Sunteți pe pagina 1din 44
ANUL MMXII • NR. 3 VÂNĂTORUL VÂNĂTORUL Ș I Ș I PESCARUL PESCARUL ROMÂN ROMÂN

ANUL MMXII • NR. 3

VÂNĂTORUL VÂNĂTORUL ȘI ȘI

PESCARUL PESCARUL

ROMÂN ROMÂN

MARTIE
MARTIE
Din nou despre împărțeala urșilor 3 Întreținerea echipamentului de vânătoare 10 Năluci în filmul apei
Din nou despre
împărțeala
urșilor
3
Întreținerea
echipamentului
de vânătoare
10
Năluci în
filmul apei
30
Apele
primăverii
32
www.agvps.ro
Nr. 3 /MARTIE 2013 ANUL MMXIII • Serie nouă FONDATĂ ÎN ANUL 1919 REVISTA NAȚIONALĂ
Nr. 3 /MARTIE 2013 ANUL MMXIII • Serie nouă FONDATĂ ÎN ANUL 1919 REVISTA NAȚIONALĂ

Nr. 3 /MARTIE 2013 ANUL MMXIII • Serie nouă

Nr. 3 /MARTIE 2013 ANUL MMXIII • Serie nouă FONDATĂ ÎN ANUL 1919 REVISTA NAȚIONALĂ DE

FONDATĂ ÎN ANUL 1919 REVISTA NAȚIONALĂ DE VÂNĂTOARE ȘI PESCUIT SPORTIV

REDACȚIA Director general Dr. Ing. Neculai Șelaru Redactor-șef Ing. Alin-Codru Manu Redactor Arh. Mugurel Ionescu

Art Director Aurel Neagu Layout/Design CREA Difuzare Ing. Mariana Cristache

CONSILIUL ȘTIINȚIFIC Acad. Dr. Dan Munteanu Acad. Dr. Atilla Kelemen Dr. Ing. Nicolae Goicea Dr. Ing. Vladimir Talpeș

Redacția și administrația București - Calea Moșilor nr. 128, Sector 2, Cod 020882 Tel: 021-313.33.63 E-mail: revistavpr@yahoo.com www.agvps.ro

ISSN 1582 - 9650

Manuscrisele destinate tipăririi vor fi de preferință în format digital. Publicate sau nu, ele nu se înapoiază colaboratorilor. Articolele publicate nu angajează decât responsabilitatea autorilor lor și nu reflectă în mod necesar opinia radacției. Reproducerea oricărui material fără acordul redacției este interzisă.

material fără acordul redacției este interzisă. 3 14 30 32 DIN CUPRINS VÂNĂTOARE 3 Din nou
3
3
14
14
30
30
32
32

DIN CUPRINS

VÂNĂTOARE

3

Din nou despre împărțeala urșilor

5 LA ZI

Împrospătările de sânge

7 ARME

Benelli Argo Endurance

8 MUNI}IE

Protejarea auzului celor

ce trag cu arme de foc

10 ATELIER

Întreținerea echipamentului

de vânătoare

12 CHINOLOGIE

Vârsta de argint

14

Terapiile complementare

16

Atelierul vânătorului

18 ETOLOGIE

Comportamentul bizamilor

20

Mistreții

21

Danele salvatoare

22 DIN TEREN

Evaluarea de primăvară

23 AGENDA

Conservarea râsului eurasiatic

24 Noutăți de prin magazine

EDITORIAL

CHINOLOGIE

ATELIER

REPORTAJ

REPORTAJ

PESCUIT

26

Întrunirea Comisiei de pescuit

Sportiv și Competiții

28 PESCUIT LA CRAP

Trucuri de primăvară

30 PESCUIT LA R~PITOR

Năluci în filmul apei

32 PESCUIT STA}IONAR

Apele primăverii

34 PESCUIT DE SEZON

Bibani la început de sezon

35 GASTRONOMIE PESC~REASC~

Fileruri de biban pané

36

Festivalul gheții

37 TEHNIC

Primii bibani

38 FLY FISHING

Muște artificiale tradiționale

românești (1)

39

Juvelnicul

40

Pescuit de pe la ei

41 Noutăți de prin magazine

COMPETI}II

COMPETI}II

ECHIPAMENT

AGENDA

Membrii Consiliului A.G.V.P.S. din România și județele pe care le reprezintă

Președinte: Mugur Constantin Isărescu, Director General: Neculai Șelaru; Vicepreședinți:

Florin Iordache (Olt, Dolj); Atilla Kelemen (Bistrița, Harghita, Mureș), Teodor Bentu (Giurgiu, Asociații de pescari sportivi); Membri: Dorin Calciu (Alba, Arad, Hunedoara), ilip Georgescu (Argeș, Teleoman), Gabriel Surdu (Bacău, Iași, Vaslui), Teodor Giurgiu (Bihor, Satu-Mare), Horia Scubli (Cluj, Maramureș, Sălaj), Nicolae Goicea (Botoșani, Neamț, Suceava), Ion Antonescu (Vâlcea, Sibiu), Eusebiu Martiniuc (Galați, Vrancea), Ion Vasilescu (București), Florică Stan (Buzău, Dâmbovița, Prahova), Ilie Sârbu (Caraș Severin, Timiș), Valentin Jerca (Călărași, Constanța), Ștefan Stoica (Tulcea), Adrian Duță (Gorj, Mehedinți), Laurențiu Radu (Brăila, Ialomița), Gheorghe Iaciu (Ilfov).

martie

Editorial 3

5

Protejarea auzului 8 Atelierul vânătorului 16 Etologie vânătorească 18 Jurnal de vânător 21 Noutați 24

La zi

EDITORIAL

VÅN~TOARE

de vânător 21 Noutați 24 La zi EDITORIAL VÅN~TOARE Din nou despre împărțeala urșilor NECULAI ȘELARU
Din nou despre împărțeala urșilor NECULAI ȘELARU Acestă împărțire, ca și examenul de vânător, pare
Din nou despre
împărțeala urșilor
NECULAI ȘELARU
Acestă împărțire, ca și examenul de vânător, pare a
fi, de câțiva ani buni, o afacere opacă. O afacere a
unui grup împărțitor organizat, compus din
reprezentanți ai autorității publice centrale care
răspunde de mediu, ai ICAS și ai Facultății de
Silvicultură din Brașov.

I nvocarea unui pretins studiu ști- ințific, pe baza căruia s-a făcut și s-ar face împărțirea urșilor din

cifra de intervenție (cota de recoltă), este o poveste. O poveste de adormit nemulțumiții, care nu înțeleg cât de științific poate fi acest studiu, cu rezul- tate atât de inechitabile pentru gestio- nari și degradante pentru structura populației de urși din România. Un studiu la fel de neștiințific dacă vreți, ca și alte „studii științifice” similare, re- feritoare la bonitatea fondurilor cine- getice, efectivele optime de vânat, criteriile de întocmire a planurilor de

management cinegetic etc. Indiferent de ce s-ar spune și sus- ține, împărțirea pe județe și gestionari a urșilor din cifra totală de intervenție s-a făcut la fel de subiectiv pentru „se- zonul” 2012-2013, ca și pentru sezoa- nele precedente, justificându-se subiectivismul și opacitatea împărțirii, în baza pretinselor, dar necunoscute- lor, studii științifice despre care au făcut vorbire. Numai că știința, de care se face atâta caz în prezent, este categoric batjocorită din interese oculte, de către cunoscuții impostori - profitori,

care au împins în derâdere și desuitu- dine CINEGETICA. Atâta timp cât urșii sunt scoși în mod discreționar doar din anumite lo- cații, în principal printr-o metodă inter- zisă vânării lor, în funcție de interesul economic al unor gestionari și al unei firme de vândut pielea urșilor din pă- durile interiorului arcului carpatic, abu- zul rămâne indiscutabil și continuu. În plus, și cointeresat indirect prin spon- sorizări mascate, periculoase deja pen- tru viitorul populației de urși din România și păgubitoare pentru socie- tatea care suportă consecințele.

Din nou despre împărțeala urșilor
Din nou despre
împărțeala urșilor

Analizând cifrele de intervenție aprobate, pe județe și asociații, te în- trebi, pe bună dreptate, unde le-a fost mintea celor ce le-au avizat, fie ei simpli funcționari publici sau academi- cieni, atunci când au analizat propune- rile interesate ale „băieților deștepți”? La urși sau la sponsorizări? Ne punem această întrebăre, deși

cunoaștem răspunsul, pentru miniștrii care au semnat ultimii, dar esențial, or- dinele din anii precedenți de aprobare

a cifrelor de intervenție, precum și

„condițiile” impuse în acest sens, dis-

tructive pentru populația de urși din România și păgubitoare pentru mediu

și societate.

Trecând de la generalități la con- cret, nu putem să nu observăm:

• în județele Harghita, Covasna și

Brașov, unde iernează efective impor- tante de urși, sunt aprobate cifre de in- tervenție de peste 40 exemplare/an, pe când în județele limitrofe, unde urșii se

deplasează vara și se concentrează toamna la livezi, sunt aprobate doar cifre insignifiante de intervenție, de la 2 în jud. Dâmbovița până la 4 - 10 urși în județele Neamț, Bacău, Vrancea, Buzău și Prahova. Doar Argeșul și Bis- trița Năsăud fac excepție, cu ceva mai multe exemplare de extras, datorită tra- diționalelor și atrăgătoarelor „goane de

urși”, concentrați aici la fructe sălbatice

și cultivate (prune, mere, pere etc.)

• în interiorul județelor favorizate

sunt în mod evident avantajați sponso- rii, apreciați ca „băieți deștepți” fiindcă au reușit, în mod fraudulos apreciem noi, să-și ia în propriile mâini cele mai

productive fonduri de vânătoare, pen- tru a le exploata profitabil în scopul re- cuperării banilor avansați, neverosimil de mulți oferiți la adjudecarea lor, pre- cum și a realizării de profituri confor- tabile, cele mai interesante de altfel pentru ei; iar toate acestea, pe seama vânzării vânatului la străini, chiar prin reducerea prețurilor, pentru ai putea atrage, de la vecini, în propriile fiefuri vânătorești. Așa stând lucrurile în privința pla- nificării extragerii urșilor din România, îți pui, în mod firesc, o întrebare: de unde și cum ar trebui extrași prioritar urșii din cifra de intervenție? O întrebare pe care ar fi trebuit să și-o pună, de ani de zile, și cei blago- sloviți de soartă să propună, să avizeze

și să aprobe, cifrele de intervenție ce exced cu mult pretinșilor urși pro- blemă! Opinia noastră este că acești urși ar trebui extrași aleatoriu și prioritar, ex- clusiv prin metoda la goană și numai în perioada de toamnă, din locurile unde aceștia se concentrează la hrană și pro- duc pagube, situate îndeobște în apro- pierea localităților. Aici produc urșii prejudiciile cele mai mari și tot aici sunt cele mai frec- vente accidentele cauzate de urși. De ce atunci să nu fie vânați urșii din cota de intervenție (în interesul manage- mentului urșilor?), măcar în proporție

de 50%, din aceste zone? Nu este cumva mult mai subiectivă (interesată) susținerea și aprobarea extragerii urși- lor din cifra de intervenție, prin metoda la pândă, îndeosebi primăvara la nadă,

în apropierea locurilor de iernat, unde nu ne fac nici un fel de probleme? Noi credem că DA și suntem con- vinși că, în interesul clamat al manage- mentului speciei, s-ar putea stabili, ușor și obiectiv, numărul exemplarelor de extras anual (cifrele de intervenție) și locurile din care acestea se pot extrage (fondurile cinegetice), exclusiv toamna și prin metoda la goană, având drept bază, pentru o analiză și decizie perti- nentă și obiectivă evoluția efectivelor evaluate cinstit în fiecare primăvară, dar și cunoscutele deplasări și concen- trări de vară și de toamnă ale urșilor, așa încât toți gestionarii fondurilor ci- negetice cu urși să fie cointeresați de conservarea populațiilor locale ale spe- ciei. Cele de mai sus nu privesc în nici un fel urșii cu adevărat problemă, care ar trebui extrași cât mai repede, pe baza unor verificări operative, necesare numai în cazul în care dovezile (docu- mentele) prezentate în acest sens nu sunt suficient de convingătoare. Oricum, ceea ce s-a întâmplat până acum, în materie de împărțire a urșilor din cifra de intervenție, nu se mai poate accepta. Din punct de vedere al intere- sului speciei și al gestionarilor, care au cheltuieli concrete în legătură cu paza faunei cinegetice (inclusiv a urșilor), hrănirea de abatere impusă de admi- nistrator, cu goanele oarbe organizate de îndepărtarea lor din zonele în care produc prejudicii, cu paza de noapte la culturi și livezi pentru sperierea aces- tora, cu procesele în care sunt chemați pentru despăgubiri etc

sperierea aces- tora, cu procesele în care sunt chemați pentru despăgubiri etc 4 | VÂNĂTORUL ȘI
sperierea aces- tora, cu procesele în care sunt chemați pentru despăgubiri etc 4 | VÂNĂTORUL ȘI
sperierea aces- tora, cu procesele în care sunt chemați pentru despăgubiri etc 4 | VÂNĂTORUL ȘI

LA ZI

Împrospătările de sânge

NECULAI ȘELARU

Par, la prima vedere, foarte interesante și importante pentru revigorarea unor populații locale de vânat. Mai ales pentru cele purtătoare de trofee, dar și pentru iepuri, fazani și alte specii sedentare. Fiindcă metisările, în opinia multora, nu au decât efecte pozitive. Lucrurile nu stau însă, întotdeauna, tocmai așa. De exemplu, repopulările cu exemplare de fazani și potârnichi aparent viguroase din crescătorii, peste populațiile locale selecționate dur în natură, au chiar un efect contrar, de ușoară sau mai accentuată degenerare a celor din urmă.

C u totul altfel stau lucrurile când vorbim despre împrospă- tări de sânge cu vânat capturat

din libertate. Este cazul repopulărilor cu exemplare mature de iepuri, că- priori, cerbi comuni, cerbi lopătari și chiar cu capre negre și mistreți și a celor cu pui prinși din natură, de că- prior, cerb lopătar, cerb comun și mis- treț, crescuți în captivitate sau

capturate până la vârsta populării (de regulă un an). Dar nici în astfel de ca- zuri nu trebuie să ne așteptăm la re- zultate senzaționale. Fiindcă ame liorarea populațiilor locale de vânat „pe cale genetică” pretinde și o îmbunătățire vizibilă a condițiilor de mediu în care acestea urmează să vie- țuiască. Tocmai din cauza neatenției pentru îmbunătățirea acestor condiții

de mediu, multe repopulări, efectuate în scopul hibridării, au eșuat lamen- tabil în trecut. De aici concluzia că împrospătările de sânge ar trebui să se facă doar în cazurile extrem de rare de degenerare certă a populațiilor locale de vânat. Fiindcă la noi, în România, astfel de fenomene de degenerare sunt excep- ții, așa încât preocupările în acest sens nu ar trebui să fie prioritare. Prioritare ar trebui să fie preocupările pentru îm- bunătățirea condițiilor de mediu pen- tru acestea. Degenerarea unor populații locale de vânat poate avea una sau mai multe din următoarele cauze:

• condiții de hrană precară, dato- rate tipului de sol, modului de exploa- tare a acestuia, structurii vegetației sălbatice și a celei cultivate, concuren-

Împrospătările de sânge

ței la hrană a animalelor domestice etc.

