consum" n care oamenii snt incitati sa cumpere si sa posede tot ceea ce este "mai de lux" sau "mai la moda". Ei doresc mereu alte lucruri noi renuntnd la obiecte similare care i-ar fi putut servi la fel de bine numai pentru ca cele noi au alta culoare sau alta forma, sau alt amanunt total nesemnificativ.

Pagina 100 din 181

100

Omul are o tendinta de a acumula la nesfrsit bunuri materiale iar aceasta este o consecinta a starii de agitatie mentala care-l face sa-si doreasca mereu altceva. Niciodata posesiunea unui lucru nu-l va multumi, caci imediat mentalul se ndreapta catre un altul iar lantul se continua nentrerupt. De aceea nteleptii au afirmat ca cel mai bogat este cel sarac n dorinte. Printr-o atitudine n spiritul lui APARIGRAHA se va putea folosi timpul si energia care pna acum erau irosite

Pagina 101 din 181

101

pentru acumularea si pastrarea de lucruri inutile.

Majoritatea oamenilor snt nlantuiti de dorinte: doresc putere, placere, bunuri materiale, recunoastere, admiratie etc. Un exercitiu practic pentru a elimina aceasta stare ce mpiedica evolutia prin YOGA este concentrarea asupra realizarii unei stari mentale eliberate de lacomie. Incepe ziua gndindu-te la motivul care te determina sa-ti desfasori munca zilnica. Gaseste-ti

Pagina 102 din 181

102

ntotdeauna un motiv nalt, elevant, cum ar fi bucuria de a servi pe altii, binele omenirii si fereste-te de actiunile ndeplinite fara placere, mecanic, care ar putea avea consecinte negative pentru alte fiinte sau n care singurul scop snt banii. Analizeaza te daca ai privit cu invidie pe cei care au ceea ce tu nu ai si constientizeaza faptul ca toate posesiunile lumesti snt doar temporare, deci iluzorii. Ele nu pot apartine spiritului.

Pagina 103 din 181

103

Un ntelept contemporan relateaza o ntmplare n care un om a venit sa-i laude capacitatea de a renunta la toate bunurile materiale. "Eu nu am renuntat la nimic, raspunse nteleptul. Tu esti cel care a renuntat la ceea ce aveai mai de pret: starea de fuziune cu Divinul". Totodata un yoghin avansat poate accepta sa i se ofere un obiect daca el stie sa o faca n asa fel nct sa nu se ataseze de acel obiect si, folosindu l inteligent, poate face bine celorlalte fiinte.

Pagina 104 din 181

104

Cheia este sa avem controlul asupra lucrurilor si sa nu permitem ca ele sa ajunga sa ne controleze prin dorinta pe care o declanseaza n noi. Trebuie n prealabil sa fie facuta o analiza lucida profunda a situatiei pentru ca altfel exista riscul sa ne pacalim spunnd ca dorim un lucru pentru altii cnd de fapt n noi persista dorinta pentru acel lucru.

Pagina 105 din 181

105

APARIGRAHA implica respingerea cadourilor pe care alti oameni ni le fac n cadrul relatiilor conventionale. Acest aspect se explica prin faptul ca un cadou aduce aceluia care l primeste toate elementele psihice cu care l-a ncarcat acela care l ofera, n special dorinte, obligatii, care creeaza un sir de datorii ce nu pot fi compensate ntotdeauna si care pun independenta n pericol. Atitudinea trebuie sa fie nsa radical diferita cnd avem de-a face cu o relatie profunda cu alta fiinta sau cu nsasi natura, pentru ca n aceasta situatie este de dorit sa ne daruim ct mai

Pagina 106 din 181

106

sincer, constientiznd faptul ca tot ceea ce primim de la natura este un dar. Indiferent ct de mult consideram noi ca am fi muncit pentru un anumit lucru, acesta nu a fost dect un dar, pentru ca de fapt totul nu tine dect de o integrare armonioasa a noastra n manifestare.

Inteleptul VACHASPATI MICRA care a comentat sutrele lui PATANJALI spune: " APARIGRAHA este abtinerea de la nsusirea obiectelor atunci cnd yoghinii vad o piedica

Pagina 107 din 181

107

n acumularea lor, n pastrarea sau n pierderea lor sau n atasarea fata de ele".

Aceasta nseamna ca nu este o piedica n obiectul n sine daca nu l doresti cu posesivitate si aceasta nu pentru ca l ignori total ci pentru ca el nu-ti pune nici un obstacol n evolutie. Iar n acest caz ti este permis sa-l dobndesti.

Pagina 108 din 181

108

Prin practica lui APARIGRAHA se nlatura frica, minciuna, ura, deziluzia, atasamentul, agitatia mintii, grija si supararea. Ea este un ajutor n practicarea lui AHIMSA, a lui SATYA si a lui ASTEYA. Yoghinul trebuie sa caute sa se detaseze de nevoia de acumulare excesiva si inutila a bunurilor terestre, diminund instinctul de proprietate, lacomia si uznd cu cea mai mare detasare de obiectele pe care le poarta. A nu crea o legatura cu un obiect de natura grosiera, comporta abtinerea de la orice dorinta de dobndire a ceea ce nu ne este necesar n mod absolut, respingerea a

Pagina 109 din 181

109

tot ceea ce nu ne este indispensabil. Aceasta caracteristica mai implica saracia n sens de modestie, de austeritate, detasarea de bunurile terestre, anularea dorintelor excesive de proprietate, care transforma obiectele din mijloace n scopuri.

