Sunteți pe pagina 1din 8

Hrana naturala si "otravurile" din mancare

Scris de Vladimir Vineri, 10 Decembrie 2010 22:34

Daca tot am primit de la Prof. Dr. Mencinicopschi toate cartile lui despre hrana naturala si otravurile din mancarehai sa mai deschidem un capitol de dialog si sa mai bagam odata cutitul in sufletul celor care fac bani din omorarea lenta a romanilor cu ceea ce le vand dreptmancare. Luati si scrieti ca merita:

Aditivii sintetici din semipreparatele din carne ramn n organism chiar si zece ani, pentru ca tubul digestiv nu le poate digera. Daca vrem sa simplificam, mezelurile la romani stau asa: slanina multa si injectii cu apa. Dupa transarea animalelor peste 80% din carne lor se foloseste pentru specialitati, mancarurile alea scumpe la care omul de rand nu ajunge... restul de 20% intra n productia salamurilor, a crnatilor, parizerului si a crenvurstilor. Se adauga multa slanina tare, soia sau alte grasimi hidrogenate. Malaxarea se face ntr-un recipient mare de metal, n care se pun la tocat carnea, apoi slanina si soriciul. Din saci de rafie se adauga faina de soia, si, potrivit fiecarui retetar, se adauga adi tivi sintetici si coloranti. Omogenizarea se face n cteva minute, iar pasta prinde gust si aspect de carne. Ambalarea se face n membrane de plastic, care, uneori, ajung sa coste... mai mult dect compozitia produsului. Va imaginati ca mancam salamuri la care membrana e mai scumpa decat continutul? Produsele scumpe inseamna si ...apa la pret de delicatese!!! Pastrama, muschiul sau cotletul, sunt injectate cu saramura si fosfati, compusii care retin multa apa. Injectarea se face cu o masina speciala cu ac, iar vidarea mascheaza ca produsul e umplut cu apa. Saramura, care trage foarte mult din
1

greutatea produsului, are ca efecte secundare... hipertensiunea arteriala si diabetul. E-urile sunt importate si, n cele mai multe cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri obtiunite prin deshidratare.

Evitati sa dati copiilor sa manance otravuri cu chip de mezel!!!

Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetari Alimentare din Bucuresti, spune ca : Mezelurile si sanatatea n-au nimic n comun. Copiii nar trebui sa consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresiva pe segmentul celor mici. Dintr-o lista de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt fosfati, nitriti, nitrati, arome sintetice si coloranti, multa sare si multa apa.

Iata principalele bombe letale pe termen lung, chimicale care se gasesc in aproape toate mezelurile din acesta tarisoara scapata de sub control, tara in care romanii au devenit cobai si sursa de bani. Ca romanii se imbolnavesc si mor de la atatea bunatati cu E-uri...nu conteaza!!! Bani sa iasa!!! Notati-le pe cele mai periculoase dintre chimicale:

Glutamatul monosodic da un gust foarte bun. Stimuleaza pofta si te face sa mannci ncontinuu. Efectul nu-i imediat, dar mncnd si mncnd, duce la obezitate.

Rosul carmin se extrage dintr-o insecta. n procesul chimic de extractie, se foloseste... aluminiul. Consumul distruge celulele nervoase si riscul cel mai

mare l reprezinta Alzhaimerul

Aspectul de delicios al mezelurilor este dat, n mare parte, de faina de soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compozitia unui parizer ieftin sau a unui salam. Amidonul chiar n-are ce cauta ntr-un produs din carne. Pentru ca nu vor sa fie scrupulosi, producatorii promit sa-l treaca pe lista ingredientelor, spune Mencinicopschi.

AMENINTARI Bolile care ne urmaresc Fosfatii din mezeluri mpiedica fixarea calciului n oase. Afecteaza cresterea copiilor, iar n 20 de ani, femeile vor suferi de osteoporoza. Barbatii vor scadea la batrnete mai repede n naltime si, n multe cazuri, vor fi obezi. Semipreparatele mai contin gume de omogenizare, care, pe lnga faptul ca retin apa, au rolul de a omogeniza. Nu pot fi digerate de tu bul digestiv, dect n zece ani. Efectul imediat este aparitia gastritelor si a ulcerelor, dar si a celei mai urte forme de cancer - cel colonorectal, spune Mencinicopschi.

Notati retetele astea...poate vreti sa le preparati acasa!

44% CARNE Crnati Cabanos Contine: carne de porc inferoara - cu slanina si sorici - 44%, carne de vita - 16%, faina de soia - 40%. Se adauga usturoi, condiment universal, coriandru si agent de afumare. Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan), antioxidant (acid

ascorbic), potentiator de gust, glutamat monosodic ( adi tiv care provoaca apetit mare si dependenta), zaharuri - dextroza, lactoza, colorant natural: carmin, conservant - nitrit de sodiu si nitrat de potasiu. Pentru omogenizare se mai folosesc grasimile ve geta le. Se ambaleaza n intestine subtiri de oaie. Se lasa la fiert 20 de minute, la 75 de grade C. Zvntarea se face ntr-o camera frigorifica, timp de 2-3 ore.