• suprapopularea terenurilor cu vânat;

• consangvinizarea, aproape im-

posibil de constatat în terenurile ne- îngrădite din țara noastră, unde amestecul de sânge este asigurat, prin mecanisme biologice bine puse la punct și stabilizate în timp;

• extragerea greșită a exemplare-

lor din cota de recoltă, prin selecție negativă exagerată (pentru trofee), mai ales înainte de perioada de împe- rechere, sau prin destructurarea evi- dentă pe sexe și clase de vârstă, datorită extragerii prioritare a mascu- lilor și a exemplarelor de mari dimen- siuni.

Totuși, fenomenul degenerării po- pulațiilor locale de vânat se poate se-

siza pe alocuri, atunci când se constată:

• o slăbire de necontestat a rezis-

tenței vânatului față de intemperii și boli, manifestată printr-o mortalitate

exagerată în condiții normale de exis- tență;

• o scădere vizibilă a greutății cor- porale și a valorii trofeelor;

• un declin numeric surprinzător,

care nu se datorează, cu certitudine, extragerii exagerate ori necontrolate a vânatului.

De aceea, se opinează că îmbună- tățirea calitativă a populațiilor locale de vânat se poate realiza, în principal, prin:

• conservarea unui nivel normal al efectivelor de vânat, corespunzătoar capacității cinegetice a terenurilor de vânătoare;

capacității cinegetice a terenurilor de vânătoare; • îmbunătățirea condițiilor natu- rale de hrănire

• îmbunătățirea condițiilor natu-

rale de hrănire și intervenția cu hrană complementară doar în perioada critică de iarnă – primăvară;

• selecția artificială corect practi-

cată, preponderent înaintea perioadei

de împerechere, după aspectul exterior și configurația trofeului;

• extragerea cu precădere a exem-

plarelor din categoriile de sex și de vâr- stă excedentare, în scopul restabiliri

structurii naturale a acestor populații de vânat.

Revenind la experiența unor po- pulări efectuate în trecut, pentru îm- prospătări de sânge, putem constata, în cazul iepurilor și cervidelor, că acestea nu au avut rezultatul scontat. Populările cu un număr redus de exemplare nici nu s-au văzut prin aportul valoros așteptat în masa gene- tică locală, iar populările masive au avut doar un efect temporar, progeni-

tura exemplarelor populate asemă- nându-se celor autohtone, după un interval de câțiva ani, datorită condi- țiilor locale de mediu. Mai contribuie

la acest rezultat și teritorialismul, ma- nifestat prin alungarea, într-o primă fază, a exemplarelor populate de către cele băștinașe. În concluzie, este mult mai impor- tantă, ieftină și eficientă măsura îm- bunătățirii condițiilor naturale de existență a populațiilor locale de vânat, decât repopularea în scopul împrospătării de sânge (hibridării). Sacrificiile bănești ale gestionarilor fondurilor cinegetice ar putea fi, în acest mod, mai folositor utilizate în realizarea scopului urmărit (revigora- rea populațiilor locale de vânat). Acest adevăr, susținut de altfel și în literatura de specialitate, ar trebui luat în considerare de gestionarii fau- nei cinegetice și, mai ales, acceptat de administratorul acesteia.

fau- nei cinegetice și, mai ales, acceptat de administratorul acesteia. 6 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN
fau- nei cinegetice și, mai ales, acceptat de administratorul acesteia. 6 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN
fau- nei cinegetice și, mai ales, acceptat de administratorul acesteia. 6 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN
fau- nei cinegetice și, mai ales, acceptat de administratorul acesteia. 6 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Carabine

ARME

Benelli Argo Endurance

COSTIN ALEXANDRESCU

Carabine ARME Benelli Argo Endurance COSTIN ALEXANDRESCU Benelli Argo este sinonimul construcției perfecte și al

Benelli Argo este sinonimul construcției perfecte și al preciziei. Numele modelului, ENDURANCE, vine de la rezultatele excelente pe care arma le-a obținut în urma testelor de anduranță la care a fost supusă.

S istemul ARGO Auto Regula- ting Gas Operated system, este un sistem autoreglabil care reduce

și uniformizează viteza pieselor în miș- care, permițând obținerea unei precizii și stabilități ridicate. Sistemul este po- ziționat în imediata apropiere a came- rei cartușului pentru a beneficia de avantajul oferit de temperatura cres- cută a gazelor și nivelul de presiune ri- dicat care îi conferă o funcționare optimă. În cazul carabinei semiauto- mate ARGO E, sistemul se bazează pe un design nou, cu un piston ce garan- tează folosirea fără blocaje, iar pentru

construcție au fost folosite materiale noi cu protecție și rezistență sporită la coroziune. Țeava este tratată criogenic, proce- deu prin care s-a obținut reducerea su- praîncălzirii în timpul executării focurilor, un element ce garantează ob- ținerea unei precizii constante de tir. Antepatul face corp comun cu me- canismul armei și nu interferează cu vi- brațiile țevii în timpul tragerii. Țeava poate oscila astfel independent, fără restricții, permițând obținerea unor precizii de tregere similare cu cele ale carabinelor clasice.

Efectul criogenic

Efectul criogenic Efectele tratamentului criogenic constau în eliminarea tensiunilor re- ziduale interne ale oțelului,

Efectele tratamentului criogenic constau în eliminarea tensiunilor re- ziduale interne ale oțelului, obți- nându-se astfel caracteristici mecanice îmbunătățite ale metalu- lui. Tratamentul criogenic presupune răcirea graduală a materialului la o temperatură cu mult sub minus 100 grade Celsius. Odată stabilizat, metalul țevilor este mai puțin sensibil la supraîncălzire în timpul focurilor repetate. Deformarea țevilor în timp, din cauza folosirii repetate, este astfel practic eliminată. Procedeul criogenic este aplicat țevilor pentru a optimiza per- formanțele balistice ale acestora.

Patul este confecționat, în funcție de model, din lemn de nuc de calitate superioară sau din material sintetic, acest model fiind echipat cu sistemul CONFORTECH. În cazul patului de lemn, acesta este prevăzut cu o talpă amortizoare antirecul, din material special conceput pentru absorbția ma- ximă a șocului.

Carabina necesită o întreținere mi- nimă și a fost concepută pentru a se de- monta și monta foarte ușor, permițând

o curățare până la cele mai mici detalii.

ARGO E oferă o siguranță maximă. Arma nu percutează accidental, fiind testată la cădere liberă. Robustețea armei a fost demonstrată în urma tes- telor efectuate în condiții extreme. Su- pusă la îngheț și la arșiță, între - 50 și

+ 40 grade Celsius, aruncată de la în- ălțime și chiar trasă prin nisip, test cerut de standardele militare, Benelli ARGO

E a continuat să tragă cu precizie și fără

vre-o defecțiune. Arma și-a păstrat acu- ratețea și după executarea a 3000 de focuri consecutive cu diferite tipuri de muniție. Cele patru versiuni ale carabinei ARGO E oferite de Benelli sunt Argo Endurance , Argo E Class, Argo E Com- fortech Black și Argo E Amazonia Green, în calibre diferite. Bazată pe simplitate și eficiență ma- ximă, carabina ARGO E a fost conce- pută pentru a oferi atât siguranță și durabilitate în folosire și mai ales, acu- ratețe și constanță în efectuarea tiru- lui.

și durabilitate în folosire și mai ales, acu- ratețe și constanță în efectuarea tiru- lui. MARTIE
și durabilitate în folosire și mai ales, acu- ratețe și constanță în efectuarea tiru- lui. MARTIE
și durabilitate în folosire și mai ales, acu- ratețe și constanță în efectuarea tiru- lui. MARTIE

TEHNIC

Echipament de protecție

Protejarea auzului celor ce trag cu arme de foc

MATEI TĂLPEANU

Simțul auzului ne permite să detectăm numeroasele vibrații ce există sub forma unor unde sonore din lumea în care trăim, fie că trec prin aer, lichide ori solide. Vă scutim de o descriere amănunțită a urechii, amintind doar că undele sonore captate de ea fac să vibreze timpanul, de acolo vibrațiile ajung la niște celule specializate care dau naștere semnalelor ce vor fi transmise prin nervul auditiv la creier, care trebuie să le identifice, să le recunoască (sau nu !) și să le înțeleagă.

Carabină mare cu frână de gură Decolare avion turboreactor Foarte periculos DURERE ÎN URECHE Periculos
Carabină mare
cu frână de gură
Decolare avion
turboreactor
Foarte periculos
DURERE ÎN URECHE
Periculos
peste 40 ore săptămânal
(85-115 dB)
Concert rock
Des la discotecă
Joagăr
Escavator buldog
Vâjâit continuu pe
autostradă, ziua
betonieră
Radio pus încet
CONCENTRARE
SCĂZUTĂ
Fărăr pericol
(0-40 dB)
Ventilator de
cameră lent
Căderea unei pene
LIMITA DE JOS A AUZULUI

Fig. 1 - Niveluri ale intensității zgomotelor

2 4 3 5
2
4
3
5

Fig. 2 - Apărători de introdus în ureche, dintr-un burete artificial. Sunt ieftine, dar cu timpul devin dure și se murdăresc. Fig. 3 - Apărători de ureche din silicon, care trebuie să fie perfect adaptate la canalul exterior al urechii pentru a-l astupa și a proteja auzul. Fig. 4 - Otoplasticianul trebuie să confecționeze aparatele acustice individuale. Fig. 5 - Apărători electronice de ureche, ce acoperă bine pavilionul urechii și permit reglarea trecerii zgomotelor cu intensitate nepericuloasă (sub 85 dB).

T rebuie să deosebim sunetele - care au făcut întotdeauna parte din lumea noastră înconjură-

toare - cum ar fi glasul păsărilor, de zgomote - care constituie semnale so- nore necunoscute și/sau amestecate, ce pot avea efecte dăunătoare serioase asupra auzului. Se știe bine că acestea, mai ales dacă durează un timp mai în- delungat sau se repetă frecvent, sunt cauza cea mai răspândită a scăderii sensibilității auzului în lumea actuală. Poluarea sonoră este o realitate - vezi discotecile, gălăgia veselă nocturnă, clacsonatul urban, șantierele, etc. Detunăturile armelor de foc pot și ele cauza slăbirea auzului trăgători- lor. Nu sunt puțini foștii vânători pa- sionați, sau foștii trăgători sportivi de performanță - care s-au antrenat tră- gând sute de focuri pe zi, dar care odată ajunși la „vârsta a treia” con- stată că nepoții trebuie să le vor- bească mai tare spre a se face înțeleși…. Poate dacă, atunci când trăgeau atât de mult, și-ar fi protejat auzul, nu ar fi ajuns aici. Necazul este că o celulă auditivă, odată ce este slăbită de uzură sau moartă, nu se mai regenerează! Pentru fiecare nivel de intensitate a zgomotului există o durată de timp

în cadrul căreia auzul poate fi expus acelui zgomot fără a apărea pericolul unor urmări dăunătoare.pentru auz. În Tabelul 1 este prezentată perioada maximă de timp în care omul poate fi supus în timpul activităților sale zil- nice unui zgomot de o anumită inten- sitate, fără a-i slăbi auzul. Intensitatea zgomotului se mă- soară în decibeli (dB). Un decibel re- prezintă o zecime de Bel, după

numele fizicianului Alexander Gra- ham Bell din S.U.A. (1847-1922). Baza scării este de 0 dB, peste acesta 1 dB este cel mai slab sunet pe care o ureche umană îl poate auzi (de ex. o pană de pasăre căzând pe jos la 1m de ureche), iar la 140 dB (și peste) se poate situa zgomotul auzit la deco- larea unui avion turboreactor când por- nesc toate turbinele, sau decolarea unei navete intercontinentale. Detunătura unei puternice carabine cu frână de gură – muzzle brake, poate ajunge chiar la 180 dB și sparge timpanul celui ce va trage cu urechile nepro- tejate. Se știe că decibelii nu cresc într- o progresie aritmetică liniară (cum ar fi: 10- 11- 12- 13- 14-15-16-17-18-19- 20), ci ei cresc pe scară logaritmică, în baza 10. Spus mai pe înțelesul oricui, asta înseamnă că nivelul de 20 dB este de 10 ori mai mare decât cel de 10 dB (nu de 2 ori mai mare!), cel de 100 dB este de 100.000 de ori mai mare decât cel de 80 dB, așa cum vedem în Tabe- lul 2. Datele din Tabelele 1 și 2 provin dintr-un articol publicat de Ivan Kasa-

TABELUL 1 Durata maximă admisă a activității în condiții de zgomot, conform OSNA*

Durata maximă Nivelul sunetului în dB

8

ore

90 dB sau mai puțin

4

ore

95 dB

2

ore

100 dB

1

oră

105 dB

1/2 oră

110 dB

1/4 oră

115 dB

Niciodată

Peste 115 dB

* Agenția de tehnică, protecția și igiena muncii, Ministerul Muncii al S.U.A

TABELUL 2

Scara logaritmică a intensității sunetului

20

dB

10 ori mai intens

10

40

dB

100 ori mai intens

10

60

dB

1 000 ori mai intens

10

80 dB

10 000 ori mai intens

10

100

dB

100 000 ori mai intens

10

120

dB

1 000 000 ori mai intens

10

140

dB

10 000 000 ori mai intens 10

bov în revista Bălgarski Loveț nr. 6/2012, p. 22-24 („Auzul este o bogă- ție ce trebuie păzită”, în limba bul- gară) O asemenea scară logaritmică a in- tensității zgomotelor nu are sens dacă

nu se bazează pe alte intensități cu care ele să fie comparate. Fig. 1 a apărut în articolul lui Armin Liese, „Scharfe Schüsse nur mit Schützer” (Detunături puternice numai cu apărători de urechi), publicat în revista „Deutsche Jagd Zeitung” nr.2/2012, p. 48-49. Bara înaltă colorată în verde spre bază, unde zgomotele sunt inofensive între 0 și 40 dB, trece spre verde- gălbui între

40 și 85 dB, unde zgomotele pot de-

ranja puterea de concentrare, dar de- vine gălbui-roșcată între 85-110 dB, unde zgomotele pot deveni periculoase pentru auz, dacă durează peste 40 de ore pe săptămână, totuși de la 120 dB roșul este cel mai intens, căci zgomotul poate sparge timpanul sau altera func- ția celulelor auditive. Culoarea roșie = Pericol! Apărătorile de urechi sunt de două categorii: antifonice și electronice. Cele antifonice blochează total canalul ex- tern al urechii în care sunt introduse - vezi Fig. 2, sunt mai ieftine, dar se pot usca și murdări. Cele electronice sunt adaptate urechii utilizatorului, fie in- trând în canalul extern - vezi Fig. 3, fie acoperindu-l prin fixare în interiorul pavilionului - vezi Fig. 4, fie acoperind tot pavilionul urechii – vezi Fig. 5. Orice catalog serios de vânătoare prezintă numeroase modele, ele pot fi procurate și prin internet (în limba en- gleză se numesc Noise Braker, în ger- mană Gehörschutz). Catalogul Frankonia pe anul 2012/2013 le arată la pag. 128 și 132-133. Asemenea apă-

rători electronice permit auzirea sune-

telor de intensitate nepericuloasă (sub

85 dB), ba chiar pot intensifica foșne-

tele slabe ce anunță apropierea vâna- tului, permit comunicarea cu ceilalți vânători, etc. Apărători electronice ex- terne folosesc și motocicliștii, muzicie- nii, cei ce dirijează deplasarea avioanelor la sol, etc. Atenție deci, vânători, nu vă ne- glijați auzul…!

deplasarea avioanelor la sol, etc. Atenție deci, vânători, nu vă ne- glijați auzul…! MARTIE 2013 |
deplasarea avioanelor la sol, etc. Atenție deci, vânători, nu vă ne- glijați auzul…! MARTIE 2013 |
deplasarea avioanelor la sol, etc. Atenție deci, vânători, nu vă ne- glijați auzul…! MARTIE 2013 |

ATELIER

Echipament de vânătoare

Întreținerea echipamentului de vânătoare

MAC

Sezonul de vânătoare la baltă s-a închis la finele lunii februarie, am pus arma „în cui”, pentru o perioadă, iar echipamentul așteptă să fie pus și el la locul lui. Dar, până îl vom scoate din nou „la aer”, va mai trece ceva timp și ar fi bine să-i acordăm un pic de atenție și puțin timp, nu de alta dar la toamnă dorim să-l găsim în bune condiții și gata pentru ieșirea în teren.