Este necesar sa se lupte mpotriva lacomiei care se afla la baza dezechilibrului si a nefericirilor umane. Asa cum nu trebuie sa se rvneasca la lucrurile care nu ne apartin, tot astfel nu trebuie sa adunam sau

Pagina 110 din 181

110

sa dorim lucruri care n mod real nu ne snt necesare, sau care nu snt de folosinta imediata. De asemenea o persoana nu trebuie sa ia nimic de la o alta persoana fara sa fi muncit pentru aceasta fizic, mental sau spiritual, si nici sa nu astepte favoruri gratuite, pentru ca aceasta nu implica altceva dect saracie n spirit. Yoghinul stie ca acumularea de lucruri materiale duce catre o slabire a credintei n Dumnezeu si n el nsusi din moment ce ajunge sa se preocupe de viitorul sau.

Pagina 111 din 181

111

Prin APARIGRAHA yoghinul si face viata foarte simpla si pura, mentalul sau fiind eliberat de suferinta produsa de lipsa sau pierderea vreunui lucru exterior. Un mare ntelept contemporan spunea: "Cnd ai pierdut tot ceea ce putea fi pierdut, ramne doar Sinele Esenta Ultim. Yoghinii au numit aceasta stare "existenta pura". Daca un anumit lucru este necesar, el va veni de la Sine, la momentul potrivit. Viata unui om obisnuit este plina de o serie interminabila de perturbari si frustrari nsotite evident de reactiile sau consecintele lor. In acest fel

Pagina 112 din 181

112

este imposibil ca mentalul sa fie pastrat ntr-o stare de echilibru. Yoghinul si dezvolta capacitatea de a se pastra multumit, armonios, orice i s-ar ntmpla. Astfel el obtine pacea interioara ce l face sa transceanda iluzia si mizeria cu care lumea este confruntata. Yoghinul nu trebuie sa acumuleze averi si sa pastreze ceea ce nu i este strict necesar pentru a trai. Practica lui APARIGRAHA dusa la desavrsire confera yoghinului clarvederea, ceea ce l va face sa-si poata vedea vietile anterioare.

Pagina 113 din 181

113

NIYAMA

(mergi la inceput, AHIMSA, SATYA, ASTEYA, BRAHMACHARYA, APARIGRAHA, SAUCHA, SANTOSA, TAPAS, SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA)

NIYAMA constituie o a doua etapa n YOGA. In timp ce YAMA reprezinta reguli ce conduc la armonizarea relatiilor ntre om si

Pagina 114 din 181

114

toate fiintele, ntre om si societate, NIYAMA se refera la organizarea vietii interioare. NIYAMA snt reguli ale disciplinei individuale, n timp ce YAMA snt universale n aplicarea lor. A impune limite de comportament exterior, nu este suficient trebuie de asemenea restructurata personalitatea profunda prin intermediul celor cinci "observari" - NIYAMA. Dupa YOGA SUTRAS ale lui PATANJALI acestea snt:

1. SAUCHA (purificarea)

Pagina 115 din 181

115

2. SANTOSA (multumirea) 3. TAPAS (austeritatea) 4. SVADHYAYA (studiul) 5. ISHVARAPRANIDHANA (adorarea Divinului).

SAUCHA (purificarea)

Pagina 116 din 181

116

(mergi la inceput, AHIMSA, SATYA, ASTEYA, BRAHMACHARYA, APARIGRAHA, SAUCHA, SANTOSA, TAPAS, SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA)

Inteleptul VYASA afirma n comentariul sau la SUTRELE lui PATANJALI: "Dintre acestea cinci (NIYAMA), purificarea este realizata cu pamnt sau cu apa sau cu altceva asemanator, prin post sau alte cerinte legate de hrana purificata".

Pagina 117 din 181

117

Curatirea fizica ncepe n YOGA prin curatirea exterioara si interioara prin tehnicile de curatire a limbii, a nasului, a abdomenului, etc. Ea cuprinde sase tehnici secrete de purificare cunoscute sub numele de SHAT KARMA KRIYAS. Curatirea interioara si exterioara a corpului face sa fie eliminata starea de slabiciune fizica, deprimarea, deznadejdea, apatia, nlatura o mare parte din boli, starea de ngreunare, sentimentul de a fi murdar, marind

Pagina 118 din 181

118

imunitatea organismului. Yoghinii considera ca curatirea de suprafata, exterioara nu este propriu-zis o curatire. Ea nu este nici macar nceputul curatirii. Daca n interior esti curat, chiar daca esti acoperit cu noroi la suprafata, esti totusi curat. Daca interior esti murdar, orict de mult ar fi curatit exteriorul, esti n continuare murdar.

VIYASA continua: "Acestea snt exterioare. Curatirea interioara reprezinta curatirea de mizeriile agitatiei mentale."

