Viata lui Alexandru Ioan Cuza

Miscarea unionista de dupa 1848.Contextul european.Unirea Principatelor Conferinta si Congresul de la Paris

Cine este Al. I. Cuza ? nfptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859. Acesta se trgea dintr-o veche familie moldovean, din prtile Falciului, familie de cluceri, sptari, comisi, ispravnici. Alexandru Ioan Cuza s-a nscut la 20 martie 1820. A nvtat pn n 1831 la Iasi, unde a avut colegi pe ctiva dintre viitorii si colaboratori (ntre ei Vasile Alecsandri). E trimis apoi la Paris, unde si ia bacalaureatul n litere. S-a ntors apoi n tar si a intrat n armat. S-a cstorit n 1844 cu Elena Rosetti.

Domnia lui Al. I. Cuza

Activitatea lui Cuza pn la Unire n timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost n primele rnduri. A luat cuvntul la adunarea de la hotelul "Petersburg" din Iasi, cernd nfptuirea unor reforme democratice. Printre fruntasii adunrii arestati din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat si Cuza; a reusit apoi s scape de sub paza si s fug n Transilvania. Cuza are ocazia s participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, dup care se retrage n Bucovina. n timpul domnitorului Grigore Ghica s-a rentors n tar si n perioada pregtirii unirii ndeplinea functia de prclab de Galati. Ca form de protest fat de falsificarea alegerilor pentru adunrile ad-hoc din Moldova, Cuza si-a dat demisia din functia de prclab. Patriot cu idei liberale, nu radicale ns, Cuza a fost acceptat chiar si de partizanii celor doi Sturza care candidau sustinuti de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputatilor prezenti n Moldova. n drum spre Constantinopol, delegatia Moldovei s-a oprit si la Bucuresti influentnd pe reprezentantii Partidei Nationale din adunarea electiv. n ziua de 24 ianuarie 1859, Cuza a fost ales si domn al Tarii Romanesti. Alegerea sa a produs n ntreaga tar o puternic explozie de entuziasm.

Mihail Koglniceanu avea s declare, n 1862, c "Unirea natiunea a fcut-o". L. Kossuth, conductor al revolutiei maghiare de la 1848 scria: "un astfel de spirit e necesar ca un popor sa ntemeieze o patrie sau, dac a pierdut-o, s si-o recstige". Cuza devine astfel simbolul unirii si al sperantelor ntr-o Romnie modern. Situatia nou creat n cele dou principate urma s fac obiectul discutiilor Conferintei Internationale de la Paris. nca din aprilie 1859 Franta, Rusia, Anglia, Prusia si Sardinia au recunoscut dubla alegere. Poarta si Austria au recunoscut n septembrie 1859, dar numai pe timpul domniei lui Cuza.

Continuitatea miscrii pentru unire dup 1848

Sufletul si mintea miscrii unioniste n deceniul 1849-1859 sunt revolutionarii pasoptisti meniti s activeze n exil, dup regimul instaurat n Principate, conform Conventiei de la Balta-Liman din aprilie 1849. Centrul de activitate devine capitala Frantei, Paris, unde apar o serie de publicatii unioniste: "Romnia viitoare", "Junimea romn", "Republica Romn". Emigratia romn se afiliaz Comitetului Central Democratic European de la Londra prin eforturile lui Dimitrie Brtianu. n anii 1853-1856 activitatea de propagand se intensific prin memorii adresate mpratului Frantei, Napoleon al 3-lea, ministrului de externe al Frantei, contelui Walewski si premierului britanic Palmerston. Dup Congresul de pace de la Paris-1856, miscarea unionist si mut centrul n Principate.

Context european
Rzboiul Crimeii (1853-1856) este o nou manifestare a "problemei orientale" ,o nou confruntare ntre Imperiul Otoman si cel rus, dar si o confruntare a marilor puteri n bazinul rsritean al Mrii Mediterane. Poarta este ajutat de Marea Britanie, Franta si Regatul Sardiniei. Operatiunile militare s-au desfsurat n Dobrogea si peninsula Crimeea; cucerirea cetti Sevastopol si Congresul de pace de la Paris au pus capt ostilittilor. n 1854 nceteaz ocupatia militar rus n Principate; din decembrie 1854 pn n martie 1857 Principatele se afl sub ocupatie militar austriac. Congresul de pace de la Paris a pus n discutie si problema unirii Moldovei cu Muntenia.

Unirea Principatelor, problema european

Unirea este sustinut de Franta prin ministrul su de externe contele Walewski; puterile participante la Congres au hotrt: - mentinera autonomiei Principatelor aflate sub suzeranitate turceasc si garantia celor 7 mari puteri; - revizuirea legilor fundamentale; - trimiterea unei comisii, alcatuit din reprezentantii celor 7 puteri care s studieze starea actual a Principatelor; - constituirea divanurilor ad-hoc ca organe reprezentative; - libertatea navigatiei pe Dunre; - revenirea la Moldova a celor trei judete din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad si Ismail. - neutralizarea Mrii Negre

Constituirea adunrilor ad-hoc si activitatea lor

Partizanii Unirii n Principate s-au constituit n "partida national";

Alegerile pentru adunrile ad-hoc au nceput n primvara anului 1857; de organizarea lor s-au ocupat caimacanii: - Teodor Bals apoi Nicolae Vogoride n Moldova - Alexandru Ghica n Tara Romneasc Lupta electoral a "partidei nationale" era sprijinit de reprezentantii Frantei, Sardiniei, Prusiei si Rusiei. Falsificarea alegerilor din Moldova cu stirea caimacanului N. Vogoride este descoperit; prcalabul de Galati, Alexandru Ioan Cuza demisioneaz n semn de protest. Izbucnirea unui conflict european este evitat n urma ntelegerii de la Osborne din august 1857, dintre Napoleon al 3-lea, mpratul Frantei si regina Victoria a Angliei. n septembrie 1857 se deschid lucrrile adunrilor ad-hoc; pentru prima dat n adunri sunt reprezentati tranii, care se pronunt pentru emancipare si mpropietrire.