C um arma de vănătoare este de regulă pe primul loc și benefi- ciază de toată grija, mă voi re-

feri de data aceasta la restul echipamentului pentru vănătoarea la

baltă, care are și el nevoie de întreți- nere înainte de a fi pus la păstrare. Ideea este de a-l curăța de nămolul și împuritățile adunate din teren, fie că este vorba de mâlul clisos sau de res- turile de vegetație acvatică, de a-l usca și nu în ultimul rând de a-l pune

la păstrare în condiții care îi vor con-

serva materialul și propietățile aces-

tuia.

Cizmele scurte sau șold trebuie bine spălate cu apă caldă atât pe

dinafară cât și pe interior. Un săpun neutru sau un detergent ușor pot face

o treabă bună. Cauciucul se curăță

mai ușor dar neoprenul necesită un pic mai multă muncă deoarece porii materialului se îmbibă cu particulele fine de mâl. O perie cu fire de plastic, nu foarte aspre, poate fi de mare aju- tor. Prin spălare nu se curăță numai

nu foarte aspre, poate fi de mare aju- tor. Prin spălare nu se curăță numai 10
nu foarte aspre, poate fi de mare aju- tor. Prin spălare nu se curăță numai 10

mâlul ci se îndepărtează și resturile de

vegetație și bacteriile care, lăsate într-

un mediu închis, pot deteriora mate-

rialul și genera mirosuri neplăcute,

mult mai greu, dacă nu chiar imposi-

bil uneori, să fie îndepărtate ulterior!

Același „tratament” se poate aplica și costumului întreg de neopren sau cauciuc precum și mănușilor. Uscarea echipamentului după spă-

lare este o condiție esențială. Alegeți

un spațiu bine ventilat cu o tempera-

tură moderată; frigul întârzie uscarea,

iar caldura excesivă poate produce

evaporarea forțată și poate cauza de- teriorarea materialelor, fie ele ne- opren sau cauciuc. După uscarea completă, atât la exterior cât mai ales în înterior, presărați un strat pe cât posibil uniform de talc, înclusiv pe talpă. Acesta va absoarbe eventuala umezeală și va proteja cizmele de eventualii vapori din spațiul de depo- zitare. Pentru păstrare, alegeți o încă- pere bine ventilată, fără umezeală/ igrasie și, pe cât posibil, ferită de lu- mina directă a soarelui. Agățați ciz- mele șold și costumul de neopren complet, în așa fel încât să stea în- tinse, fară pliuri sau cute accentuate. Sub nici o formă nu le împăturiți!

Atrapele trebuie curățate și ele cu grijă. Desprindeți-le de pe sforile de lestare, spălați-le bine de mâl și de resturile de plante, în apă călduță cu

de mâl și de resturile de plante, în apă călduță cu puțin detergent și clătiți-le bine.
de mâl și de resturile de plante, în apă călduță cu puțin detergent și clătiți-le bine.
de mâl și de resturile de plante, în apă călduță cu puțin detergent și clătiți-le bine.

puțin detergent și clătiți-le bine. Cu ocazia aceasta puteți verifica și dacă vreuna prezină fisuri și „ia apă” sau și-a pierdut vopseaua. Este momentul cel mai bun să remediați stricăciunile. Dacă ați avut agrafe de prindere sau inele din metal, este bine să le scoa- teți. Din cauza umezelii pot rugini pe timpul cât stau la păstrare și pot pro- duce surprize neplăcute la deschide- rea sezonului. Uscarea se face într-un spațiu ven- tilat și, dacă se poate, pulverizați-le cu un spray de silicon care le va proteja înpotriva prafului și a umezelii. Apoi le puteți pune în saci de rafie sau spe- ciali concepuți pentru atrape. Ideea este de a le asigura permanent venti- lația și a evita acumularea umezealii care favorizează apariția și dezvolta- rea mucegaiurilor. Sforile de lestare și ancorare tre- buie și ele spălate, uscate și puse pe mosoare cu diametru cât mai mare. La fel ca și atrapele și sforile se vor pune la adăpost de umezeală și ferite de lumină. Chiar dacă sunt din mate- rial sintetic, sforile se pot degrada din cauza umezelii, a căldurii și luminii excesive precum și a plierii prea strânse. Toate acestea odată puse la locul lor, putem aștepta liniștiți trecera tim- pului, răsfoind amintirile sezonului trecut și gândindu-ne cu plăcere la vremea lui sptembrie viitor…!

gândindu-ne cu plăcere la vremea lui sptembrie viitor…! Medalian din mușchi de căprioară cu sos de
gândindu-ne cu plăcere la vremea lui sptembrie viitor…! Medalian din mușchi de căprioară cu sos de
gândindu-ne cu plăcere la vremea lui sptembrie viitor…! Medalian din mușchi de căprioară cu sos de

Medalian din mușchi de căprioară cu sos de Porto și dovlecei

Gastronomie vânătorească

NANA NINA

Carnea de căprioară a fost dintotdeauna o delicatesă savurată de meseni. Preparată simplu, cu un sos delicios și servită cu legume înăbușite, va oferi un preparat din vânat ce va aduce laudele invitaților la masă.

Ingrediente pentru 4 porții: 4 me- dalioane din mușchi de căprioară, 250

ml de ulei, 120 ml vin de Porto, 3-4

morcovi, păstârnac și dovlecei

Prepararea sosului: se amestecă uleiul cu vinul de Porto într-o crăticioară și se fierbe la foc mic până scade la ju- mătate și capătă consistența dorită.

scade la ju- mătate și capătă consistența dorită. Prepararea medalioanelor: într- o cratiță se încinge

Prepararea medalioanelor: într- o cratiță se încinge bine o lingură de ulei, se pun medalioanele de carne și se lasă câte 2-3 minute pe fiecare parte. Se înăbușesc legumele, morco- vii, păstârnacul și dovleceii. Medalioa- nele se pot servi pe farfurii calde, cu bulete rumenite în sosul de Porto. Pe fiecare porție se toarnă din sosul pre-

parat și se garnisește cu morcov și dovlecei tăiați. Se ornează cu pătrun- jel proaspăt. Un pahar de vin roșu, cabernet, șiraz sau pinot noir, va aduce un plus de savoare bucatelor. Poftă bună!

vin roșu, cabernet, șiraz sau pinot noir, va aduce un plus de savoare bucatelor. Poftă bună!

CHINOLOGIE

Câini de vânătoare

Vârsta de argint

ALECSANDRU CODRIN

Și câinii în vârstă pot merge în sigurață la vânătoare. „Vârsta de argint” este o etapă la fel de importantă pentru câinii de vânătoare precm au fost și anii adolescenței sau maturității. Cu puțin mai multă grijă și atenție, puteți lua partenerul patruped, ajuns la vârsta senectuții, la vânătoare, oferindu-i momente pentru care, cu siguranță vă va fi recunoscător…!

pentru care, cu siguranță vă va fi recunoscător…! P are a fi ca ieri când tânărul

P are a fi ca ieri când tânărul cățel făcea tot felul de giumbuș- lucuri spre deliciul dumnea-

voastră și al celor prezenți. Acum, vă privește cu ochi liniștitți, în care puteți citi fără efort anii trecuți parcă pe ne- simțite. Este un câine în vârstă dar el nu știe și, dacă ar putea, s-ar zbengui la fel ca la vârsta tinereții, urmărind vâ- natul sau ascultând pur și simplu co- menzile pentru a vă face plăcere. Poate să meargă în continuare la vânătoare fără a-și pune sănătatea în pericol? Da, trebuie doar să aveți puțin mai multă grijă, răbdare și atenție.

Exercițiul fizic contează Plimbarea și alergarea zilnică sau

fizic contează Plimbarea și alergarea zilnică sau cât de des este posibil constiuie un bun exercițiu

cât de des este posibil constiuie un bun exercițiu ce va menține forma fizică a câinelui. Înotul sau aportul - adusul mingii înapoi, sunt alte exerciții ce nu trebuie evitate. Asta ca să nu mai vor- bim de ieșirile în natură, fie doar la plimbare sau la vânătoare pur și sim- plu. Desigur trebuie să ținem seama de vârsta lui și de faptul că sistemul osos și musculatura sunt mai sensibile și mai puțin rezistente. Fie că sunt șoldurile sau coloana vertebrală care dor din când în când, atâta timp cât patrupedul se bucură și face mișcare cu plăcere, este bine să îl încurajați și să-i fiți ală- turi. Aveți grijă însă ca toate să fie cu măsură. Nu este cazul să-l lăsați să-și epuizeze forțele. Dacă este cald afară

aveți grijă să fie în permanență bine hi- dratat. După efort, odihna este cuvân- tul de ordine, și aveți grijă să profite de repus din plin. Chiar dacă aparent nu dă semne că a obosit, dumneavoastră sunteți cel ce va da semnalul pentru re- paus. Dacă ar fi după el, ar alerga pro- babil până la epuizare. El nu știe că este în vârstă….

Mici schimbări necesare Dacă până nu demult „seniorul” răspundea la cele mai discrete sem- nale acustice, fie verbale fie cu fluie- rul, odată cu trecerea anilor auzul slăbește la fel ca și la oameni. Dacă în parc sau prin curte faptul nu prea de- ranjează, poate fi o problemă reală în teren, la vânătoare. O soluție poate fi zgarda electronică. Puteți obișnui câi- nele cu semnalul sonor al zgărzii și puteți corela comanda verbală sau flu- ierul cu acest semnal. După câteva șe- dințe de antrenament efectuate cu răbdare și grijă, va ajunge să răs- pundă pur și simplu doar la semnalul sonor comandat prin semnalizatorul electronic al zgărzii. Evitați să ieșiți la vânătoare când este foarte cald. Rezervați diminețile răcoroase și amiezile târzii, după ce arșița de peste zi s-a domolit. Dacă simțiți că vă este cald, pentru el este cu siguranță deja foarte cald. A aler- gat, a căutat și pontat o viață întreagă pentru plăcerea și bucuria dumnea- voastră. A venit vremea ca să-i acor- dați, la rândul lui, timpul necesar pentru a se bucura de plăcerea vînă- torii în ritmul și pasul anilor pe care îi are. Merită tot acest timp și merită să se bucure din plin de frumusețea ani- lor „vârstei de argint”…!

să se bucure din plin de frumusețea ani- lor „vârstei de argint”…! 12 | VÂNĂTORUL ȘI
să se bucure din plin de frumusețea ani- lor „vârstei de argint”…! 12 | VÂNĂTORUL ȘI
să se bucure din plin de frumusețea ani- lor „vârstei de argint”…! 12 | VÂNĂTORUL ȘI

CHINOLOGIE

Terapiile complementare

O soluție în tratarea prietenilor patrupezi

MARIA SĂVULESCU

Terapiile complementare își au originile în îndepărtata Chină și ajută de mii de ani în remedierea disfuncțiilor ce apar în organism. Ele pot fi aplicate nu doar pe organismul uman, ci și pe cel animal. Masajul, presopunctura, acupunctura sunt tehnici utilizate pentru echilibrarea și însănătoșirea animalelor.

Presopunctura, originară și ea din aceleași zone orientale, asociată cu masajul medical, este ușor de apli- cat și place câinilor mai mult decât alte tratamente. Acestea sunt primite de câini ca mângâiere și alint și pot fi efectuate chiar de către stăpân. Ce ar putea fi mai plăcut pentru partenerul patruped decât o ședință de masaj după o zi istovitoare de vânătoare? Masarea în lungime a coloanei verte- brale cu insistare în zonele unde se simt noduri și durități revigorează câi- nele obosit. Un efect asemănător îl are fricționarea flancurilor în dreptul coastelor – mișcare cunoscută de chi- nologi pentru a revigora un câine in- timidat sau obosit. Aveți un câine prea nervos sau fricos? El poate fi re- confortat imediat apăsând două puncte la baza și spre vârful cozii.

Î n credința orientală, corpul ma- terial este susținut de scheletul energetic. Efectele terapeutice ale

acupuncturii constau în deblocarea și eliminarea dezechilibrelor minore sau majore ce apar în cadrul acestui sis- tem energetic.

Acupunctura este utilizată de mii de ani în medicina umană și veterinară fiind o tehnică complementară folosită în tratarea multor afecțiuni. Cea mai veche carte de acupunctură veterinară este considerată a fi „Bo Le Zhen Jing” -

Principiile Acupuncturii veterinare de Bo Le, scrisă de doctorul Bo Le în pe- rioada Qin-Mu-Gong (659 î.Ch - 621 î.Ch). Aceste proceduri, aplicate inițial pe cai, și-au extins aria de aplicabilitate pentru toate vietățile cu pene sau blană, inclusiv pentru câini. Protocoalele trata- mentelor de acupunctură sunt pe larg descrise în această carte. De atunci, acu- punctura este un domeniu principal în medicina veterinară în China. Există foarte multe asociații de medicină vete- rinară în lume care recunosc acupunc- tura ca o modalitate terapeutică.

Acest masaj este util la expozițiile ca- nine, la întreceri sau la vânătoare, când animalul
Acest masaj este util la expozițiile ca- nine, la întreceri sau la vânătoare, când animalul

Acest masaj este util la expozițiile ca- nine, la întreceri sau la vânătoare, când animalul este intimidat de pre- zența multor câini, de zgomote ne- obișnuite. Pentru afecțiunile cutanate rebele se apasă în adâncime două puncte pe ambele părți ale coloanei vertebrale în dreptul omoplaților - mai ales seara, dacă animalul se scar- pină. Dacă problemele cutanate sunt însoțite și de căderea excesivă a păru- lui, atunci presarea acelor două puncte mai sus menționate este înso- țită și de apăsarea glandelor care se găsesc deasupra pliurilor picioarelor posterioare. Masarea acestor puncte poate duce la vindecarea unor afec- țiuni cutanate rebele de origine necu- noscută. În viața fiecărui crescător de câini vine o perioadă când trebuie să aline zilele bătrâneților camarazilor patru- pezi. Presopunctura și masajul sunt binevenite, cu ajutorul lor putem îm- bunătăți calitatea vieții bătrânilor noștri prieteni. Cu vârsta, încheietu- rile slăbesc și se micșorează acuitatea mișcărilor, iar modificările degenera-

acuitatea mișcărilor, iar modificările degenera- tive ale țesuturilor îi fac să devină, ca și pe noi

tive ale țesuturilor îi fac să devină, ca și pe noi de altfel, mai rigizi, mai pu- țini flexibili. Organismul pierde din fluide, se deshidratează mult mai re- pede. Masajul ajută la menținerea fle- xibilității și a tonusului muscular, încetinește atrofia musculară și dete- riorarea scheletului. Astfel, reumatis- mul poate fi prevenit sau ameliorat prin masarea în fiecare seară, câte cinci minute, a două puncte situate la baza craniului, de o parte și de alta a coloanei vertebrale. Prin presopunctură putem întări sistemul imunitar, structura muscu- lară, încheieturile, tendoanele și oa- sele, putem stimula producerea endorfinelor înlesnind astfel atenua- rea, chiar dispariția durerilor, putem întări tonusul nervos și îmbunătăți concentrarea, putem stimula circula- ția sangvină și eliminarea toxinelor. Atenuarea anxietății, îmbunătățirea digestiei, suportul în tratarea proble- melor comportamentale pot fi reali- zate prin tehnici de presopunctură. Dacă tratamentele de acupunctură necesită deplasarea la un specialist,

pentru cele de masaj și presopunctură este suficient să căutăm o hartă a dis- punerii punctelor de presopunctură pe trupul câinelui și, cu puțin studiu individual, ne putem ajuta prietenii noștri patrupezi. După o zi de vână- toare ne putem retrage în atmosfera caldă și prietenoasă a casei unde câi- nele poate primi un masaj reconfor- tant, iar noi în schimb primim iubirea și mulțumirea partenerului nostru. Aceste modalități complementare de îmbunătățire și menținere a stării de sănătate sunt utilizate de mii de ani, de ce le-am neglija și nu am încerca să le folosim și noi? Vă mărturisesc că și mie mi-a fost stârnit interesul pentru acest subiect răsfoind câteva broșuri legate de Creș- terea și îngrijirea câinilor de rasă edi- tate sub îndrumarea ACHR - Filiala Municipiului București prin anii 1989. Internetul este și el un mediu unde puteți găsi și filtra diverse informații legate de aceste subiecte și bineînțe- les, puteți apela cu încredere și la me- dicul veterinar pentru îndrumare.