Pagina 119 din 181

119

Intreaga activitate realizata pentru purificarea naturii emotionale este de asemenea o curatire de mizeriile agitatiei mentale. Acestea implica de asemenea eliminarea gndurilor si ideilor negative. De cele mai multe ori gndurile si ideile snt conditionate de stadiul de elevare a naturii noastre emotionale. Prin purificarea acesteia se purifica de asemenea si mentalul. Purificarea mentalului are o extraordinara importanta n practica YOGA

Pagina 120 din 181

120

si n evolutia fiintei, pentru ca mentalul pur poate determina la rndul sau purificarea tuturor celorlalte structuri ale fiintei. Inteleptii yoghini spun: "Mentalul poate transforma nectarul n otrava si otrava n nectar". Ei folosesc adesea exemplul lotusului care, desi creste n ape mlastinoase si pastreaza frumusetea stralucitoare, fara ca vreo picatura de noroi sa-i atinga petalele, pentru a ilustra starea unei fiinte pure, traind printre oameni obisnuiti. O stare de puritate, o atitudine interioara catre curatenie atrage catre fiinta

Pagina 121 din 181

121

care practica SAUCHA, prin rezonanta, numai energii benefice, nalte, pure.

Acesta este de fapt si principiul secret al alchimistilor care prin transmutari si sublimari repetate aspira catre starea supremei puritati simbolizata la nivelul material prin aur. Puritatea trupului este esentiala pentru o stare buna. In timp ce obiceiurile bune ca spalatul, purifica trupul la exterior, ASANA si PRANAYAMA l curata

Pagina 122 din 181

122

n interior. Deci aceste ramuri din YOGA pot fi incluse n SAUCHA.

Practicarea ASANAS-urilor tonifica ntregul corp si ndeparteaza toxinele si impuritatile cauzate de o nclinatie catre placerea grosiera. PRANAYAMA curata si aeriseste plamnii, oxigeneaza sngele si purifica nervii. Dar mai important dect curatirea fizica a trupului este curatirea mintii de emotiile sale care l tulbura. Acestea snt: ura, pasiunea, lacomia,

Pagina 123 din 181

123

desfrul, minciuna si mndria. Si mai importanta chiar dect aceasta este curatirea intelectului (BUDDHI) de gnduri impure. Impuritatile mintii snt eliminate cel mai repede prin iubire si devotiune, BHAKTI YOGA. Impuritatile intelectului sau ratiunii snt arse de focul introspectiei si prin cautarea frenetica a Adevarului.

KRIYA n limba sanscrita nseamna exercitiu, actiune si este n general asociat cu practicile de purificare. SAUCHA poate

Pagina 124 din 181

124

ngloba deci si STHULA KRIYA ce reprezinta ansamblul modalitatilor fizice prin care se opereaza purificarea structurilor grosiere dar si SUKSHMA-KRIYA ce reprezinta actiunile de purificare la nivel mental si spiritual ce permit fiintei sa se integreze mult mai armonios n ambianta subtila universala. Curatirea interioara aduce bucurie si confera fiintei o radiatie luminoasa si placuta. Ea aduce bunavointa si elimina ngrijorarile, frustrarile, tensiunea interioara, disperarea si bolile mentale. Cnd o fiinta este binevoitoare, ea vede la ceilalti n primul rnd calitatile, ignornd sau iertnd

Pagina 125 din 181

125

defectele. Respectul pe care o fiinta l acorda sincer altei fiinte pentru anumite calitati, l va face sa se respecte si pe sine nsusi si chiar sa fie respectat de ceilalti, aceasta atragnd dupa sine capacitatea de a depasi cu mare usurinta grijile si supararile. Cnd mintea este pura, lucida este foarte usor sa poata fi focalizata.

Prin concentrare se obtine astfel stapnirea simturilor (INDRIYA JAYA). In aceasta stare, yoghinul patrunde cu

Pagina 126 din 181

126

usurinta n templul propriului sau corp si vede propriul Sine oglindit n inima sa. In afara de puritatea corpului, a gndirii si a cuvntului este necesara si o puritate a mncarii. Pe lnga curatenia ce trebuie urmarita n timpul prepararii mncarii, este esential sa studiem puritatea elementelor pe care ea ni le ofera. Hrana reprezinta suportul, substanta ntregii vieti si ea este privita ca o faza a lui BRAHMAN (Absolutul). De aceea hrana trebuie mncata cu sentimentul ca este o ofranda pe care natura ne o daruieste si de aceea sfintii simt ca fiecare nghititura le confera putere spre

Pagina 127 din 181

127

a-l servi pe Dumnezeu. In felul acesta orice hrana devine pura. Pna la acest nivel, totusi, yoghinii au stabilit anumite reguli stricte ale dietei. In primul rnd este recomandat regimul vegetarian.

In mod general exista trei tipuri de hrana dupa efectul pe care-l produce asupra organismului. In aceasta directie BHAGAVAD GITA spune: "Hrana SATTVICA este cea care conduce la longevitate, inteligenta, forta, sanatate, bunastare si buna dispozitie; ea

Pagina 128 din 181

128

este savuroasa, substantiala, placuta si hranitoare. Hrana amara, acida, prea sarata, iritanta, prea condimentata, cea care declanseaza durere, dezordini fizice si mentale este RAJASICA. Hrana TAMASICA este cea care si-a pierdut valoarea (fiarta mai mult de 3 ore) care este insipida, alterata sau conservata, fetida, resturile lasate de cineva, hrana impura".

Regimul alimentar al yoghinului trebuie sa fie esential SATTVIC: cereale (gru, orez,

Pagina 129 din 181

129

orz, etc), lapte, unt clarifiat, fructe, miere, apa pura de ploaie. De asemenea HATHA YOGA PRADIPIKA mentioneaza: "Yoghinul nu trebuie sa-si umple niciodata stomacul mai mult de trei sferturi, lasnd un sfert gol pentru circulatia aerului."

