Cuantificarea turismului durabil Indicatorii ddt reflecta dimensiune normativa si de evaluare Dimensiunea normativa acceptata de unele state.

. Clubul de la Roma-Raportul, Limitele cresterii-actualizare la 30 ani-problema viitorului nu va fi evitarea declinului mediului ci a pagubelor produse planetei si umanitatii. S-a depasit pragul dezv durabile Dimensiunea de evaluare Interna-profitabilitatea activitatii de T, daca genereaza pb de mediu, daca pot fi absorbite de comunitati Externa-daca activitatea afecteaza elementele din afara teritoriului Acumularile globale si cele locale se influenteaza reciproc Indicatorii stabiliti sunt necesari in cercetare si in implementare Ceron, Dubois, 2001-4 tipuri Indicatori generali fara legatura cu turismul-populatie.. Baze de date interesante-nr specii afectate Legatura T cu DD-imposibi de cuantificat Indicatorii naturali ai DD si T ce pot fi cuantificati si evaluati Middleton, Siebber, 1999 1. Semnificatia rolului unor aspecte de mediu 2. Declaratia publica asupra obligatiei asumate fata de mediu 3. Obiective, programe pe urmatorii parametrii: 1. Consum de energie-kwh/mp 2. Consumul de apa-mc/turist 3. Tratamentul apei uzate-% al reutilizarii 4. Procentul tratarii apelor uzare prin instalatii municipale sau private 5. Utilizarea substantelor chimice nedaunatoare mediului 6. Volumul deseurilor depozitate-kg/turist 7. Bani, timp alocat pt protectia mediului 8. Achizitionarea pe plan local de alimente 9. Procentul salariatiilor ce provin din comunitatea locala 4. Chestionare pentru gradul de satisfactie al clientilor 5. Reprezentatea intr-un for local de turism 6. Mijloace specifice de transport 7. Membru al unui ONG de mediu 8. Contributii financiare pentru mediu pe plan local OMT/WTO-indicatori o Cu functie predictiva o De avertizare timpurie o De stress o Ai stadiului industriei turistice o Ai impactului turismului asupra mediului o Ai efortului managerial o Ai efectului managerial o Ierarhizarea indicatorilor o International: WTTC, WTO o National o Regional o Local: destinatii, situri

o o

Companii turistice Institutii turistice individuale Starea peisajelor In =Spadure/S totalax100 Itr E=Spadure+Spajiste/S construita Itr em=Spadure+Spajiste+S acvatica/Sconstruita+Sagricola Dezv socio-culturala % turisti/pop in sezon de vf %pop locale din nr T intr-un an %casatoriilor T si localnici din total %divorturilor din totalul casat. Pop. Fem. angajata din total %someri in extrasezon Nr somerilor pe plan local in compar. cu regiunea (Eber, 1992) INDICATORUL INSTRUMENTE SPECIFICE DE MSURARE 1. protecia sitului categoria de protecie a sit-ului dup (IUCN) 2. presiunea exercitat numrul de turiti care viziteaz situl (pe an/luna cu afluen maxim) 3. intensitatea utilizrii intensitatea utilizrii n perioadele de vrf (ca numr de persoane i pe ha) 4. impactul social raportul turiti/rezideni (n perioadele de vrf dar i n restul perioadei) 5. controlul dezvoltrii existena unei metode de studiu a mediului ambiant sau controale concrete cu privire la modul de amenajare a zonei i la densitatea utilizrii 6. gestiunea deeurilor % de ape uzate tratate ale sitului (indicatori suplimentari pot determina limitele structurale ale altor capaciti de infrastructur ale sitului, cum ar fi aprovizionarea cu ap) 7. - procesul de planificare existena unui plan metodic pentru destinaia turistic n cauz (cu o component "turismul") 8. ecosistemele fragile numrul de specii rare sau cele pe cale de dispariie 9. satisfacia consumatorilor gradul de satisfacie al vizitatorilor (utiliznd un chestionar) 10. satisfacia populaiei locale gradul de satisfacie al populaiei locale (utiliznd un chestionar) 11. contribuia turismului la dezvoltarea economiei locale ct reprezint turismul (%) n ansamblul activitii economice INDICI AGREGAI A. - capacitatea de suport atenioneaz dinainte cu privire la factorii cheie ce influeneaz capacitatea de suport a sitului vis-a- vis de diferitele niveluri de dezvoltare a turismului B. perturbarea sitului mijloc agregat de msurare a nivelurilor de impact asupra sitului (pentru a cunoate particularitile naturale i culturale sub efectul constrngerilor cumulate ale turismului i altor sectoare) C. - interesul

 mijloc de msurare calitativ al particularitilor sitului care-l fac atractiv pentru turism i care se pot schimba cu timpul Indicatorii cererii turistice A.l. Indicatori ai cererii globale A.1.1. Indicele modificrii cererii turistice globale unde: CGi- cererea turistic globala n anul i; CGo- cererea turistic global n anul 0. A..2. Indicele repartiiei cererii turistice globale, ntre cererea intern i cererea extern unde: CI - cererea turistic intern; CE- cererea turistic extern A.1.3. Evoluia componentelor cererii globale -reflecta variaia aportului celor dou componente la formarea cererii turistice globale. .1.4. Indicele de variaie n timp a cererii (intern i extern): , unde: ICEo-i - indicele de variaie a cererii externe; ICIo-i-indicele de variaie a cererii interne. A.l.5.1. Repartiia pe zone de provenien a cererii turistice pentru o anumit ar, la un moment dat: unde: CEZ1 - cerere turistic extern provenind din ara Zi; CEZn - cerere turistic extern provenind din ara Zn; CE- cerere turistic extern total;

greutatea specific, n%, a rii Z1 n cererea turistic extern total, n anul x A.l.5.2. Indicele de variaie a cererii externe pe ri de provenien n intervalul 0-i: unde: ICEZi - indicele variaiei cererii provenind din piaa Zi. A.1.5.3. Indicatori ai modificrii structurale a cererii externe pe ri de provenien: Informaiile obinute, ar cu ar, vor reflecta variaiile n structura cererii i vor semnala rile mai dinamice n perioada pe care se axeaz analiza istic.