și bineînțe- les, puteți apela cu încredere și la me- dicul veterinar pentru îndrumare. MARTIE 2013

ATELIER

Îngrijirea armelor de vânătoare

Atelierul vânătorului

DANIEL CONSTANTINESCU

Sezonul de vânătoare este practic încheiat, iar până la următoarele ieșiri va mai trece probabil ceva timp. La fel ca și echipamentul, arma de vânătoare trebuie curățată înainte de a fi pusă la păstrare în seif. Asta dacă dorim să avem o armă care să ne fie în continuare partener de încredere pe teren pentru un timp cât mai îndelungat.

preferat celei cu peri deoarece asigură o curățire uniformă și nu „stropește” cu

material curățat/ulei murdar, la intra- rea și ieșirea din țevi. Cu ajutorul ei se înlătură urmele de material plastic rămas de la bure, urmele de plumb de la alice și granulele de pulbere arsă de-

puse pe pereții interiori.

• vergea cu filet pentru curățarea armei de vânătoare.

• vaselină cu Teflon, pentru un-

gerea finală a țevilor la exterior.

Curățarea țevilor la interior Țevile se curăță pe interior cu ver- geaua cu peria de sârmă circulară. Se

fac atâtea treceri înainte și înapoi, câte sunt necesare pentru a înlătura com- plet depunerile de pe pereții țevii. Se

Materiale necesare:

• ulei pentru armă, un exemplu

este Balistolul, un ulei ce corespunde

calitativ cerințelor și se găsește la ma- gazinele de specialitate. Pentru cură- țarea petelor de grăsime de pe metal și lemn, puteți folosi de exemplu ule- iul Loctite.

• soluție degripantă, folosită pentru

curățarea ruginei. Se aplică pe părțile metalice ale armei și se lasă câteva mi- nute pentru a reacționa cu rugina.

• „lâna de oțel” – steel wool, cu-

noascută și ca „vată de oțel”, este un material abraziv foarte fin folosit pen- tru a scoate rugina de pe metal după ce am folosit degripantul.

• cârpe de bumbac moale, așa

cum este de exemplu tifonul sau mol- tonul subțire. Cârpele trebuie să fie

foarte moi și absorbante.

• perie de sârmă circulară, nece-

sară pentru curățarea țevilor pe inte- rior. Peria de oțel circular este de

1 2 3 4 5 6 7
1
2
3
4
5
6
7

înfășoară apoi tifon, unul, două stra- turi pe peria de sârmă și se curăță din nou țevile. Folosirea periei circulare de sârmă și a tifonului este de preferat pă- mătufului, deoarece acesta din urmă se îmbibă cu ulei și murdărie și lasă urme fără a curăța complet țevile. Nu turnați ulei pe țeavă pentru că nu se va depune uniform și riscați să pătați cu ulei locul de depozitare al armei. La final ștergeți țevile pe interior cu o cârpă înmuiată în ulei de armă.

Curățarea țevilor la exterior Țevile trebuie detașate de pe ante- pat pentru a asigura curățarea părții inferioare a acestora, unde de regulă se adună apă și murdărie din teren. Din cauza transpirației, murdăriei, apei, țevile oxidează pe exterior. Pen- tru curățire putem folosi fie lâna de oțel, fie degripantul, fie ambele dacă stratul oxidat este mai vechi sau a in- trat în profunzimea metalului. După acestea ștergeți exteriorul țevilor cu o

cârpă curată și ungeți-le cu ulei de armă la fel ca pe interior sau aplicați în strat fin vaselina protectoare cu Te- flon.

Curățarea mecanismului Puteți curăța mecanismul armei pe porțiunile exterioare cu o cârpă înmu- iată ușor în ulei de armă. Nu turnați ulei în mecanism! Pentru curățirea me- canismului la interior duceți arma la armurier. Oricum, cel puțin odată pe an, este recomandat să duceți arma la atelirul armurierului pentru verificare și curățare profesionistă. Pentru prote- jarea metalului la locurile de frecare, folosiți vaselina neutră care împiedică griparea părților ce vin în contact și, foarte important, nu îngheață!

Curățarea patului din lemn În cazul paturilor de armă din lemn lăcuite aveți grijă să nu folosiți soluții cu dizolvanți-solvenți deoarece puteți strica lustrul lemnului. Pentru paturile

de lemn nelustruite puteți folosi lâna de oțel pentru înlăturarea petelor și a murdăriei. Nu folosiți uleiul de armă pentru curățarea patului de lemn. După curățare, ștergeți cu o cârpă cu- rată patul și aplicați o ceară pentru lemn. Lăsați ceara să patrundă în porii lemnului, 10-15 minute și lustruiți patul cu o cârpă uscată. Pentru patu- rile sintetice puteți folosi o cârpă înmu- iată în apă și săpun sau un detergent bine diluat în apă. Nu folosiți în cazul acestora nici ceară și nici ulei de armă!

Păstrarea armei Pentru păstrare așezați, de prefe- rință, patul separat de țevi, iar țevile cu gura în jos. Nu depozitați arma închisă cu țevile în sus. Uleiul rămas se va scurge de pe țevi în mecanism și pe pat, lucru total nedorit. Și carabinele se vor depozita tot cu țeava în jos! La prima ieșire ștergeți arma cu o cârpă uscată pentru a evita să vă murdăriți mâinile și echipamentul!

ștergeți arma cu o cârpă uscată pentru a evita să vă murdăriți mâinile și echipamentul! MARTIE
ștergeți arma cu o cârpă uscată pentru a evita să vă murdăriți mâinile și echipamentul! MARTIE
ștergeți arma cu o cârpă uscată pentru a evita să vă murdăriți mâinile și echipamentul! MARTIE

ETOLOGIE

Etologie vânătorească

Comportamentul bizamului

Dr. Ing. MITICĂ GEORGESCU, Dr. GEORGE CRISTIAN GEORGESCU

La întoarcerea de la o vânătoare din America de Nord, un membru al stirpei princiare austriece, Colleredo- Mansfeld, a adus în anul 1905 câțiva bizami, pe care i-a eliberat în mlaștinile din jurul orașului Praga, socotindu-i „animale de vânat”.

Cerințele față de mediu. Sunt simple și precise. Preferă

apele stătătoare, care să aibă o adâncime suficientă pentru explorările sale în căutarea hranei, să nu înghețe

în totalitate, (1,5 – 3 m), să întrețină o

vegetație acvatică densă, iar malurile să aibă înclinarea de taluz neinunda- bil, în care să-și sape adăpostul sub- teran. În plus, terenul să fie cât mai liniștit. Dacă aceste condiții sunt în- trunite și de ape lin curgătoare, ori de canale de irigații, se instalează și acolo.

ori de canale de irigații, se instalează și acolo. A șa a început o evoluție spec-
ori de canale de irigații, se instalează și acolo. A șa a început o evoluție spec-

A șa a început o evoluție spec- taculoasă a bizamului, care avea să cucerească nu-

meroase zone din Europa, să fie obiectul unei efemere industrii de blănuri și al unei permanente și ac- tuale îngrijorări – în unele țări – pen- tru daunele produse în îndiguiri. Statisticile menționează faptul că în anul 1914, populația de bizam din Bohemia ajunsese la cifra de două milioane.

Începutul. Specie invazivă, extindere explozivă. Semnalările primelor apariții la noi se referă la zonele din vestul țării, unde a pătruns din Ungaria. Sunt ci- tate și crescătorii înființate în anii ’30, apoi aparițiile din jurul orașului Oradea și încet, încet apariția în Deltă (1954) se pare că din Ucraina, pentru ca astăzi să ocupe zona de vest, podișul transilvan, estul și sudul Moldovei.

Dieta. Comportamentul de hrănire. Regimul său alimentar este influ- ențat de sezon, astfel că primăvara și vara se hrănește aproape exclusiv cu

diferite părți ale plantelor acvatice, ri- zomi, lujeri, frunze, muguri. Manifestă

o atracție aparte pentru nufăr, acolo

unde planta există. Iar toamna și iarna, când acestea devin mai greu de găsit, devine omnivor, căutând moluște ori capturând prăzi mici, pești, batracieni, eventual păsări de apă de talie mică. Însă nici iarna nu renunță total la hrana vegetală, pe care o caută în imersie, în special rizomii. Dar pentru

a putea să o găsească, și-a perfecționat un comportament „special”. Astfel, la

primul îngheț, de obicei superficial, își „amenajează” cel puțin o copcă în gheață, pe care o întreține în stare de „funcționare” pe toată durata iernii. Mai mult chiar, în jurul acestei porți de acces în lumea de sub ape, adună frag- mente de vegetație mai lignificată, trestie, țipirig, formând o alcătuire ca

o colibă-adăpost, cu diametrul de 1,5

– 2 m și înălțimea de 1 m, care prote-

jează de îngheț și copca, dar îi servește

și ca loc de repaus și pentru ingerarea

hranei. Toate aceste puncte în care se hrănește sunt ușor de recunoscut după prezența resturilor vegetale. În timpul imersiei, care poate dura, la nevoie 10- 15 minute, poate folosi la respirație bulele de aer rămase sub gheață. În plus, mai posedă o adaptare care îi permite să-și regleze temperatura cor- pului, în special încetinind ritmul car- diac, după temperatura apei în care se cufundă în căutarea hranei. De exem- plu, față de ritmul normal, de 200 pul- sații/minut, scade la 50% când pătrunde într-o apă cu temperatura de 35° Celsius, scade la 35% la o temper- atură a apei de 20° Celsius și scade la 25% la o temperatură a apei de 2° Cel-

sius. Acest lucru îi permite în același timp să consume mai puțin oxigen. Poate înota cu 3 – 5 km/oră, propulsat de puterea membrelor posterioare, dotate cu o semipalmatură, iar coada turtită lateral îi servește drept cârmă.

Comportament social și teritorial. Împerechere. Creșterea puilor. Bizamul trăiește în perechi, care primăvara, înainte de orice, își delimi- tează un teritoriu propriu. Delimitarea acestuia se face prin secrețiile puternic mirositoare ale perechii de glande pe- rianale, pe conturul unei suprafețe cu diametrul de 50-70 m și pentru care au loc înfruntări crâncene care pot duce chiar și la răniri. Aceste lupte între cupluri, sunt de fapt singurele contacte fizice între con- generi. Teritoriul dobândit, va avea în- totdeauna în centru acea „colibă- adăpost”, refăcută în cazul în care cea veche a fost distrusă de creșterea apelor, și o vizuină săpată în taluzul malului, cu ajutorul unghiilor puter-

săpată în taluzul malului, cu ajutorul unghiilor puter- nice de la membrele anterioare. Vizuina are o

nice de la membrele anterioare. Vizuina are o intrare sub apă, poate

cuprinde 5 – 7 m de galerii și va avea

o încăpere întotdeauna situată dea-

supra nivelului maxim al apelor din imediata vecinătate. În caz de secetă severă și de scădere mare a volumului

sau debitului de apă, cuplul se mută în locuri prielnice. Împerecherea are loc primăvara, cu un apogeu în aprilie-mai

și se poate desfășura de 2-3 ori pe vară.

Sexele își recunosc disponibilitatea după intensitatea secrețiilor glandelor perianale. După o gestație de 25-30 de

zile, apar 2-7 pui, golași și cu pleoapele lipite timp de 14-16 zile. La această vârstă, ei încep să învețe apropierea de apă, iar femela le grăbește instruirea, purtându-i cu ea în apă, bine agățați de mamele. După circa 28 de zile, puii sunt înțărcați dar devin maturi abia în primăvara următoare. Uneori ei rămân peste iarnă în vizuina parentală, situa- ție în care li se amenajează o încăpere periferică. Este un aspect particular de viață socială a bizamului. De creșterea puilor se ocupă numai femela, pe- rioadă în care masculul se retrage într- o încăpere separată. Bizamul are un strămoș foarte în- depărtat, numit Paramys atavus, con- siderat cel mai vechi rozător cunoscut, care a trăit pe teritoriul actualului con- tinent american, în urmă cu circa 50 milioane de ani, pe când probabil con- tinentele nu porniseră în derivă. Legiti- mat științific cu numele Ondatra zibethicus, Linné, 1766, bizamul este specie de vânat, cu sezon cuprins între 1 septembrie și 15 aprilie.

Linné, 1766, bizamul este specie de vânat, cu sezon cuprins între 1 septembrie și 15 aprilie.
Linné, 1766, bizamul este specie de vânat, cu sezon cuprins între 1 septembrie și 15 aprilie.
Linné, 1766, bizamul este specie de vânat, cu sezon cuprins între 1 septembrie și 15 aprilie.
Linné, 1766, bizamul este specie de vânat, cu sezon cuprins între 1 septembrie și 15 aprilie.

REPORTAJ

Jurnal de vânător

Mistreții

TITUS PINTEA

Drumul mă poartă către acele locuri, unde voi reîntâlni doi buni prieteni, Valer și Cornel, unul pasionat de vânătoare, iar celălalt de pescuit. Gândul aleargă spre acea oază de liniște și prietenie a zonelor împădurite cu falnicul fag și semețul brad veșnic verde, spre reîntâlnirea cu mereu aceeași căldură sufletească izvorâtă din inima și privirile vânătorilor.

izvorâtă din inima și privirile vânătorilor. Î n sâmbăta prorocită, cu ceva timp înainte de
izvorâtă din inima și privirile vânătorilor. Î n sâmbăta prorocită, cu ceva timp înainte de
izvorâtă din inima și privirile vânătorilor. Î n sâmbăta prorocită, cu ceva timp înainte de

Î n sâmbăta prorocită, cu ceva timp înainte de închiderea se- zonului la mistreți, câțiva vână-

tori mai optimiști s-au gândit că ar fi

bine ca noi, în breasla proprie, să săr- bătorim cu o vânătoare de gligani. Așa se face că grupa INEU A, la ora 9 dimineața, a sunat adunarea la cantonul silvic, unde optimiștii s-au bucurat de revederea colegilor, de câteva glume bune, după care, dl. Ur- suță Gheorghe, recunoscut și apreciat

în toată asociația județeană pentru se-

riozitatea cu care tratează disciplina

și patrimoniul cinegetic al fondului, a

efectuat un detaliat și eficient instruc- taj, în prezența secretarului filialei dl. ing. Cosmin Tenghea și a dl. Stelian Pantea, inginer cu probleme cinege- tice din asociația bihoreană. Apoi organizatorul, împreună cu secretarul filialei, au așezat pe fiecare vânător în standuri, stabilind direcți- ile sigure de tragere, pentru evitarea oricărui eveniment nedorit. Pădurea ne-a primit într-un fru- mos peisaj de iarnă, copacii, tufele, fiind cuprinși în minunate horbote argintii. Apoi gonacii experimentați au pornit alături de câini în prima goană, de fapt și ultima a zilei, în- trucât trei mistreți au căzut, fiind

opriți din galopul lor de focurile bine țintite trase de secretarul filialei și de delegatul cinegetician al asociatiei, dar și de un novice ce a dat focul de grație unui mistreț rănit. După prezentarea mistreților în tabloul de încheiere, nelipsit, s-a tre- cut la botezarea noului vânător, ce a suportat cu stoicism nuielușele, pen- tru a fi primit în tagma adepților Sfân- tului Hubertus. Ziua ar mai fi permis

o goană dar, ca bun gospodar, șeful

grupei, în aprobarea unanimă, a zis că mai sunt încă zile pentru restul cotei. Totul s-a încheiat în ordine și bună dispoziție, ca într-o grupă de amici și buni gospodari.