Chiar si caracterul poate fi transformat dupa felul de mncare si modul n care o consumam. Omul este singura fiinta care mannca si atunci cnd nu-i este foame. Exista de asemenea foarte multi oameni

Pagina 130 din 181

130

care traiesc pentru a mnca n loc sa mannce pentru a trai. Cei ce mannca doar pentru placerea grosiera de a mnca, se hranesc n exces si ajung sa sufere de boli la nivel digestiv.

Yoghinii realizeaza n orice actiune echilibrul, asa ca ei mannca numai pentru a-si sustine din punct de vedere energetic, corpul fizic. Ei nu mannca nici prea putin nici prea mult.

Pagina 131 din 181

131

In concluzie, SAUCHA reprezinta activitatea de purificare realizata la toate nivelele fiintei insistnd n special pe puritatea mentala. PATANJALI n YOGA SUTRAS capitolul 2 SUTRA 41, afirma: "Prin practica puritatii mentale se dobndeste fericire, focalizarea mintii, control al mintii, viziunea Sinelui".

SANTOSA (multumirea)

Pagina 132 din 181

132

(mergi la inceput, AHIMSA, SATYA, ASTEYA, BRAHMACHARYA, APARIGRAHA, SAUCHA, SANTOSA, TAPAS, SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA)

PATANJALI afirma n YOGA SUTRAS, cap. 2: "Din multumire izvoraste suprema fericire". Ea nu este pur si simplu o acceptare pasiva a mprejurarilor n care te

Pagina 133 din 181

133

afli, ci mai degraba o aprobare activa a fiintelor care te nconjoara, o aprobare activa a mprejurarilor, pentru a te folosi la maximum de ele, chiar daca la prima vedere par nefavorabile.

Ca modalitate practica de antrenament implica sa fim hotarti sa transformam n bine orice s-ar ntmpla, fiind mereu multumiti de oameni si de evenimente. In acest sens este util sa cream o imagine mentala despre noi ca persoane multumite

Pagina 134 din 181

134

si fericite, care vad mereu partea frumoasa a lucrurilor.

Prin practica lui SANTOSA, yoghinul ajunge sa traiasca n permanenta o stare de plenitudine si bucurie pentru ceea ce el are si ceea ce el este fara ca nici o forta exterioara sau conflict interior sa i umbreasca armonia. El nu trebuie sa si conditioneze fericirea de dorinta obtinerii vreunui lucru. Deoarece agitatia mentalului creeaza ntotdeauna noi dorinte, aceasta

Pagina 135 din 181

135

speranta de fericire nu s-ar putea mplini dect partial si temporar. Aceasta implica de asemenea sa traim mereu n prezent fara a ne risipi n mod aberant potentialul energetic cu reprosuri si regrete lipsite de sens legate de trecut sau n imaginatii fanteziste legate de viitor. Aceasta multumire nu trebuie sa fie zdruncinata de nici un esec, caci pastrnd aceasta atitudine orice esec poate fi transformat ntr-o victorie stralucita. De asemenea, ea implica o egalitate n spirit la succes si la insucces. In BHAGAVAD-GITA, cap.2, KRISHNA i spune lui ARJUNA: "Cnd un om, o PARTHA, elimina

Pagina 136 din 181

136

din mintea sa toate dorintele si cnd este satisfacut n Sine prin sine, se spune ca este ferm n ntelegerea sa.""Cel care nu se implica n suparari si nu se complace n placeri, cel care a parasit orice dorinta, atractie, teama si mnie, acela este ferm n ntelepciunea sa.""Cel pe care nici un lucru exterior nu-l afecteaza fie ca dobndeste binele sau raul, care nu uraste si nu se complace n bucurii efemere, acela este ferm n ntelepciunea sa."

Pagina 137 din 181

137

Cnd yoghinul nu mai este supus valurilor emotiei care l ridica sau l coboara deoarece el transcende alternantele si schimbarile exterioare si cnd poate pastra un echilibru interior n mijlocul loviturilor neprevazute ale vietii, atunci el a atins starea de egalitate a spiritului, absolut necesara pentru a traversa demn si glorios toate obstacolele ce apar n calea evolutiei sale spirituale.

Pagina 138 din 181

138

O fiinta a carei minte nu se pastreaza ntr-o stare de multumire nu se poate concentra. Yoghinul ajunge sa nu simta lipsa tuturor lucrurilor suplimentare si atunci el este n mod natural multumit. Un om multumit a atins plenitudinea pentru ca aceasta nseamna ca el cunoaste si traieste iubirea fata de Divin si si mplineste astfel menirea sa. El este o fiinta binecuvntata pentru ca el cunoaste adevarul si fericirea. Multumirea si linistea snt stari ale mintii. Diferente superficiale pot sa se nasca ntre oameni din cauza rasei, a credintelor, a conceptiilor lor etc. Diferentele creeaza

Pagina 139 din 181

139

tensiuni si apoi trezesc conflicte constiente sau inconstiente care distrag si perturba mintea. In aceste stari mintea si pierde capacitatea de focalizare si pacea. Atunci cnd flacara spiritului nu plpie n vntul dorintei, apar multumirea si linistea.

Nemultumirea este unul din voalurile lui AVIDYA (ignoranta), trebuind prin urmare sa fie ndepartata, deoarece ea provoaca multe complexe indezirabile si induce o stare de

Pagina 140 din 181

140

boala psihica, iar daca mintea este bolnava, nici o practica spirituala nu este posibila.