Conferinta si Congresul de la Paris din 1858

Vointa de unire a romnilor, cererile celor dou Adunri au fost cuprinse ntr-un raport ce a fost naintat puterilor europene ntrunite n Conferinta de la Paris din mai-august 1858 Conferinta e elaborat o Conventie, ce va avea rol de Constituie a Principatelor pn n 1864. Conform Conventiei: -> Principatele si pstrau autonomia sub suzeranitate otoman si protectia puterilor europene; -> Statutul nou format se numea "Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei" cu: - doi domni - doua guverne - doua adunri -> institutile comune erau: a) Comisia central si nalta Curte de Justitie si Casatie cu sediul la Focsani b) armata organizat pe principii unice Se stabileau si principii de organizare modern: -> separarea puterilor n stat -> desfiintarea privilegiilor de clas -> egalitatea n fata legilor -> drepturi politice pentru crestini -> libertatea individual -> sistemul de vot censitar (n functie de avere) care va avea drept consecint alegerea unor adunri legislative compuse n majoritate din mari propietari.

Fr a mai astepta aprobarea unei noi reuniuni internatonale, Cuza a trecut la unficarea aparatului de stat: s-a unificat serviciul vamal, administratia telegrafului, ministerul de rzboi, n frunte cu Emanoil Florescu, s-a inaugurat Universitatea de la Iasi. Totodat cele dou misiuni diplomatice de la Constantinopol s-au reunit ntruna singur, n frunte cu Costache Negri. Conducerea trii era extrem de dificil pentru Cuza, cu dou guverne, dou capitale si dou adunri. n urma unei vizite la Constantinopol, n 1860, cnd Cuza a fost primit cu toate onorurile unui suveran, Conferinta de la Constantinopol a marilor puteri europene a recunoscut unirea politica deplin, nsa numai pe timpul domniei sale. La 22 ianuarie 1862, s-a ntrunit la Bucuresti primul guvern unic, n frunte cu conservatorul Lascr Catargiu, iar la 24 ianuarie 1862 se ntruneste prima Adunare unic. De domnia lui Cuza este legat opera de reforme care a urmat.

Pe plan politic, se distinge confruntarea dintre conservatori si liberalii-radicali(rosii) legat de ritmul de aplicare a reformelor. ndepartati de la guvernare, conservatorii se aliaz totusi cu liberalii radicali si alctuiesc n ianuarie 1863 "montruoasa coalitie", al crei scop era detronarea lui Cuza. n octombrie 1863, Cuza l va numi prim-ministru pe Mihail Koglniceanu si, cu ajutorul lui va demara opera de reforme. Epoca marilor reforme n decembrie 1863, este votat legea pentru secularizarea averilor mnstiresti, prin care pmntul detinut de mnstirile nchinate a reintrat n patrimoniul statului roman. n legatur cu elaborarea reformei agrare se ajunge la un conflict ntre conservatori si guvern, deoarece acestia nu erau de acord cu reforma propus de Koglniceanu. n urma votului de nencredere dat acestui cabinet, primul ministru demisioneaz. Cuza ns nu-i accept demisia si dizolv adunarea printr-o lovitur de stat la 2/14 mai 1864. Este elaborat "Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris", supus aprobrii unui plebiscit. Noul tip de regim politic, mai autoritar, a fost aprobat n urma vizitei la Constantinopol a princepelui Carol. Urmeaz epoca marilor reforme: legea agrar din 1864, legea administrativ, legea judecatoreasc, legea instructiunii publice etc. Turneul triumfal al lui Koglniceanu prin Oltenia fusese ru interpretat de anturajul princepelui. Se creaz animozitti personale, n urma crora Koglniceanu demisioneaz. Sfrsitul domniei lui Cuza Nemultumirile cercurilor politice romnesti fat de regimul autoritar al princepelui vor creste n intensitate mai ales dup 1865, cnd Cuza este plecat n Germania, la bile Ems. Tulburrile organizate aveau scopul de a-l discredita pe domnitor si, ntr-adevr se constat o racire a raporturilor cu Franta. Miznd pe izolarea politic a lui Cuza pe plan politic intern si extern, "monstruoasa coalitie" organizeaz complotul din noaptea de 11 februarie 1866, obligndu-l s abdice. Cuza prseste tronul si tara, iar dup plecarea lui se instituie o locotenent domneasc ce preia conducerea trii. Domnul unirii si al marilor reforme si-a petrecut restul zilelor dincolo de hotare, mai ales la Viena si Florenta. Boala i-a curmat zilele n 1873, pe cnd se afla la Heidelberg, n Germania, la vrsta de 53 de ani. Trupul su a fost adus n tar si nmormantat la Ruginoasa, mosia sa, n prezenta a mii de trani, veniti s-l vada pentru ultima dat pe cel ce le daduse pmnt. Astzi, rmsitele sale se afl la biserica Trei Ierarhi din Iasi, alturi de cele ale lui Dimitrie Cantemir.