în ordine și bună dispoziție, ca într-o grupă de amici și buni gospodari. 20 | VÂNĂTORUL
în ordine și bună dispoziție, ca într-o grupă de amici și buni gospodari. 20 | VÂNĂTORUL
în ordine și bună dispoziție, ca într-o grupă de amici și buni gospodari. 20 | VÂNĂTORUL

Jurnal de vânător

REPORTAJ

Danele salvatoare

ALEXANDRU ALACI

Portul Constanța are nu numai o suprafață ce se întinde până la Agigea dar și o împărțire pe diferite activități în cadrul danelor separate de bazine.

Î n special în danele destinate silo- zurilor, prin activitățile de încăr- care-descărcare a navelor ancorate

la cheu, se împrăștie câte ceva din pro- dusele cerealiere, fapt ce atrage ca un magnet nu numai porumbeii și gugu- știucii orașului, dar și nenumărate pă- sări sălbatice, precum lișițele și rațele de diferite specii. Faptul că apa mării

are un anumit grad de salinitate, nu în- gheață nici la minus 6-7 grade și oferă acestor păsări o supraviețuire certă, oferindu-le hrana necesară existenței. În această iarnă, 2012-2013, clima fiind mai blândă, nu a forțat și lebedele să poposească în bazinele portuare, acestea nepărăsind bălțile, lacurile și Delta ca în anii ateriori.

bălțile, lacurile și Delta ca în anii ateriori. În schimb îmi aduc aminte de iarna 2008-2009,

În schimb îmi aduc aminte de iarna 2008-2009, când pe Canalul Dunăre- Marea Neagră, într-una din zile, tem- peratura a scăzut brusc, surprinzând și capturând în ghiață nenumărate lișițe ce se zbăteau neputincioase pentru a se elibera. V-am expus un caz limită de factor ecologic, cât și unul salvator în cazul danelor în care, o parte din fauna orni- tologică, își găsește cele necesare exis- tenței. Dar cum își rezolvă supravețuirea marea masă a gâștelor, gârlițelor, rațe- lor, porumbeiilor popești, potârnichi- lor, fazanilor și atâtor alte viețuitoare ce înfruntă capriciile și vicistitudinile anotimpului friguros în căutarea hra- nei? Ne-am pus vreodată întrebarea cum le-am putea ajuta? Dacă nu cu fapta, dându-le de mâncare, cel puțin cu știința de a preveni distrugerea bio- topurilor lor naturale, mai exact luând măsuri pentru a le proteja și conserva pentru zilele prezente și pentru viitor!

și conserva pentru zilele prezente și pentru viitor! CE VÂNĂM ÎN MARTIE Mamifere: bizam, câine enot,

CE VÂNĂM

ÎN MARTIE

Mamifere: bizam, câine enot, dihor comun, hermelină, jder, nevăstuică, șacal, viezure, vulpe.

Păsări: cioară grivă, cioară grivă sudică, cioară neagră, coțofană.

nevăstuică, șacal, viezure, vulpe. Păsări: cioară grivă, cioară grivă sudică, cioară neagră, coțofană.

DIN TEREN

Evaluarea de primăvară

DANIEL MAXIMILIAN

Sezonul de vânătoare vine și trece iar natura pare că își duce la împlinire menirea, nestingherită, urmând ritualuri bine stabilite de ani și ani. Așa este, într-adevăr, dar dincolo de simpla imagine pe o vedem ieșire de ieșire, există și o activitate desfășurată de personalul de specialitate, lună de lună în fondurile de vânătoare.

C hiar dacă adesea acestă muncă trece neobservată, rezultatele ei le vedem și adesea ne bucurăm

de ele atunci când participăm la vână- toare. Este drept sunt și colegi vânători, nu foarte mulți din păcate, membrii în grupele de vânătoare care, an de an, participă la activitățile pentru îngrijirea vânatului, colegi care au învățat și cu- nosc deja foarte bine tot ceea ce în- seamnă lucrul pentru îngrijirea vânatului, fie că este vorba de con- struire de hrănitori, prepararea și distri- buirea hranei, combaterea dăunătorilor sau evaluarea vânatului. Evaluarea de primăvară se face de regulă în luna martie, la vânatul seden- tar, bineînțeles în funcție de mersul vremii și condițiile concrete din teren. Este o evaluare de bază la majoritatea speciilor de vânat, datele urmând a fi completate și corelate cu cele obținute în cadrul evaluărilor de verificare. A fost aleasă luna martie deoarece vâna- tul a depășit perioada grea a iernii, vâ- nătoarea s-a închis la majoritatea speciilor de vânat, iar puii, cu mici ex- cepții, nu au apărut încă. Există astfel posibilitatea unei evaluări corecte a efectivelor reale de reproducție a spe- ciilor de vânat. Cu ocazia evaluării, pe lângă deter- minarea numărului de exemplare pe un anumit teritoriu, se urmărește, pe cât posibil și stabilirea raportului între sexe, ponderea categoriilor de vârstă, calita- tea vânatului, iar acolo unde este cazul și calitatea trofeelor și starea sanitară. Metodele frecvent utilizate pentru evaluarea de primăvară sunt metoda suprafețelor de probă, metoda înregis- trării pieselor și metoda citirii urmelor pe zăpadă, folosite singular sau combi- nate. Alegerea metodei de evaluare se

face în funcție de mersul vremii, condi- țiile concrete din teren și natura aces- tuia și speciile ce urmează a fi inventariate. În martie se pot evalua cervidele (cerb, cerb lopătar și căprior), ursul, mistrețul, lupul, râsul, vulpea, viezurele, pisica sălbatică, iepurele și fazanul. Așa cum am arătat, datele din martie se vor corela și cu cele obținute la evaluările de verificare. Fără a avea pretenția unei abordări exhaustive, am amintit și prezentat câ-

teva aspecte legate de această activitate complexă, desfășurată la venirea pri- măverii. Participarea voluntarilor din rândul vânătorilor la aceaste activități vine să ajute eforturile personalului an- gajat. Nu este numai un sprijin, dar este o și ocazie pentru vânători de a ieși în teren, de a-l cunoaște mai bine și de a se bucura odată în plus de frumuse- țea naturii, marcând totodată o filă im- portantă din calendarul activităților de îngrijire și ocrotire a vânatului!

activităților de îngrijire și ocrotire a vânatului! In memoriam Alexe Pårlog Te-ai grăbit vânătorule așa
activităților de îngrijire și ocrotire a vânatului! In memoriam Alexe Pårlog Te-ai grăbit vânătorule așa
activităților de îngrijire și ocrotire a vânatului! In memoriam Alexe Pårlog Te-ai grăbit vânătorule așa

In memoriam Alexe Pårlog

Te-ai grăbit vânătorule așa cum te-ai grăbit tot timpul în viață! Ne-ai părăsit prematur într-o zi de sfârșit de ianuarie 2013. Nu ne-am așteptat la această plecare grăbită dintre noi, dar bolile inerente vîrstei a treia și o ră- ceală puternică care te-a țintuit la pat, ți- au adus sfârșitul pe această lume. Ai muncit mult chiar de mic copil, ți-ai ales o meserie care te grăbea tot timpul! Ai construit o fa- milie trainică cu un băiat destoinic și realizat. Te-ai apucat de vânătoare de tânăr și aceasta a devenit o mare pasiune pentru tine. Ai fost un foarte bun vânător de câmpie și un mare iu- bitor al vânatului. Te-ai înconjurat de prieteni care te-au stimat și prețuit. Am fost foarte buni prieteni, m-ai susținut în cadrul asociației, la rându-mi sprijinindu-te în diverse ocazii. Ne-am și certat uneori, susți-

nând fiecare puncte de vedere dife- rite. Ne-am împăcat de fiecare dată, devenind și mai puternici împreună. Atunci când ai putut, ai ajutat asociația care la rându-i ți-a oferit sa- tisfacțiile după care tânjeai. Erai perma- nent în mijlocul vână- torilor cu ocazia vânătorilor colective la care participai cu mare plăcere, în mijlo- cul paznicilor de vână- toare strânși cu ocazia unor acțiuni organizate de asociație. Ai trăit frumos vânătorule pe acest pământ! Sunt convins că ai plecat dintre noi cu regrete în suflet, pentru că mai aveai multe de spus și de făcut. Dar fi mulțumit că sufletul tău retrăiește în inimile noastre, că te iubim și că nu te vom uita atâta timp cât vom fi pe acest pământ. Odih- nește-te în liniște și pace, vânătorule!

Victor Drăgoi Acvila București

vom fi pe acest pământ. Odih- nește-te în liniște și pace, vânătorule! – Victor Drăgoi –

Forum

AGENDA

Conservarea râsului eurasiatic

F o r u m AGENDA Conservarea râsului eurasiatic În zilele de 1 și 2 martie

În zilele de 1 și 2 martie 2013, s-a reunit la Skopje - Republica Macedonia, Forumul de coordonare al C.I.C. pentru Europa Centrală și de Est, în scopul dezbaterii, în principal, a problemei conservării râsului eurasiatic și, în secundar, a turismului vânătoresc durabil. La reuniune au luat parte președintele și președintele de onoare ai CIC, directorul general al F.A.C.E. și specialiști în domeniu, inclusiv din domeniul de cercetare în profil, din Albania, Bulgaria, Bosnia-Herțegovina, Croația, Cehia, Macedonia, Germania, Muntenegru, Norvegia, Serbia, Slovacia, Slovenia, România, Rusia și Ungaria.

D elegația României a fost com- pusă din dr.ing. Neculai Șe- laru, ing. Alin Manu și ing.

Valeriu Bolgiu. A mai fost prezent și dl. ing. Berivoi Nicolici, interesat pro- fesional în tematica dezbătută. Pe parcursul celor două zile de lucru efectiv, s-au prezentat situațiile reale ale evoluției și conservării popu- lațiilor locale de râs eurasiatic în di- verse țări europene și rezultatele unor cercetări de ultimă oră, desfășurate cu tehnică modernă, în cadrul unor pro- iecte transfrontaliere finanțate din fonduri europene pe tematica conser- vării marilor carnivore, în special a râ- sului eurasiatic. Delegația României, care a repre- zentat țara cu cea mai mare densitate de râs eurasiatic din lume după Fede-

rația Rusă și cea mai densă populație a speciei, a susținut o lucrare concretă privind evoluția populației locale de râs, cu explicații plauzibile privind etapele evoluției acesteia într-o pe- rioadă de referință pentru manage- mentul cinegetic românesc (1950 – 2000). Una dintre concluzii, care a suscitat interes, a fost că evoluția efec- tivelor de râs este influențată în prin- cipal de nivelul bazei trofice și în secundar de concurența la hrană (din partea lupului) și de nivelul recolte- lor, atâta timp cât acestea nu depă- șesc sporul mediu multianual. La finalul lucrărilor, cei prezenți au formulat o rezoluție, din care re- zultă că și râsul eurasiatic, asemenea celorlalte mari carnivore și compo- nente ale mediului nostru de viață

carnivore și compo- nente ale mediului nostru de viață până la urmă, trebuie ajutat să supra-
carnivore și compo- nente ale mediului nostru de viață până la urmă, trebuie ajutat să supra-

până la urmă, trebuie ajutat să supra- viețuiască alături de vânători, agricul- tori și alte categorii de oameni. Ca resursă naturală regenerabilă, el tre- buie protejat și conservat, ceea ce nu exclude o exploatare durabilă a sa. In- terzicerea vânătorii s-ar dovedi cu cer- titudine contraproductivă, fiindcă o protecție totală nu numai că ar lipsi vânătorii și populația locală de cres- cători de animale de orice urmă de in- teres pentru conservarea speciei, dar ar trezi și resentimente riscante pen- tru conservarea acesteia. Rezoluția finală semnată îm- preună cu reprezentanții CIC urmează a fi publicată de Forumul de coordo- nare și o vom prezenta într-un număr viitor. –Redacția VPR

și o vom prezenta într-un număr viitor. –Redacția VPR Jurnalismul pentru vânătoare Cu ocazia deschiderii
și o vom prezenta într-un număr viitor. –Redacția VPR Jurnalismul pentru vânătoare Cu ocazia deschiderii
și o vom prezenta într-un număr viitor. –Redacția VPR Jurnalismul pentru vânătoare Cu ocazia deschiderii

Jurnalismul pentru vânătoare

viitor. –Redacția VPR Jurnalismul pentru vânătoare Cu ocazia deschiderii Expoziției de vânătoare și pescuit

Cu ocazia deschiderii Expoziției de vânătoare și pescuit sportiv – FeHoVa, în data de 14 februarie 2013, la Budapesta s-au reunit membrii Asociației interna- ționale a jurnaliștilor pentru vânătoare. Din aprtea AGVPS din Romania a parti- cipat, dl. ing. Alin Manu, redactorul șef al revistei Vânătorul și Pescarul Român. În cadrul lucrărilor a fost prezentat noul conținut și format grafic al revistei VPR și s-au reînnoit contactele pentru colaborare cu publicațiile de profil din Europa. Cu ocazia acestei întâlniri a fost semnat un Memorandum de parteneriat cu CIC, pe baza căruia va fi posibil un schimb mai rapid și mai eficient de informații privind vânătoarea și o susținere reciprocă, între CIC și membrii Asociației inter- naționale a jurnaliștilor, din care face parte și AGVPS. Memorandumul aduce din nou în prim plan preocuparea ambelor părți în le- gătură cu promovarea valorilor vânătorii în spiritul conservării durabile a vâna- tului și a unei mai bune informări a publicului în legătură cu noutățile din vânătoare. –Redacția VPR

mai bune informări a publicului în legătură cu noutățile din vânătoare. –Redacția VPR MARTIE 2013 |
mai bune informări a publicului în legătură cu noutățile din vânătoare. –Redacția VPR MARTIE 2013 |
mai bune informări a publicului în legătură cu noutățile din vânătoare. –Redacția VPR MARTIE 2013 |

noutăți

de prin magazine

noutăți de prin magazine ARROW INTERNATIONAL Costumul Browning Prestige Conceput pentru vânătoare atât la pândă

ARROW INTERNATIONAL

Costumul Browning Prestige

Conceput pentru vânătoare atât la pândă cât mai ales la goană, costumul garantează protecție pe vreme nefavorabilă și confort sporit. Materialul din care este confecționat este respirabil, protejează de vânt și este impermeabil la ploaie, datorită membranei Pre-Vent. Jacheta și pantalonii au o croială modernă, concepută pentru a oferi lejeritate în mișcare și confort. Buzunarele sunt poziționate ergonomic, sunt încăpătoare, permițând păstrarea muniției și a altor accesorii necesare la vânătoare. Jacheta este prevăzută cu glugă detașabilă cu șiret pentru ajustare. Pantalonii au buzunare multiple, iar talia înaltă în partea posterioară oferă protecție sporită.