In meditatie constiinta trebuie eliberata de toate erorile mentale, voalurile si complexele, prin urmare fiinta trebuie sa practice SANTOSA (multumirea). Fericirea care rezulta de aici este neegalata. Ca rezultat al acestui lucru, fiinta poate ajunge la nivele foarte profunde n meditatie. In absenta multumirii, diferitele complexe mentale ies la iveala si o astfel de persoana

Pagina 141 din 181

141

este nepregatita pentru o practica spirituala. Prin practica lui SANTOSA se ajunge la o stare de fericire interioara nelimitata indiferent de functiile exterioare. Un ntelept contemporan a spus n momentul n care a fost constrns sa traiasca n conditii foarte grele:"Ma puteti arunca si n infern dar nu veti putea lua niciodata paradisul din mine".

Un alt mare maestru yoghin a fost ntrebat:

Pagina 142 din 181

142

"In ce consta practica YOGA pe care o desfasurati?" El a raspuns simplu: "Cnd mi este foame mannc, cnd snt obosit ma culc.

Aceasta reprezinta starea de totala multumire si acceptare a mediului exterior si a ta nsuti si a propriei realitati interioare."

Pagina 143 din 181

143

TAPAS

(mergi la inceput, AHIMSA, SATYA, ASTEYA, BRAHMACHARYA, APARIGRAHA, SAUCHA, SANTOSA, TAPAS, SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA)

Pagina 144 din 181

144

Cuvntul TAPAS este derivat din radacina TAP care nseamna "a arde", "a izbucni n flacari", "a straluci","a suferi de durere" sau "a fi mistuit de foc". El nseamna deci un efort ardent realizat la toate nivelele n orice circumstanta pentru a realiza un scop clar n viata. TAPAS implica purificare, autodisciplina si austeritate. Intreaga stiinta a construirii unui caracter sau a unei personalitati poate fi privita ca o practica a TAPAS-ului. TAPAS reprezinta un efort constient pentru a arde toate dorintele care ne mpiedica pe drumul catre scopul propus, este efortul de a atinge fuziunea

Pagina 145 din 181

145

ultima cu Divinul. Insa este foarte important sa constientizam profund scopul pentru care realizam TAPAS ul. Un scop spiritual va face viata pura, elevata, divina. Fara un asemenea scop nici o actiune nu are valoare. Inteleptii yoghini afirma ca viata fara TAPAS este ca o inima fara iubire. Fara TAPAS mintea si inima nu pot fuziona n Divin.

TAPAS-ul este de 3 feluri; el se poate referi la corp (KAYIKA), la vorbire (VACHIKA)

Pagina 146 din 181

146

sau la minte (MANASIKA). Continenta (BRAHMACHARYA) si non-violenta (AHIMSA) snt TAPAS-uri pentru corp. A folosi numai cuvinte care nu aduc raul unei fiinte, a vorbi despre adevar, a recita imnuri de slava lui Dumnezeu si a nu vorbi de rau despre altii, snt TAPAS-uri ale vorbirii. A dezvolta o atitudine mentala n care sa se ramna linistit si egal n bucurie sau durere, a pastra n permanenta un autocontrol snt TAPAS-uri ale mintii. TAPAS-ul se realizeaza atunci cnd cineva actioneaza fara nici un motiv egoist sau speranta de recompensa, cu credinta de nezdruncinat ca nici macar un

Pagina 147 din 181

147

fir de iarba nu se poate misca fara vointa lui Dumnezeu.

TAPAS-ul confera ntotdeauna o mare forta nsa atunci cnd ea este utilizata n scopuri egoiste nu face dect sa ne nlantuie si mai mult n lanturile iluziei. Prin TAPAS yoghinul capata forta n corp, n minte si n caracter. El dobndeste curaj si ntelepciune, integritate, fermitate si simplitate.

Pagina 148 din 181

148

TAPASYA nseamna energie produsa de foc. Ea este o purificare prin foc ceea ce nseamna efortul de a duce fortele contradictorii la o diferenta de potential foarte mare pentru ca apoi, prin alaturarea lor, sa se creeze o foarte mare energie. In comentariul sau la YOGA SUTRAS a lui PATANJALI, nteleptul yoghin VYASA spune: "TAPAS este producerea extremelor: foame si satietate, frig si cald, a sta n picioare si a sta jos, nemiscare si miscare n conformitate cu anumite procedee ca impuneri corporale, post."

Pagina 149 din 181

149

Anumite persoane practica o cale spirituala dar n momentul n care intervine un anumit discomfort sau este necesar sa fie facut un efort mai mare, abandoneaza. Evitarea constanta a discomfortului nu este o atitudine spirituala. Aceasta nu implica neaparat sa traim n conditii foarte dificile dar n momentul n care asemenea situatii se creeaza, cnd nu ai ce mnca sau cnd trebuie sa dormi pe pamntul gol sau sa muncesti foarte mult trebuie sa fi capabil sa

Pagina 150 din 181

150

depasesti aceste situatii cu exact aceeasi atitudine si sentiment pe care-l ai cnd traiesti n confort.

