Cetatea Rupea

Cetatea Rupea este unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul Romniei, primele semne de aezri omeneti datnd din paleotic si neoliticul timpuriu(5.500-3.500 .H.). Prima atestare documentar dateaz din anul 1324 cnd saii rsculai impotriva regelui Carol Robert, al Ungariei s-au refugiat n interiorul cetii, Castrum Kuholm. Numele de Kuholom face referire la roca pe care a fost ridicata: bazaltul. Documente din secolul al XV-lea menioneaz cetatea ca fiind un important centru comercial i meteugresc, cu 12 bresle. Cetatea a servit dea lungul timpului ca fortificaie dar i refugiu pentru populaia ce locuia dealurile i valea din mprejurimi, aezarea ei fiind strategic: la mbinarea drumurilor ce fceau legtura ntre Transilvania, Moldova i ara Romneasc prin pasurile sud-estice. Cetatea Rupea, ridicat pe Dealul Cohalmului, dominnd de sus oraul, a fost construit i extins n secolele al XIV-leaal XVII-lea, ca cetate i refugiu pentru satele din mprejurimi. n prezent este n stadiu de ruin. Curtinele formeaza 4 incinte, fiind ntrite din loc n loc cu turnuri poligonale, circulaia fiind controlat de mai multe pori interioare care compartimenteaz ansamblul fortificat. Incinta central este prevzut cu un reduit [1] i cu o capel.

Istorie
Cetatea Rupea. Cetatea Rupea n Harta Iosefin a Transilvaniei. Cercetrile arheologice au scos la iveal diverse obiecte din aceasta epoc, mrturie a aezrilor in regiune: unelte din piatr, fragmente ceramice, urne funerare etc. In vremea dacilor, pe aceste locuri a fost ridicat dava cunoscut sub numele de Rumidava sau Ramidava (dup diversele izvoare istorice); cucerit de romani, cetatea Rumidava devine castrul roman Rupes ("stanc" sau "piatr"). Numele roman fiind cel mai probabil legat de faptul ca cetatea este construit pe un masiv de bazalt. Numele roman a dat i numele localitii de astzi, format in jurul dealului: Rupea. Castrul roman Rupes fcea parte din centura de fortificaii romane pentru aprarea zonei comerciale si a rutelor ce legau Valea Trnavelor, Valea Oltului, Rnov i Hoghiz. Mai trziu, pe vestigiile dacice se formeaz localitatea prefeudal: prin construirea cetii de sus, in secolul X-XIII, si cea medieval, ulterior, prin construirea cetii de mijloc si de jos, ncepnd din secolul al XIV-lea. ntre anii 1432 - 1437, cetatea a fost atacat i jefuit de ctre turci, pentru ca mai trziu, in anul 1643, sa fie prsit, dup ce un incendiu devastator a transformat-o n ruine. La sfarsitul aceluiai secol, saii revin in cetate, pentru a se refugia. De aceast dat, cetatea va fi predat armatelor habsburgice fr rezisten armat. n 1716, zidurile cetii au folosit drept refugiu supravieuitorilor epidemiei de cium, izbucnit in localitatea de lng cetate. Cetatea a fost abandonat definitiv n anul 1790, n urma unei

furtuni puternice care i-a distrus acoperiul. De atunci, cetatea este lsat in paragin, dei localitatea Rupea a devenit n perioada interbelic un puternic centru cultural ssesc. n timpul regimului comunist, cetatea a rezistat la distrugerea ei complet de ctre autoritile comuniste, care doreau reciclarea bazaltului pentru amenajarea localitii Rupea. Ultima tentativ de restaurare a cetii dateaz din anul 1954. Astzi acest important vestigiu din patrimoniul cultural i istoric al Romniei este lsat complet abandonului. Ministerul Dezvoltrii Regionale si Locuinei, Agenia pentru Dezvoltare Regional Centru i Consiliul Local Rupea semneaz in anul 2009 [2] un contract de finanare, cu fonduri nerambursabile, a proiectului de reabilitare i extindere a infrastructurii turistice a oraului Rupea. Din acest proiect face parte i reabilitarea cetii abandonate de la Rupea.

Construcie i arhitectur
Caracteristici generale
Cetatea Rupea este situat la 50 km de Braov, construit pe un masiv de bazalt, in zona rezervaiei geologice Dealul Cohalm - "Bazaltele de la Rupea". Este o cetate rneasc cu patru zone ntrite cu turnuri poligonale. Cetatea este modificat in timp, prin adugarea a dou curi interioare si trei turnuri de aprare. Fortreaa este construit pe trei incinte:

cetatea de sus care este cea mai veche construcie. Cetatea de sus a fost ridicat pe ruinele davei dacice: Ramidava. cetatea de mijloc, construcie din secolul al XV-lea, largit la inceputul secolului al XVII-lea. Aici au fost ridicate Capela i Turnul Cercetailor cetatea de jos, construit in secolul al XVIII-lea.

Componenetele cetii
Prima incint a sistemului de fortificare este cetatea de sus, care dateaz din perioada prefeudal, secolul X-XIII. cuprinde cele mai recente extinderi, printre care si Turnul Slaninii, specific comunitatilor sseti. Tot aici se gsete i fntna adanca de 59 de metri. Cetatea de sus are o suprafata de peste 1.500 mp. Sistemul de aprare al cetii are la baz zidurile acestei incinte, perfect mbinate cu rocile naturale. Intrarea in cetatea de sus se fcea printr-un culoar foarte ngust, poarta de sub Turnul Pulberriei, Turnul cu vrful ngroat. Se pot observa n interiorul incintei urmele de ncperi, ce au servit drept locuine pentru populaia refugiat n cetate, pe timpul aseedilor. Cele mai cunoscute ncperi din cetatea de sus sunt Camera judelui i Camera preotului. Acestea sunt ns foarte greu identificabile astzi. Cetatea de mijloc a fost construit in secolul al XV-lea i modificat, pentru a fi mrit, in secolul al XVII-lea. Aici se pot identifica Turnul cu gratii, Capela si un alt Turn Pentagonal, unic in Europa, poart de intrare n cetatea de mijloc. n aceast perioad, cetatea a fost mrit prin adugarea unei curi interioare, n care n anul 1623 este spat fntna cetii, adnc de 59

m i nesecat pn n prezent. Tot n cetatea de mijloc se pot observa turnul i poarta principal de jos care dateaz din secolul al XVII-lea. Cetatea de jos a fost construit ncepnd cu secolul al XVIII-lea. Din aceast perioad dateaz locuina paznicului cetii, din 1850, i magazia militar, construit la nceputul secolului al XIX-lea. n planurile cetii sunt menionate i Turnul Slninii (specific cetilor sseti), Turnul Slujitorilor, magazia cu pulbere, Turnul Ungrei,Portia Cercetailor cu Turnul Cercetailor, Camera judelui regal, Camera judelui scaunal, Turnul Scribilor, o gur de tragere, Camera scaunal i Camera de sus. Cetatea Rupea are forma unei spirale ascendente (cochilii de melc).