înaltă în partea posterioară oferă protecție sporită. ARROW INTERNATIONAL Ballistol - ulei universal Ulei
înaltă în partea posterioară oferă protecție sporită. ARROW INTERNATIONAL Ballistol - ulei universal Ulei
înaltă în partea posterioară oferă protecție sporită. ARROW INTERNATIONAL Ballistol - ulei universal Ulei

ARROW INTERNATIONAL

Ballistol - ulei universal

sporită. ARROW INTERNATIONAL Ballistol - ulei universal Ulei universal de neegalat! Ideal pentru artizanat,

Ulei universal de neegalat! Ideal pentru artizanat, industrie, instrumente de precizie, agricultură, de uz casnic, vehicule, pescuit, vânătoare. Uleiul asigură un film protector alcalin pe suprafata metalelor, neutralizând orice reziduu de acid coroziv. Protejează pielea împotriva uscării, a apei, a insectelor și ciupercilor, neutralizează reziduurile de acid tanic în piele, păstrează și întinerește toate suprafețele din lemn natural, reînnoiește suprafețele sintetice, fără a lăsa un film gras. BALLISTOL este fabricat din substanțe naturale. Este sigur pentru oameni și animale. Utilizarea și descompunera sa nu va polua mediul. BALLISTOL este disponibil în flacon de 50 ml sau doză spray de 50 ml și 200 ml.

în flacon de 50 ml sau doză spray de 50 ml și 200 ml. 24 |
în flacon de 50 ml sau doză spray de 50 ml și 200 ml. 24 |
în flacon de 50 ml sau doză spray de 50 ml și 200 ml. 24 |

24 |

VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

de 50 ml și 200 ml. 24 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN ARROW INTERNATIONAL RWS EVOLUTION
de 50 ml și 200 ml. 24 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN ARROW INTERNATIONAL RWS EVOLUTION

ARROW INTERNATIONAL

RWS EVOLUTION

ȘI PESCARUL ROMÂN ARROW INTERNATIONAL RWS EVOLUTION Avantajul proiectilului RWS Evolution este foarte clar în

Avantajul proiectilului RWS Evolution este foarte clar în cazul vânatului mare, când glonțul lovește oase. Miezul „înflorește”, dar nu se fragmentează, astfel că proiectilul își păstrează masa, conservându-și energia de impact fără pierderi. Acest fapt este posibil grație sistemului de fixare prin fuziune a miezului de plumb cu cămașa din Tombac a proiectilului care, după impact, păstrează o greutate reziduală de aproape 100%. Cămașa proiectilului este acoperită cu un strat de nichel care protejează interiorul țevii. Profilul aerodinamic al glonțului îi conferă stabilitate pe întreaga traiectorie și precizie de lovire chiar și la distanțe mari. RWS Evo este recomandat cu precădere pentru vânatul mare.

și precizie de lovire chiar și la distanțe mari. RWS Evo este recomandat cu precădere pentru
și precizie de lovire chiar și la distanțe mari. RWS Evo este recomandat cu precădere pentru
și precizie de lovire chiar și la distanțe mari. RWS Evo este recomandat cu precădere pentru
și precizie de lovire chiar și la distanțe mari. RWS Evo este recomandat cu precădere pentru

FOTOGRAFIE: ALIN CODRU MANU

martie

Competiții 26 Pescuit la crap 28 Pescuit la răpitor 30 Jurnal de pescar 36 Fly Fishing 38 Mapamond 40

CE PESCUIM MARTIE Apele s-au dezghețat dar, datorită topirii zăpezilor, sunt tulburi și au nivelul
CE PESCUIM
MARTIE
Apele s-au dezghețat dar, datorită
topirii zăpezilor, sunt tulburi și au nivelul
mult mai ridicat decât cel normal.
Vom căuta peștii pașnici în zonele cu
stuf din apropierea malurilor, unde apa s-
a încălzit și este mai limpede. Aceștia nu
vor refuza buchetul de chironomide, vier-
muși de carne sau combinația acestora.
Peștii răpitori atacă și ei, în apropierea
malurilor, mărunțiul care se încălzește la
soare.
Pentru pescuitul știucii în această lună,
urmăriți instrucțiunile oficiale din partea
autorităților indrituite.
Pescuitul în apele de munte este, în
continuare, interzis.

PESCUIT

autorităților indrituite. Pescuitul în apele de munte este, în continuare, interzis. PESCUIT MARTIE 2013 | 2

COMPETI}II

La ordinea zilei

Întrunirea Comisiei de Pescuit Sportiv și Competiții

MUGUREL IONESCU

Ca de obicei, la început de an competițional, membrii Comisiei de Pescuit Sportiv și Competiții s-au întâlnit la sediul A.G.V.P.S. pentru a pregăti, din punct de vedere logistic și organizatoric, desfășurarea campionatului național oficial de pescuit sportiv, pentru toate disciplinele și categoriile.

național oficial de pescuit sportiv, pentru toate disciplinele și categoriile. 26 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN
național oficial de pescuit sportiv, pentru toate disciplinele și categoriile. 26 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

V ineri, 8 februarie, în sala Con- siliului AGVPS, au fost pre- zenți reprezentanții acreditați

ai organizațiilor teritoriale de pescari

sportivi afiliate la AGVPS din Româ- nia: șefii de subcomisii, responsabilii categoriilor din cadrul subcomisiilor, coordonatorii tehnici ai loturilor na- ționale reprezentative și responsabilii de zone de pescuit care organizează frecvent competiții oficiale. S-au discutat și adoptat amenda- mente privind actualizarea și comple- tarea Regulamentelor de organizare și desfășurare a concursurilor de

de organizare și desfășurare a concursurilor de pescuit sportiv din Campionatul ofi- cial al AGVPS, în
de organizare și desfășurare a concursurilor de pescuit sportiv din Campionatul ofi- cial al AGVPS, în

pescuit sportiv din Campionatul ofi- cial al AGVPS, în concordanță cu mo-

dificările regulamentelor internaționale și condițiile specifice ale pescuitului competițional din România în anul

2013.

Partea a doua a întâlnirii a fost de- dicată stabilirii calendarului competi- țional intern, în concordanță cu programarea campionatelor interna- ționale de pescuit sportiv. Au fost desemnate pistele de con- curs, asociațiile organizatoare și da- tele de desfășurare.

asociațiile organizatoare și da- tele de desfășurare. CALENDAR COMPETI}IONAL INTERN DE PESCUIT SPORTIV 2013
asociațiile organizatoare și da- tele de desfășurare. CALENDAR COMPETI}IONAL INTERN DE PESCUIT SPORTIV 2013
asociațiile organizatoare și da- tele de desfășurare. CALENDAR COMPETI}IONAL INTERN DE PESCUIT SPORTIV 2013

CALENDAR COMPETI}IONAL INTERN DE PESCUIT SPORTIV 2013 PROGRAMAT |N CADRUL A.G.V.P.S. DIN ROMÅNIA

1
1

PESCUIT SPORTIV STAȚIONAR

CADEȚI

U14

29-30 iunie – AJVPS OLT

TINERET

U18 BĂIEȚI

13-14 iulie – AJVPS ALBA

TINERET

U 18 FETE

9-11 august – AJVPS SĂLAJ

SPERANȚE

U23 BĂIEȚI

7-9 iunie – AJVPS MUREȘ

SPERANȚE

U23 FETE

9-11 august – AJVPS SĂLAJ

SENIOARE

9-11 august – AJVPS SĂLAJ

SENIORI

FINALA „B”

19-21 iulie – AJVPS SĂLAJ

FINALA „A”

16-18 august – AJVPS MUREȘ

VETERANI ECHIPE / ASOCIAȚII / CLUBURI

31 august - 1 septembrie 27-29 septembrie – AJVPS SĂLAJ

PESCUIT SPORTIV LA CRAP Finala națională Finala națională

20 – 23 iunie – CLUB CRAP CORBU CCC

3
3

PESCUIT SPORTIV LA FEEDER Finala națională

6 - 7 iulie – AJVPS SĂLAJ

4
4

PESCUIT SPORTIV CU NALUCI- SPINNING

DIN BARCĂ

MASTER

20-21 aprile – Periprava

 

25

- 26 mai – Cormoran

6

- 7 iulie – Bicaz

3

- 4 august – Beliș

28

- 29 septembrie – Valea Argovei

 

OPEN

27 - 28 aprilie – Cormoran

 

15

- 16 iunie – Valea Argovei

24

- 25 august – Mânjești

14

- 15 septembrie – Beliș

19

- 20 octombrie – Rogojești

DE PE MAL

ETAPA 1

1 - 2 iunie – Valea Frumoasei

ETAPA 2

20 - 21 iulie – Valea Frumoasei

ETAPA 3

17 - 18 august – Valea Frumoasei

CUPA LIGII

5 - 6 aprilie – Stolnici

CUPA LIGII LA PĂSTRĂV

7 - 8 septembrie – Someșul Cald

5
5

PESCUIT SPORTIV CU MUSCA ARTIFICIALĂ

Finala națională

4 - 6 octombrie – AJVPS MUREȘ

Prezentul calendar competițional a fost adoptat în cadrul reuniunii Comisiei de Pescuit Sportiv și Competiții în data de 8 februarie 2013.

TEHNIC~

Pescuit la crap

Trucuri de primăvară

MIRCEA GHERAN

De-a lungul timpului, mi-au intrat în reflex anumite trucuri pe care le folosesc atunci când pescuiesc primăvara devreme, adică în luna martie și începutul lunii aprilie. În aceste două luni, temperatura apei este destul de scăzută, iar metabolismul peștilor nu este unul chiar ridicat, așa cum se întâmplă vara. Voi prezenta o parte din aceste trucuri în speranța că acestea vă vor mări șansa aducerii pe saltea a „mustăcioșilor” pe care îi vizați.

peștii pe ape cu adâncimi mai mici, în locuri unde razele soarelui își fac sim- țită prezența, acestea încălzindu-se primele. Consultarea rezultatelor de anul trecut din aceeași perioadă și ur- mărirea standurilor pe care s-a prins cel mai bine, ne vor aduce cu sigu- ranță un avantaj față de ceilalți pes- cari. Trucuri de sezon. Revenind la subiectul principal, primul dintre tru- curile folosite este acela de a adăuga sare și un aditiv în groundbait. Adău- garea acestor ingrediente de succes dă rezultate în toate anotimpurile, efi- cacitatea sa fiind mai mare în perioa- dele în care temperatura apei este scăzută; acest lucru l-am observat de-

a lungul anilor. De asemenea, dacă tot vorbim de groundbait-uri, primăvara încerc să folosesc cât mai puțin lapte de po- rumb atunci când îmi fac nada pentru

năditor, scopul fiind acela de a forma

o nadă care să se desfacă mult mai re-

pede în contactul cu apa. Bineînțeles, aditivez nada cu o doză mai mare de CSL, cam 150 de ml la un kg de groundbait, acesta contribuind la pro- cesul de descompunere al nadei în

Î nainte de a face acest lucru, vreau să subliniez faptul că, pe lângă aceste mici trucuri ce sunt

strâns legate de nadă, trebuie avut grijă la modul de nădire și monturile folosite. Nu trebuie nădit excesiv, iar monturile trebuie să definească fine- țea: prefer cârligele numarul 8, legate cu un fir textil suplu, fără cămașă, de 15 lbs. Pe firul de păr, folosesc cel mai des un boilies solubil mic, de 14 mm, un snowman format dintr-un boilies de 14 mm și un pop-up de 10 mm sau două boabe de porumb artificiale. Bi- neînțeles, și maggot rig-ul poate fi o soluție, mai ales dacă folosiți pe „cer- celuș” atât viermi artificiali, cât și na- turali. Localizarea joacă un rol impor- tant, primavara trebuind să căutăm

joacă un rol impor- tant, primavara trebuind să căutăm Aditivul gust de Căpșună este ideal pentru

Aditivul gust de Căpșună este ideal pentru pelete și amestec de nădire

Căpșună este ideal pentru pelete și amestec de nădire Amestec de pelete cu solubile sparte pentru

Amestec de pelete cu solubile sparte pentru săculeț PVA

apă. În groundbait, se pot adăuga și pelete (ce au fost aditivate în prealabil cu lichid nutritiv sau un mix de ami- noacizi), porumb dulce din conservă (atenție, de preferat fără a adăuga în nadă și zeama din conservă) și, de ce nu, și câțiva viermuși sau „libelule”. Pasta solubilă. Un alt lucru ce nu trebuie uitat este pasta solubilă, eu fo- losind-o foarte mult și în concursuri. Partea lichidă a acesteia, față de cea folosită la boilies-uri, este de 3 ori mai puternică. Ea are întrebuințări multi- ple, precum folosirea sa în locul groundbait-ului pe un plumb tip „bră- duleț” sau învelirea micului boilies sau a boabelor de plastic de pe firul de păr. Avantaj: față de groundbait, aceasta vă ajută să câștigați și câțiva metri în plus în aruncare. Al doilea truc este acela de a fo- losi arome bazate pe Ethyl Alcool, fiind bine știut faptul că acestea au dispersie în apă mai rapidă decât cele bazate pe glicerol. De asemenea, pri- măvara nu folosesc cantități mari de aromă, dozajul fiind undeva pe la ma- ximum 8 ml la un kilogram de mix de boilies. Totodată, mă feresc să folo- sesc în mix-uri ingrediente ce au un conținut ridicat de ulei, ele nefiind

ingrediente ce au un conținut ridicat de ulei, ele nefiind Tot ce ne trebuie pentru trucurile

Tot ce ne trebuie pentru trucurile de primăvară

tocmai recomandate pentru acest anotimp. Al treilea truc se referă la boilies- urile pe care le folosesc la cârlig, pu- nând un mare accent pe dipuirea lor. Lichide nutritive, mix-uri de aminoa- cizi, dip-uri ce conțin robin red, toate aceastea sunt extrem de eficiente

atunci când dorim să dipuim boiliesu- rile de cârlig. Acest lucru prefer să-l fac cu ceva timp înainte de a merge la pescuit, lăsând astfel destul timp boi- lies-urilor să se „hidrateze”. Tot aici pot intra și boilies-urile care au la bază mix-uri precum birdfish sau birdfood. Lichidele pe care le folosesc la dip-uirea boilies-urilor de cârlig sunt eficiente și atunci când folosim săcu- leți PVA, ele netopind PVA-ul. Astfel, un mic săculeț cu pellete sau boilies- uri sfărâmate, îmbibat într-unul din li- chidele mai sus menționate, vă va spori cu siguranță șansa de a avea pri- mele dril-uri din acest nou sezon. În afară de mici săculeți solubili, puteți folosi și pungi PVA pe care să le um- pleți cu un amestec de pelete, boilies- uri solubile și lichide nutritive. Și aceasta, la fel ca și pasta solubilă pe plumb striat în combinație cu un mic săculeț PVA, vă permit formarea unei mase compacte de nadă. În concluzie, o nădire adecvată, o montură și o localizare eficientă a peștelui și o nadă adaptată acestui anotimp, vă pot aduce crapi pe saltea și partide de pescuit ce nu vor fi ui- tate.

o nadă adaptată acestui anotimp, vă pot aduce crapi pe saltea și partide de pescuit ce
o nadă adaptată acestui anotimp, vă pot aduce crapi pe saltea și partide de pescuit ce
o nadă adaptată acestui anotimp, vă pot aduce crapi pe saltea și partide de pescuit ce

PUBLICITATE

o nadă adaptată acestui anotimp, vă pot aduce crapi pe saltea și partide de pescuit ce

TEHNIC~

Pescuit la răpitor

Năluci în filmul apei ANDREI ZABET
Năluci în filmul apei
ANDREI ZABET

Primăvara, când vine timpul pescuitului la știucă, după terminarea prohibiției,e normal să o căutăm acolo unde rămâne după perioada depunerii icrelor: pe întinsurile cu apă de mică adâncime. În consecință, și tacticile de abordare a știucii, în asemenea ape puțin adânci, trebuie adaptate la specificul locului. Plasticele moi, montate pe cârlige offset sunt întotdeauna o soluție, însă există și altă clasă de năluci care dau rezultate foarte bune în asemenea condiții: topwater baits sau nălucile de suprafață.