Evident, prin aceasta atitudine noi vom genera o stare SATTVICA (de echilibru) In fiinta, acceptnd iluzia indiferent cum s-ar manifesta. Despre o asemenea stare SHANKARA spune: "Cel care l cunoaste pe ATMAN (Sinele Suprem Individual) nu se identifica cu corpul sau. El ramne n acesta ca ntr-un vehicul; daca oamenii i creeaza

Pagina 151 din 181

151

conditii de confort si lux, el se va bucura de acestea si se va juca cu ele ca un copil. El poate purta haine costisitoare sau zdrente. El poate parea un nebun sau un copil; uneori el se poate purta ca un ntelept. Uneori este tacut, alteori atrage n jurul sau foarte multi oameni. Uneori oamenii l onoreaza cu maretie, alteori l insulta sau l ignora. El nu are nici o bogatie si totusi este mereu multumit. El actioneaza si totusi nu este nrobit de actiune. El pare a fi o fiinta individuala si totusi este prezent n toate lucrurile, pretutindeni. "Toate lucrurile realizate prin TAPAS reprezinta de fapt

Pagina 152 din 181

152

eforturi de a distruge limitarile create de prejudecati. Acestea ne programeaza comportamentul iar noi devenim incapabili de a realiza lucruri cu adevarat profunde datorita acestor determinari. Doar prin distrugerea cauzelor ce creaza aceasta limitare ne putem elibera de ea. Omul este nlantuit de inimaginabil de multe lucruri ireale, iluzii, fantezii. Acestea se sedimenteaza deseori pna n straturile profunde ale subconstientului si snt foarte greu de eliminat fara un efort considerabil, nsotit de o permanenta constientizare a scopului ultim. Uneori oamenii ncearca sa

Pagina 153 din 181

153

gaseasca moduri prin care sa-si schimbe viata si astfel ei si schimba meseria, si fac noi prieteni, dar, aparent paradoxal, dupa foarte putin timp ei se ntorc la aceleasi activitati cotidiene, aceleasi emotii, aceeasi atitudine negativa, aceleasi consideratii interioare, aceleasi prejudecati, aceleasi tensiuni, aceeasi suferinta. Acest lucru se ntmpla pentru ca oamenii nu cauta sa nteleaga cauza de unde toate acestea vin. Efortul realizat prin TAPAS si n general prin toate regulile de YAMA si NIYAMA nu reprezinta atitudini care sa modifice lucrurile la suprafata ci ele actioneaza direct

Pagina 154 din 181

154

la nivelul cauzei, gasind si eliminnd apoi impresiile, atitudinile si reactiile de baza care genereza suferinta.

TAPAS-ul implica de asemenea ardoarea n convingeri, ncrederea totala care ne permite sa atingem obiectivul urmarit n timpul antrenamentului.

Pagina 155 din 181

155

Practica tacerii (MAUNA) este o forma de TAPAS cu rezultate deosebit de profunde. Ea ne permite conservarea energiilor psihice, amplificarea stapnirii de sine, o mai mare profunzime la nivel mental. Ea poate fi realizata o zi pe saptamna sau numai cteva ore pe zi. Uneori cuvntul TAPAS se traduce prin devotiune, adica dorinta fierbinte de a atinge un scop nalt.

Alte forme de TAPAS pe care este indicat sa le realizeze oricine snt:

Pagina 156 din 181

156

1) hotarrea ca pentru o anumita perioada de timp sa ne abtinem de la unele placeri obisnuite cum ar fi: zaharul n ceai, dulciuri, prajituri, nghetata, bomboane etc. Aceasta ne va elibera de sclavia unei placeri devenita obisnuinta. 2) hotarrea de a ne ncepe activitatea zilnica cu o ora mai devreme dect de obicei.

Pagina 157 din 181

157

Putem gasi nenumarate alte exercitii prin care un act definit al vointei va fi utilizat pentru a nvinge o nclinatie naturala. Un pas superior n realizarea TAPAS-ului l reprezinta pastrarea continua a unor atitudini echilibrate n orice situatie. De exemplu, a vorbi cu masura atunci cnd cei din jurul nostru se agita si vorbesc inutil este mult mai valoros dect a nu vorbi atunci cnd esti izolat.

Pagina 158 din 181

158

In YOGA SUTRAS (cap. 2 sutra 43) PATANJALI spune: "Prin TAPAS se distrug impuritatile si se dobndeste perfectiunea corpului si a organelor de simt." Meditatia necesita un corp perfect si organe de simt care sa functioneze perfect. O meditatie care se ntinde pe durata a mai multor ore este un lucru obisnuit si deci PATANJALI recomanda ca organele de simt si corpul sa functioneze perfect, pentru a putea practica meditatia. Nu trebuie sa existe stnjeneala sau discomfort n timpul meditatiei din cauza slabiciunii unui organ. Toate functiile corpului, cum ar fi respiratia, circulatia

Pagina 159 din 181

159

sngelui, digestia, secretiile etc., trebuie sa se desfasoare perfect si pentru aceasta este necesar sa se practice TAPAS-ul. El implica supunerea corpului la austeritati, astfel nct el sa poata ndura caldura, frigul, otrava si asa mai departe. Pentru meditatie este necesar un corp puternic. Impuritatile fizice trebuie ndepartate din creier, ochi, urechi, nas, piele etc. Exista 5 tipuri de austeritati: 1) Expunerea corpului la soare pentru a face pielea rezistenta;

Pagina 160 din 181

160

2) Supunerea corpului la caldura focului pentru a face pielea subtire si maronie; 3) PRANAYAMA se face pentru a crea caldura n corp; 4) Trebuie ntetit focul concentrarii asupra unui singur punct; 5) Focul postului.