60% CARNE Crnati de porc Contine: carne de porc 60%, cu slanina si sorici, proteina ve geta la din soia nemodificata genetic, apa 20%, sare, condimente si arome naturale, stabilizatori (di-polifosfat de sodiu si potasiu), antioxidanti (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, potentiator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoza, dextroza), colorant natural carmin, conservanti: nitrit de sodiu si nitrat de potasiu. Nitritul de sodiu previne cresterea bacteriei ce cauzeaza botulismul, mareste timpul de valabilitate al produsului, stabilizeaza culoarea rosie a carnurilor procesate si da o aroma specifica.

60% CARNE Cotlet de porc Contine: cotlet de porc, un strat de slanina de 0,51 centimetri. Carnea, taiata suvite, se injecteaza cu saramura 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o masina speciala cu ac. Se pune apoi ntr-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper si coriandru, unde se lasa timp de mai multe ore. n sos se mai adauga antioxidanti, potentiatori de gust. Se lasa sase zile la rece, apoi se afuma industrial. 14 portii de mezeluri pe luna cresc cu 78% riscul aparitiei unei forme de boala pulmonara obstructiva cronica, care este foarte grava. Afectiunea
4

reprezinta una dintre primele cinci cauze de deces n Vest. Se manifesta prin scaderea capacitatii organismului de a mentine o concentratie normala de oxigen n snge.

62% CARNE Lebarwurst Contine: carnea capului de porc n proportie de 62%, slanina tare 7%, organe inima, rinichi, splina 15%, ficat 16%. Se adauga supa de la fierberea capului, mixul de condimente, ceapa fiarta, zahar si sare. n malaxor se adauga adi tivii colorantul alimentar carmin, antioxidanti, amidon de cartofi. Compozitia se ambaleaza n membrane sintetice si se fierbe la 75 de grade C. Un lebarwurst tr adi tional trebuie sa contina mai putin de sase grame de sare la 100 de grame de produs si, n principiu, sa aiba cel mult trei aiditivi sintetici, iar termenul de valabilitate sa nu depaseasca zece zile. Un produs mai putin conservat si schimba culoarea la deschiderea ambalajului.

80% SLANINA SI SORICI Parizer de porc Contine: 80% slanina si sorici de porc, 10% carne de pasare dezosata mecanic (n care intra oase macinate), faina de soia, proteina ve geta la, amidon, condimente sare, usturoi, coriandru, boia de ardei, potentiatori de gust, coloranti (carmin). Dupa amestecare, compozitia se fierbe timp de 20 de minute n apa, la 75 de grade C. Din cauza amidonului si a fibrelor din soia, confera starea de satietate. n schimb, este greu de digerat. Carnea dezosata mecanic este pasta rezultata din dezosarea carcaselor de pasare, care este prelucrata cu utilaje speciale. Aceasta pasta poate contine si resturi de piele, chiar si oase.

60% SLANINA SI SORICI Salam de vara Contine: 60% slanina si sorici, 17% carne de calitate inferioara adi ca ceea ce se poate prelucra din picioare, gt - mix de condimente sare, boia, piper sau extract de condimente adi tivi care imita gusturile condimentelor, faina de soia 20%, antioxidanti, colorant carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitriti, nitrati, pasta de usturoi, zahar. Toate acestea se amesteca n malaxoare, apoi se ambaleaza n membrane artificiale (de plastic), se zvnta si se afuma industrial ntr-o camera unde, teoretic, ar trebui sa stea cel putin patru-cinci zile. n alte cazuri, se adauga agent de afumare.

40% SARAMURA Pastrama Contine: carne dezosata de la pulpa, spata si muschiul de pe spate. Se taie n suvite, se sareaza, dupa care se trece printr-un sos condimentat cu praf de ceapa si de usturoi, antioxidanti, coloranti, agenti de afumare si potentiatori de gust. Carnea sta n sos timp de trei pna la cinci zile, apoi se scoate si se leaga cu sfoara. Se injecteaza cu o solutie de saramura de 20-40%, apoi se ambaleaza n pungi de plastic, n vid. Afumarea se face cu fum lichid, care contine cele mai cancerigene hidrocarburi - cele policiclice aromate.

70% SLANINA SI SORICI Sunca de porc Proportiile de carne difera n functie de reteta. Sunca taraneasca contine: 70% carne procesata mecanic (are n compozitie slanina, urme de oase, sorici) proteine din soia, toata gama de antioxidanti, colorant carmin. Carnea se injecteaza cu o solutie de saramura, apoi trece n malaxoare de trei ori. Prima
6

malaxare se face la o ora dupa injectarea cu saramura, a doua la 24 de ore dupa depozitarea la frig si nca o data la 48 de ore dupa maturare. Apoi, compozitia se pune n forme metalice care se tin la un tratament termic de 75 de grade Celsius. Dupa racire, formele se ambaleaza n pungi de plastic, n vid.

Asadar recapitulampentru cei care sunt cu adevarat sanatosi la nervii capului, isi iubesc copiii si vor sa se opuna otravirii de zi cu zi prin hrana!!!

-aditivi alimentari care favorizeaza aparitiacancerului: E131, 142, 211, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 239, 330;

-aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange: E250, 251, 252; -aditivi alimentari care produc boli de piele: E230, 231, 232, 233; -aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: E311, 312;

-aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive: E338, 339, 340, 341, 363, -aditivul 465, care 466, distruge 450, vitamina 461, B12: 407; E200.

E123 este interzis in SUA si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeasi categorie face parte si E110, care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca), colorandu-le in acel galben de apus de soare atat de apetisant.

E330 produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena

puternica. Se gaseste in aproape toate sucurile din comert.

E102 este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are actiune cancerigena si el.