D intre toate tipurile de năluci de suprafață, pencil bait-urile, cu a lor evoluție în zig-zag,

adică „walking the dog”, mi se par cele mai potrivite pentru știucile din apele noastre. Popperele nu m-au prins la fel de mult, poate și pentru că au o evoluție mult mai statică, însă func- ționează bine în ochiurile de apă în care pencil bait-urile nu au suficient spațiu pentru a-și face jocul. Prezentarea optimă a pencil bait- urilor nu este vreo mare inginerie, însă necesită o minimă coordonare între mișcările efectuate din vârful lansetei și recuperarea surplusului de fir prin acționarea manivelei mulinetei. Odată ce năluca a atins apa, o putem lăsa acolo timp de căteva secunde în plus, pentru ca eventualele știuci, speriate de impactul inițial, să redevină intere- sate de noua apariție din filmul apei. Apoi, începem recuperarea, ideal cu vârful lansetei îndreptat in jos, la 45 de grade, dacă bordajul bărcii ne per- mite, sau în lateral. Recuperarea se poate face și cu vârful lansetei ținut sus, atâta vreme cât putem executa pompajele corect, pentru a anima nă- luca în jocul ei zigzagat. Dacă veți trage năluca rectiliniu prin apă, evolu- ția stânga-dreapta nu se va manifesta.

prin apă, evolu- ția stânga-dreapta nu se va manifesta. Pompajele ritmice și de mică amplitu- de

Pompajele ritmice și de mică amplitu-

de stimuli în ochii și linia laterală a

dine, imprimate din vârful lansetei, în concordanță cu recuperarea sacadată din mulinetă, care adună firul după fiecare pompaj efectuat, reprezintă modul corect de a pune pencil bait-ul

știucii. Echipamentul clasic pentru pencil bait-uri, așa cum îl folosesc și-l recomandă pescarii americani și ni- poni de bass, întrunește câteva carac-

în

valoare maxima, și de a transforma

teristici-cheie. Cei mai importanți doi

o

nalucă care arată foarte comun, la

parametri sunt:

prima vedere, într-un cumul irezistibil

• acțiunea lansetei, care este bine

AVANTAJELE N~LUCILOR DE SUPRAFA}~ Avantajele unei năluci de suprafață de tipul pencil bait -urilor sunt

AVANTAJELE N~LUCILOR DE SUPRAFA}~

AVANTAJELE N~LUCILOR DE SUPRAFA}~ Avantajele unei năluci de suprafață de tipul pencil bait -urilor sunt multiple:
AVANTAJELE N~LUCILOR DE SUPRAFA}~ Avantajele unei năluci de suprafață de tipul pencil bait -urilor sunt multiple:
AVANTAJELE N~LUCILOR DE SUPRAFA}~ Avantajele unei năluci de suprafață de tipul pencil bait -urilor sunt multiple:
AVANTAJELE N~LUCILOR DE SUPRAFA}~ Avantajele unei năluci de suprafață de tipul pencil bait -urilor sunt multiple:

Avantajele unei năluci de suprafață de tipul pencil bait-urilor sunt multiple:

• datorită flotanței, evoluează în suprafața apei;

• au o evoluție șerpuitoare sau în zig-zag, care se realizează, de regulă, într- un ritm mai alert decât în cazul popperelor, dar pot fi oprite oricând pe loc și ținute în „expectativă”, pentru a declanșa atacul știucilor nehotărâte, odată cu reluarea recuperării;

• datorită tiparului de evoluție și a ritmului alert de recuperare, constituie nă- luci foarte bune de căutare, pentru că permit acoperirea unei suprafețe mari de apă într-un timp redus;

• permit explorarea zonelor în care vegetația subacvatică ajunge până la su- prafața apei, singurul inconvenient fiind momentele în care agață firele de iarbă în ancore și trebuie curățate, pentru a putea evolua la maximum.

să fie una cel mult moderat-rapidă, cu suficientă flexibilitate pe vârf și mijloc pentru ca peștele să poată absorbi nă- luca și să rămână agățat în timpul lup- tei. Pescarii pasionați de topwater baits folosesc fie lansete din grafit foarte moi pe vârf, fie din fibră de sti- clă sau compozite, cu un modul de elasticitate cât mai redus;

• raportul de recuperare a muline- tei, care este bine să fie mai rapid decât mai lent, pentru a recupera rapid „burta” firului după fiecare pom- paj. O recuperare de 6.3:1 este consi- dearată optimă pentru așa ceva, însă exponenții noilor curente în pescuitul sportiv folosesc și rapoarte de multi- plicare mai mari, de 7.0:1 și peste.

și rapoarte de multi- plicare mai mari, de 7.0:1 și peste. Cât de important este firul
și rapoarte de multi- plicare mai mari, de 7.0:1 și peste. Cât de important este firul

Cât de important este firul în economia pescuitului cu topwater baits? Din nou, conservatorii reco- mandă numai monofilamentul, dato-

rită elongației suplimentare pe care o

introduce în sistem

grele de pescuit, am folosit fără nicio problemă firele textile de cel puțin 20 de livre, și pentru că pescuiesc numai cu lansete și mulinete de baitcast, care-mi permit lanseuri la fel de lungi, indiferent de diametrul firului ales. Contează culoarea unui pencil bait? E normal ca nălucile să fie dis- ponibile într-o varietate de culori, pentru ochiul pescarului, din moment ce, în majoritatea cazurilor, știuca atacă pencil bait-ul contre jour, de jos, iar ceea ce vede în filmul apei este o siluetă întunecată. Nu este mai puțin adevărat că, uneori, atacurile sunt, de fapt, urmăriri din spatele nălucii sau din flancurile nălucii, deci este posibil ca și culoarea să conteze în ochii știu- cilor, ca stimul vizual. De regulă, cu- lorile naturale sunt preferate celor vii, însă celebrul tipar „fire tiger” dă rezultate controlabile într-o sumede- nie de condiții, mai ales în zilele în- norate. Dimensiunile nălucii sunt impor- tante pentru a stabili o amprentă vizi- bilă în filmul apei, însă trebuie adaptate în funcție de mărimea știu- cilor din zona în care pescuiți. În Delta Dunării am avut partide la știucă în timpul cărora cele mai mari exemplare au venit, invariabil, la pen- cil bait-uri de 10-12 cm și peste, însă incintele respective țineau și pești mari. Altfel, pentru condițiile de zi cu zi, pencil bait-urile de 7-9 cm sunt cele mai predispuse la atacul știucilor de orice talie.

însă, în condiții

de 7-9 cm sunt cele mai predispuse la atacul știucilor de orice talie. însă, în condiții
de 7-9 cm sunt cele mai predispuse la atacul știucilor de orice talie. însă, în condiții
de 7-9 cm sunt cele mai predispuse la atacul știucilor de orice talie. însă, în condiții

TEHNIC~

Pescuit staționar

Apele primăverii

MAC

Începutul lunii martie a venit cu zile mult mai călduroase decât normalul pentru această perioadă. Fiecare grad Celsius cu “plus” și razele soarelui darnic și-au făcut sim- țită prezența, iar apele au început să se dezmorțească după frigul iernii, care, încet dar sigur, pleacă de pe me- leagurile noastre.

A m ieșit pe malul apei, chiar dacă temperatura acesteia se afla doar undeva pe la +7

grade Celsius. Ziua se deschidea pro- mițător, iar pânza subțire de nor de la orele dimineții s-a destrămat repede, lăsând loc unui soare plin și generos.

Urma să pescuim la mărunțiș, caras, plătică și, cine știa, poate un ciortan mai îndrăzneț.

Finețea, cuvântul de ordine Având în vedere timpul din an și condițiile de pe malul apei, am pregă-

timpul din an și condițiile de pe malul apei, am pregă- tit o vargă pentru pescuitul

tit o vargă pentru pescuitul în apro- pierea malului și două lansete pentru feeder cu care urma să testăm apetitul peștilor la distanță și, eventual, la vre- unul din pragurile de care știam că se află în zonă. Pentru vargă aveam fir de 0,18mm cu forfac de 0,12 la cârlig, o plută de 1,5 grame, lestată cu 4 alice și un cârlig nr. 10. Lansetele de 3,90 m erau echipate cu mulinete din clasa 2000, cu monofilament de 0,22, poate un pic supradimensionat, dar asta pentru orice eventualitate, și for- fac din monofilament de 0,14 cu câr- lig nr.10.

Nada și momeala Pentru că timpul nu permisese pregătiri minuțioase, am luat din nada rămasă din sezonul trecut, un amestec clasic de groundbait cu spăr- tură, ceva semințe de cânepă, plus, la sugestia colegului meu, un pic de uree despre care se spune că ar fi potrivită pentru apele reci ale anotimpului. Ui- tasem bineânțeles acasă nada de cu- loare închisă, recomandată pentru apa rece, și trebuia să ne descurcăm cu ce aveam la noi. Urma să nădim ușor în apropierea malului pentru pescuitul la vargă și să folosim nada la năditoare. Pentru momeală la câr- lig aveam doar viermuși, albi și roșii. Poate că niște libelule ar fi fost de aju- tor dar nu le aveam….

Surprize plăcute Pregătirile odată încheiate am fixat varga și lansetele și a început aș- teptarea.
Surprize plăcute Pregătirile odată încheiate am fixat varga și lansetele și a început aș- teptarea.
Surprize plăcute Pregătirile odată încheiate am fixat varga și lansetele și a început aș- teptarea.

Surprize plăcute Pregătirile odată încheiate am fixat varga și lansetele și a început aș- teptarea. Soarele se ridicase bine des- upra și încălzea cu dărnicie locurile, promițând o zi frumoasă de primă- vară autentică. Pluta rămânea nemiș- cată dar la feedere, după câteva lansări și umplerea din nou a năditoa- relor, am observat câteva prezentări timide, rămase însă fără rezultat. Pes- cuiam cu năditor cu plumb plat și for- fac scurt, de 12 cm, lăsat liber, să se poziționeze aproape de nada expusă din năditor. Acest model de năditor, grație construcției sale, se așează cu plumbul pe substrat și poziționează nada spre suprafața apei, expunând- o astfel, după părerea mea, mai bine pentru pești decât coșulețele clasice care țin nada în interior. Metoda a dat roade, și două plătici au ajuns în min- ciog. Erau primele capturi din noul sezon!

„Cireașa de pe tort” Montura funcționa dar parcă ceva nu era total pe placul peștilor. În plus forfacul, deși scurt, se încurca adesea de năditor și trebuia schimbat, deoa- rece monofilamentul de 0,14 făcea bucle. Foloseam de fapt o metodă ”amestecată”, dacă o pot numi așa. Era un fel de method feeder, dar cu cârligul lăsat liber la lansare. Așa că am trecut la metoda clasică, cu cârli-

lansare. Așa că am trecut la metoda clasică, cu cârli- gul prins în nada năditorului, doar
lansare. Așa că am trecut la metoda clasică, cu cârli- gul prins în nada năditorului, doar

gul prins în nada năditorului, doar cu deosebirea că am îngropat doar tija cârligului în nadă, lăsând viermușii complet expuși. O adevărată ”cireașă de pe tort”, cum s-ar spune. Se încăl- zise de-a binelea, iar timpul trecuse de amiază. La vargă prinsesem doar o plătică. Nici urmă de caras, doar o ba- bușcuță a ținut să vadă lumina soare- lui. Nu a durat însă mult după ce am schimbat montura, și vârfurile lanse- telor au început să se arcuiască. Plă- tici mai mici, unele chiar mai plinuțe, au ajuns în juvelnic, semn că method feeder –ul clasic funcționa, și se potri- vea de minune cu timpul și condițiile de pe malul apei. Totul a durat până

pe la patru și jumătate după amiază, după care, la fel de repede cum înce- puse, acțiunea s-a domolit, iar liniștea s-a așternut peste ape. Am prins neaș- teptat de bine pentru acest timp din an, iar plăticile au făcut tot farmecul partidei. Este greu de spus dacă soa- rele și vremea caldă, sau „cireașa” de pe tort, au fost cheia succesului. Sau poate că un pic din amândouă luate împreună. Oricum șansa a fost de par- tea noastră, iar la prima ieșire pe malul apei ne-am bucurat din plin de vremea frumoasă a tânărului anotimp pe care am primit-o cadou, asemenea unui mărțișor la început de martie…!

tânărului anotimp pe care am primit-o cadou, asemenea unui mărțișor la început de martie…! MARTIE 2013

R~PITORI

Pescuit de sezon

Bibani la început de sezon

MUGUREL IONESCU

Gheața, de pe unde a mai fost, s-a topit și apele au început să asedieze malurile, cucerind zonele de întinsură, favorabile perioadei de reproducere. Știuca, în mod normal, ar trebui să fie protejată încă, cel puțin până la jumătatea lunii, dar la data redactării articolului, nici pomeneală de vreun ordin de instituire a perioadelor de prohibiție. Deși, cum se spune, ceea ce nu este interzis, este permis, vom proteja știuca și ne vom orienta către alt răpitor, bibanul.

P ește de talie mică sau medie ajungând, la maturitate, în mod obișnuit, la dimensiuni

cuprinse între 15 și 30 cm și o greu- tate de 100-500 g, poate fi întâlnit în bălți și lacuri, atât pe substrat nisipos și argilos dar și pe cel nămolos. În această perioadă, bibanul se află în perioada premergătoare repro- ducerii, care va avea loc în a doua ju- mătate a lunii martie și în aprilie, prelungindu-se uneori până în mai. Vom profita astfel de activitatea de hrănire, intensă în această pe- rioadă de tranziție și vom căuta biba- nii în zonele cu apă mai caldă, de aproximativ 7-8 grade Celsius, în care peștișorii pradă, „mărunțișul”, sunt tot mai activi. Adică în vegetație sau în imediata vecinătate a acesteia, în apropierea

34 |

VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

malurilor, în zonele lente sau în bra- țele laterale ale râurilor, la suprafață, între ape sau la adâncime, după inspi- rație la început, apoi după rezultatele obținute. Acum, hai să mergem să-i prin- dem! Ne vom echipa cu o lansetă light sau ultra-light, cu lungimea de 1,90- 2,10 m și mulinetă micro, cu fir mo- nofilament „fluo” de 0,16-0,18 mm, ansamblu menit să ne ajute în prezen- tarea unor năluci de mici dimensiuni, corelate cu mărimea peștilor căutați. Nălucile tradiționale, preferate ale bibanului, sunt twisterele, imitații din cauciuc siliconic ale peștișorilor sau ale altor vietăți acvatice cu care acesta se hrănește. Suntem datori să amin- tim aici de maestrul Liviu Banciu, unul dintre creatorii „strămoșului” acestor năluci pe care, în anii ’80, le

tim aici de maestrul Liviu Banciu, unul dintre creatorii „strămoșului” acestor năluci pe care, în anii

inventa la noi sub denumirea de „gigei”. Shad-uri, grub-uri, combinate, albe-sidefii sau colorate, simple sau cu inserție de glitter, acestea nu trebuie să depășească lungimea de 4-5 cm. Greutatea jigurilor poate să înceapă de la 2 g, dar să nu depășească 5 g. Acestea ne vor ajuta la animarea, mai mult static, a nălucilor. După lansarea nălucii, vom începe jocul cu mișcări pe verticală a vârfului vergii, alternate cu câteva ture de manivelă și pauze, de la una până la câteva secunde. O alternativă este folosirea rotative- lor, nălucile de bază pentru bibani în- aintea inventării silicoanelor. De dimensiuni mici, nr. 0 până la nr. 5, acestea pot atrage peștii în această pe- rioadă prin evoluția lor liniară, con- stantă, dar și prin reflexe și vibrații greu de refuzat. Voblerele de mici dimensiuni, în- deosebi cele scufundătoare, pot da re- zultate, dar necesită o îndemânare specială în utilizare, pe care nu o obți- nem decât după multe ore de exersare și încredere în capacitatea lor prinză- toare.