Pagina 161 din 181

161

Aceste 5 focuri ndeparteaza toxinele si ntaresc corpul, astfel nct el devine apt pentru meditatie. Pentru un yoghin avansat, continenta si practicile TAPAS-ului ajung sa fie realizate fara efort deoarece nsasi natura profunda a unei astfel de fiinte a fost eliberata de prejudecatile limitatoare cu privire la confort si placere. Privita din exterior, atitudinea unei asemenea fiinte ilustreaza un autocontrol perfect. De exemplu, ntr-o situatie nefavorabila, yoghinul nu se enerveaza. In realitate nu este vorba despre

Pagina 162 din 181

162

un autocontrol ci mai degraba de manifestarea naturii sale interioare, calma si egala n permanenta. Pentru o asemenea fiinta acesta nu mai este un TAPAS deci nu mai este o restrictie deoarece el s-a ridicat deasupra ei. Prin practicarea consecventa a acestor principii se dobndeste starea de libertate neconditionata care ne face sa nu le mai simtim ca reguli stricte venind din afara noastra, ci sa fie manifestate prin nsasi natura noastra interioara.

Pagina 163 din 181

163

Sfntul Serafim de Sarov a stat timp de trei ani doar n genunchi rugndu-se la Dumnezeu. Cnd cineva i-a admirat vointa si stapnirea de sine, acest sfnt i-a raspuns: "Nu as fi putut sta n felul acesta nici macar o ora fara ajutorul lui Dumnezeu." SVADHYAYA

(mergi la inceput, AHIMSA, SATYA, ASTEYA, BRAHMACHARYA, APARIGRAHA, SAUCHA,

Pagina 164 din 181

164

SANTOSA, TAPAS, SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA)

SVA nseamna "Sine" si ADHYAYA nseamna "studiu" sau "educatie". Educatie nseamna conturarea si nflorirea celor mai bune aspecte care exista ntr-o fiinta. SVADHYAYA nseamna deci "educatia Sinelui". SVADHYAYA este diferita de nvatarea obisnuita realizata prin audierea unui text n care vorbitorul si expune

Pagina 165 din 181

165

propria nvatatura n fata ignorantei celor care l asculta.

Cnd o persoana realizeaza SVADHYAYA, cel care vorbeste si cel care asculta au aceleasi aspiratii, dragoste si respect reciproc. Gndurile nnobilatoare ce se nasc n SVADHYAYA snt preluate de cel ce le receptioneaza astfel nct ele devin o parte din propria sa viata si fiinta. Cel care practica SVADHYAYA la modul profund face din urmarirea propriilor sale trairi un fel de

Pagina 166 din 181

166

citire a propriei sale carti a vietii, iar din raspunsul la aceste trairi si din capacitatea sa de a actiona, un fel de scriere si revizuire a cartii sale. El realizeaza astfel o transformare ampla. El ncepe sa nteleaga ca ntreaga creatie este facuta pentru BHAKTI (adoratie) si nu pentru BHOGA (placere), ca ntreaga creatie este divina, ca Divinitatea este n interiorul sau si ca energia care actioneaza n el este de aceeasi natura cu aceea care actioneaza n ntregul Univers.

Pagina 167 din 181

167

SVADHYAYA reprezinta studiul asupra unui subiect care este baza sau cauza tuturor celorlalte subiecte sau actiuni si care ea nsasi nu mai are nici o alta cauza. Studiul cartilor sacre ale lumii i vor permite cautatorului spiritual sa se concentreze mai usor si sa rezolve dificilele probleme ale vietii atunci cnd ele apar. El va elimina ignoranta si va putea aduce n el si n ceilalti cunoasterea. Ignoranta nu are nceput dar are un sfrsit. Pentru cunoastere exista un nceput dar niciodata un sfrsit.

Pagina 168 din 181

168

Prin SVADHYAYA yoghinul ntelege natura profunda a sa si realizeaza comuniunea cu Divinul. Cartile sacre profund spirituale ale lumii exista pentru a fi citite de toti. Ele snt revelatii divine si de aceea nu trebuie sa fie citite numai de membrii unei singure credinte. Asa cum albina culege nectarul din diferite flori, tot astfel un aspirant veritabil catre spiritualitate asimileaza si traieste nvatatura celorlalte credinte, ceea ce-i va permite sa aprecieze, sa nteleaga si sa

Pagina 169 din 181

169

traiasca mai bine propria sa credinta. Filologia nu este un limbaj ci o stiinta a limbajelor si a cuvntului. Studiul ei i permite elevului sa nvete mai bine propriul sau limbaj. In mod similar, YOGA nu este o religie n sine; ea este stiinta religiilor, studiul si practica ce permit unei fiinte sa-si aprecieze mai bine propria sa credinta.

In general, pentru un yoghin, SVADHYAYA nseamna studierea textelor traditionale ce vorbesc despre eliberare si

Pagina 170 din 181

170

divinitate. Toate tratatele esentiale care analizeaza diferitele aspecte si ramuri din YOGA trebuie sa-i devina cunoscute. De multe ori, aceste texte sacre erau memorate n ntregime n scolile de YOGA si de filosofie din Orient. Textele sacre si nvataturile deosebit de valoroase cu privire la practica YOGA erau rareori tiparite, ele fiind transmise pe cale orala sau prin manuscrise. Cei ce practica SVADHYAYA nu trebuie sa se limiteze numai la modul intelectual vag si confuz de a ntelege aceste texte ci trebuie sa ncerce totodata sa simta ncarcatura spirituala pe care acel text o emana. Aceste

Pagina 171 din 181

171

texte ce reprezinta ntotdeauna revelatii divine au o forta cu totul aparte pentru ca prin ele se poate evoca nsasi prezenta divina. Privite n acest sens, ele snt cai de a ajunge la Dumnezeu. De altfel, multe dintre aceste texte snt redate ca dialoguri ntre ncarnarea Principiului Suprem Masculin si a celui Feminin , ntre zei si zeite, ntre zei si oameni care au atins un nalt nivel de evolutie. Intotdeauna profunzimea adevarurilor enuntate n aceste carti snt de natura sa schimbe adnc constiinta celui ce se apleaca cu interesul cuvenit asupra lor.

Pagina 172 din 181

172

O reflectie constanta si profunda asupra acestor texte pregateste spiritul pentru ntelegerea adevarurilor ultime, trezeste si ntretine aspiratia de a realiza scopul ultim. Ea elibereaza spiritul de semiconstienta sa si de orizonturile sale limitate, cufundndu-l n preocuparile spirituale pna n momentul n care aspirantul se va putea dispensa de toate ajutoarele exterioare si va putea gasi n el nsusi ntreaga cunoastere. In anumite texte yoghine se spune ca adeptul poate sa renunte la toate cartile, chiar si la scrierile

Pagina 173 din 181

173

sacre doar n momentul n care le-a asimilat perfect. Invataturile sacre vedice snt numite SRUTI si ele snt privite din doua puncte de vedere: 1) Ca obiect de studiu; 2) Ca o culegere de formule sacre a caror recitare constituie ea nsasi un act de adorare. In acest al doilea caz SVADHYAYA include repetarea orala sau mentala a unor formule sau MANTRA-e. In aceste BIJA sau "seminte verbale" se spune ca snt condensate toate VEDA-ele. Ele snt nucleul

Pagina 174 din 181

174

din care totul emana si catre care totul converge, iar recitarea lor de catre cei care nteleg semnificatia lor profunda este echivalenta si chiar ntrece ca valoare citirea textelor vedice n toata extensia lor.

SVADHYAYA implica lectura spirituala ntr-o stare de elevare a constiintei a unor texte sacre, cum ar fi: SHIVA SAMHITA, HATHA YOGA PRADIPIKA, YOGA SUTRAS a lui PATANJALI, VIJNANA BHAIRAVA TANTRA,

Pagina 175 din 181

175

SHIVA SUTRAS, GHERANDA SAMHITA, cele patru evanghelii din Noul Testament. ISHVARAPRANIDHANA

(mergi la inceput, AHIMSA, SATYA, ASTEYA, BRAHMACHARYA, APARIGRAHA, SAUCHA, SANTOSA, TAPAS, SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA)

Pagina 176 din 181

176

ISHVARA nseamna "Dumnezeu", iar PRANIDHANA nseamna "devotiune nentrerupta" sau "daruire de sine". ISHVARAPRANIDHANA nseamna consacrarea actiunilor, a trairilor, a gndurilor si aspiratiilor catre Dumnezeu. Cel a carui minte si inima vor fi mereu pline de iubire fata de Dumnezeu, nu va mai fi tulburat de mndrie sau de dorinta puterii, eliminnd din mintea sa orice gnd egoist.

Pagina 177 din 181

177

ISHVARAPRANIDHANA, prin unirea mintii cu inima n Divin, confera energie, putere mentala si iluminare spirituala. Prin adoratie, mintea este golita de dorinte si devine plina de gnduri pentru Dumnezeu. Intotdeauna actiunea reflecta personalitatea unei fiinte mult mai bine dect cuvintele sale. De aceea yoghinul nvata sa-si dedice toate actiunile Divinului si astfel ele reflecta Divinitatea n el.

Pagina 178 din 181

178

Cuvntul ISHVARA nseamna si cel ce reprezinta ultimul stadiu sau nivel din orice ierarhie, att universala ct si individuala. Astfel, cuvntul nu se refera numai la Fiinta Suprema ci si la Sinele Divin IndividualATMAN. Aceasta disciplina a fost uneori definita ca devotiune fata de un ideal.

ISHVARAPRANIDHANA este o practica ce trebuie realizata n fiecare clipa. O forma de nceput consta n rostirea unor rugaciuni la nceputul fiecarei zile sau n momentele mai

Pagina 179 din 181

179

deosebite precum si naintea fiecarei mese. Stadiul cel mai nalt n realizarea lui ISHVARAPRANIDHANA are ca efect cunoasterea nelimitata a tot ceea ce exista, dar aceasta cunoastere nu este primita din exterior. ISHVARA manifesta aceasta cunoastere, iar un aspirant care a atins cea mai nalta stare de constiinta este n legatura cu toata cunoasterea. Aceasta daruire de sine lui Dumnezeu nu trebuie nici sa se transforme ntr-un abandon pasiv, nici sa devina o scuza pentru indolenta, pentru ca n nici un moment yoghinul nu trebuie sa paraseasca energia sa de actiune-VIRYA. Din

Pagina 180 din 181

180

contra, aceasta daruire permite YOGHINULUI sa mpinga la maxim eforturile sale fara sa se exalte n fata succesului sau sa se descurajeze n fata obstacolelor, pentru ca el are n permanenta n fata modelul Divin.

(mergi la inceput, AHIMSA, SATYA, ASTEYA, BRAHMACHARYA, APARIGRAHA, SAUCHA, SANTOSA, TAPAS, SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA)

Pagina 181 din 181

181

HOME