Fileuri de biban pané

Gastronomie

pescărească

MAMA PAȘA

Deși este din ce în ce mai greu de găsit la dimensiunile optime preparării acestei rețete, calitățile gustative ale cărnii, apreciată uneori ca superioare celei a șalăului, cu care se înrudește (și îi împrumută și o treime din nume) ne îndeamnă să acceptăm provocarea bibanului.

Ingrediente: 3-4 bibani „mașcați” (min. 300 g bucata), două ouă, 200 g făină, 150 g bere neagră, sare, piper, boia de ardei dulce, ulei, lămâie și ardei capia pentru ornament (și un cuțit spe- cial pentru filetat!). Preparare: peștii, capturați sau cum- părați, neapărat proaspeți, se lasă la uscat/ zvântat, pentru a căpăta rigidi- tatea necesară filetării. Dacă este po- sibil, vom folosi un cuțit special pentru filetat. Se crestează peștele în dreptul operculelor, apoi se decupează, înspre

în dreptul operculelor, apoi se decupează, înspre Și, nu întâmplător, am lăsat la sfâr- șit

Și, nu întâmplător, am lăsat la sfâr- șit „bătrânele” linguri oscilante. Acestea pot face selecția, folosite cu abilitate, în

capturarea exemplarelor mai răsărite

ale speciei. „Pișcoturi” argintate, din

tablă de 1,5 mm, cu lungimea de 3-4

cm sau „frunze de salcie”, din tablă de

1mm și lungimea de 4-5 cm, vor ex- trage exemplarele mai bătrâne și mai experimentate ale speciei. Nălucile, indiferent de categoria pe care o vom folosi, vor fi atașate di- rect de firul monofilament, prin inter- mediul unei agrafe cu antirăsucitor,

obligatoriu la folosirea rotativelor, sau prin nodurile clasice, care asigură mo- bilitatea ansamblului. Dacă avem anumite suspiciuni sau chiar semnale

de prezență a vreunei știuci active în

zonă, vom folosi o mini-strună din kevlar, care nu influențează decisiv evoluția nălucii. În încheiere, reamintim avantajul pescuitului din barcă, acesta permi- țând prezentarea nălucilor, în evolu- ția optimă, exact în zona în care presupunem că vom găsi capturile căutate, precum și recuperarea, în mare măsură, a nălucilor care se agață în structuri. Fir întins!

a nălucilor care se agață în structuri. Fir întins! coadă, pe ambele părți, de-a lungul co-
a nălucilor care se agață în structuri. Fir întins! coadă, pe ambele părți, de-a lungul co-
a nălucilor care se agață în structuri. Fir întins! coadă, pe ambele părți, de-a lungul co-
a nălucilor care se agață în structuri. Fir întins! coadă, pe ambele părți, de-a lungul co-

coadă, pe ambele părți, de-a lungul co- loanei vertebrale, încercând să recupe- răm căt mai mult din masa musculară. Cele două bucăți rezultate vor fi decu- pate din nou, pentru îndepărtarea pielii cu solzi, de data asta de la coadă înspre cap. Vor rezulta două fileuri din fiecare pește, cu ceva oase și osicule, dar și cu multă carne de pe cocoașa bibanului. Fileurile se pudrează cu sare, piper și boia și se lasă pentru omogenizare la rece. În acest timp se prepară compoziția pentru „crustă”. Se bat ouăle cu mixe- rul pănă când devin spumă, se adaugă făina, continuând mixajul și se subțiază

cu bere (pentru aromă, frăgezire și as- pect). Se introduc fileurile în compoziția omogenizată și se amestecă pentru în- trepătrundere. Se prăjesc pe ambele părți în ulei încins, pănă la rumenire. Servire: Fileurile se scot din tigaia de prăjire pe foi din hărtie absorbantă și se vor poziționa pe un platou, ornate cu felii de ardei capia proaspeți și ju- mătăți de lămâie. Se pot servi cu muj- dei de usturoi „lipovenesc”, bătut ca maioneza. O felie de pâine integrală crocantă și un pahar de vin alb sec/demise, le vor spori savoarea. Poftă bună!

integrală crocantă și un pahar de vin alb sec/demise, le vor spori savoarea. Poftă bună! MARTIE
integrală crocantă și un pahar de vin alb sec/demise, le vor spori savoarea. Poftă bună! MARTIE
integrală crocantă și un pahar de vin alb sec/demise, le vor spori savoarea. Poftă bună! MARTIE

COMPETI}II

Concursuri de pescuit

Festivalul gheții

CUPA „ZETEA” – Ediția a IV-a

MUGUREL IONESCU

Foto: Gothárd Ferenc Arpál
Foto: Gothárd Ferenc Arpál

În data de 17 februarie s-a desfășurat, pe lacul de acumu- lare Zetea din județul Harghita, tradiționalul concurs anual de pescuit sportiv pe gheață, la copcă.

O rganizat, ca de obicei, de AVPS Târnava Mare Odorheiu Secuiesc, asociație cu tradiție

și rezultate de excepție în cadrul cam- pionatului oficial al AGVPS din Româ- nia, concursul a aliniat la start cifra record de 98 de participanți din patru județe limitrofe: Brașov, Covasna, Mureș, Harghita. Specia țintă a fost bibanul, urmă- rindu-se astfel, pe lângă demonstra- rea măiestriei concurenților, limitarea dezvoltării excesive a acestei specii într-un bazin piscicol cu o bogată po- pulație de salmonide.

Condițiile meteorologice excelente, favorabile pescuitului, au contribuit la capturarea a 96,265 kg de bibani. Remarcăm printre laureații acestei competiții campioni naționali din cam- pionatul de pescuit staționar, dar și concurenți în curs de afirmare. Comitetul de organizare coordo- nat, ca de obicei, de dl. Benzar Laszlo, vicepreședinte cu activitatea de pescuit al AVPS Târnava Mare Odorheiu Secu- iesc și membru al Comisiei de Pescuit Sportiv și Competiții, a oferit concu- renților diplome și premii în articole de pescuit.

Desfășurat pe trei categorii, COPII, SENIOARE și SENIORI, concursul a evidențiat următorii câștigători:

COPII Locul 1. – Orosz Ervin – AVPS Miercurea Ciuc Locul 2. – Pal Zalan – AVPS Târnava Mare Odorheiu Secuiesc Locul 3. – Nagy Vivien – AJVPS Mureș SENIOARE Locul 1. – Kovacs Bettina – AVPS Târnava Mare Odorheiu Secuiesc Locul 2. – Orosz Tunde – AVPS Miercurea Ciuc Locul 3. – Ferenczi Judith – AJVPS Mureș SENIORI Locul 1. – Feher Csaba – AJVPS Mureș Locul 2. – Gyorfi Levente – APS Rika Baraolt Locul 3. – Agoston Szilamer – APS Rika Baraolt

Baraolt Locul 3. – Agoston Szilamer – APS Rika Baraolt Ziua s-a încheiat în jurul ceaunului

Ziua s-a încheiat în jurul ceaunului fierbinte cu preparate tradiționale spe- cifice zonei. Începând cu anul 1997, pescuitul sportiv pe gheață a devenit disciplină recunoscută în cadrul Federației Inter- naționale de Pescuit Sportiv în apă dulce, pentru care a început și organi- zarea de campionate mondiale. Regu- lamentul prevede participarea echipelor compuse din 5 concurenți, o rezervă și 2 căpitani. Campionatele se desfașoară în două manșe de 3 ore, pe fluvii, râuri, canale, lacuri, numai dacă grosimea gheții depășește 10 cm. Este autorizată numai folosirea mormâștei, nălucă metalică de mici dimensiuni, prevă- zută cu un cârlig încorporat, „mormys- chka” cum este denumită în regulamentele oficiale (franceză/en- gleză). Diametrul acesteia nu trebuie să depășească 15 mm. Este permisă fo- losirea unui singur băț, dotat cu o sin- gură mormâșcă, fără nici un alt element pe linie sau cârlig și utiliza- rea a max. 1 l nadă umectată și presată și max. 1,5 l nadă vie, din care max. 1 l „fouillis” și larve de chironomide. În anul 2013, campionatul mondial al disciplinei se va desfășura în U.S.A. România, ca de altfel multe națiuni cu tradiție și palmares, ca Italia, Franța, Anglia, Belgia etc., nu are în prezent o echipă reprezentativă la această disci- plină.

etc., nu are în prezent o echipă reprezentativă la această disci- plină. 36 | VÂNĂTORUL ȘI
etc., nu are în prezent o echipă reprezentativă la această disci- plină. 36 | VÂNĂTORUL ȘI
etc., nu are în prezent o echipă reprezentativă la această disci- plină. 36 | VÂNĂTORUL ȘI

Pescuit la răpitor

TEHNIC

Primii bibani DORIN ȘERBAN Este primăvară, apele încep să se încălzească, iar peștii prind putere
Primii bibani
DORIN ȘERBAN
Este primăvară, apele încep să se încălzească, iar peștii
prind putere cu fiecare zi însorită din calendar. La
început de martie am optat pentru răpitori iar dintre
aceștia bibanul pare să răspundă „prezent” înaintea
șalăului și a știucii.
„prezent” înaintea șalăului și a știucii. S e pare că răpitorii sunt mai puțin afectați de
„prezent” înaintea șalăului și a știucii. S e pare că răpitorii sunt mai puțin afectați de

S e pare că răpitorii sunt mai puțin afectați de temperaturile reci ale apei și își păstrează o parte din

energia și parțial obiceiurile de hrănire și în perioada sezonului rece. Bibanul este printre cei dintâi care își revine după perioada hibernală pornind, chiar dacă mai lent la început, în căutarea peștișorilor pradă. Mai tolerant și mai insistent decât șalăul, bibanul nu va ezita să reia atacul, până va reuși să prindă prada după care a pornit. În pescuitul de primăvară, mai mult decât în cel estival, localizarea cârdurilor de bibani este cheia unui pescuit de suc- ces. De regulă numai exemplarele mari sunt solitare, cele de talie medie și mică sunt sociabile și preferă să stea laolaltă. Dacă vom reuși să descoperim bancu- rile de mărunțiș, ținta numărul unu a bibanilor, suntem la numai câțiva pași de primele capturi ale începutului de primăvară. Un mal înalt, însorit și ferit de vânt, un canal cu apă puțin adâncă

și cu fundul curat, lipsit de mâl, un de- versor sau piciorul unui pod, pot fi lo- curile preferate ale peștilor pe care îi căutăm. Trecând la echipament, ideea gene- rală este finețea, un echipament light sau chiar ultralight, pentru un pescuit sensibil. O lansetă ultralight de 1,70- 1,90 m, o mulinetă din clasa 1000, mo- nofilament de 0,14-0,18, sau fir textil 0,14, năluci de silicon sau voblere, roa- taive sau oscilante ușoare, până în 5 grame, sunt doar câteva sugestii. Per- sonal prefer nălucile din silicon, sof- tbait-uri de 3-5 cm, în culori variate între care albul mat sau sidefat, galbe- nul-verzui cu „sclipici”- glitter, încorpo- rat, dar și negru și portocaliu, pot da rezultate bune. Pescuim de pe mal, lansând la dis- tanțe progresive, în evantai, astfel încât să acoperim cele 180 de grade ale se- micercului imaginar în centrul căruia ne aflăm. Lăsăm năluca să atingă fun-

dul apei, după care o recuperăm cu pauze prelungite, păstrând firul întins pentru menținerea unui contact perma- nent cu aceasta. Putem juca năluca din vârful lansetei, imprimându-i o mișcare mai amplă la suprafața substratului. Mușcătura este relativ ușor sesizabilă dar nu vă așteptați la atacurile din tim- pul sezonului cald. De regulă, fiind su- ficient de mici, nălucile pot fi absorbite de prima dată de răpitor. Dacă aveți ra- teuri repetate, micșorați cârligul și nă- luca și insistați pe locul găsit. Dacă prindeți, aveți cheia reușitei. Reglajul moderat-lejer al frânei va compensa fi- nețea firului dacă aveți șansa să dați peste „tatăl” bibanilor. Iar dacă se în- tâmplă să prindeți „nănașe” pline de icre, eliberați-le fără regrete. Vor avea grijă să găsim pești și altă dată pe acele locuri. Iar dacă stăm să ne gândim, trei, patru bibani sunt chair suficienți pentru o saramură de primă- vară!

să ne gândim, trei, patru bibani sunt chair suficienți pentru o saramură de primă- vară! MARTIE
să ne gândim, trei, patru bibani sunt chair suficienți pentru o saramură de primă- vară! MARTIE
să ne gândim, trei, patru bibani sunt chair suficienți pentru o saramură de primă- vară! MARTIE

FLY FISHING

Muște artificiale

FLY FISHING Muște artificiale Muște artificiale tradiționale românești (I) TITUS PINTEA Înainte de a trece la

Muște artificiale tradiționale românești (I)

TITUS PINTEA

Înainte de a trece la descrierea modelelor, am datoria să clarific că, în cei peste 60 de ani de muscărit, am reținut modele de bază. Spre a fi mai bine perceput, dacă am descris musca de arin, am făcut-o doar pentru modelul de bază, în denumirea sa, nu și în varietățile coloristice ce diferă puțin de la o zonă a țării la alta. Cu aceste precizări, încerc să redau cât mai fidel aceste modele tradiționale.

P otârnichea deshisă: corpul muștei se execută din lână de culoare galbenă în nuanță des-

chisă. Peruca muștei este evazată, le- gată din pană de potârniche nuanță deschisă. Acest hackle are și mici punc- tișoare negre, ce imită bine o muscă de vară ce trăiește sub brusturi. Potârni- chea închisă: corpul muștei se execută din lână cafenie ușor scămoșată, peste care executăm două spire de mătase galbenă, părul muștei va fi din pană de potârniche culoarea închisă, luată din spatele păsării. Contrastul dintre cele două muște fiind evident, de regulă pescuim cu cele două în tandem, fiind atractive pe întreaga durată a sezonu- lui.

Musca de piatră: corpul este din mătase cenușie, peste care executăm o cercuire galbenă contrastantă, din mătase. Părul muștei va fi din hackle de cocoș roșiatic, iar două aripioare mici ne dau o muscă excelentă. Viespea roșie: corpul muștei se execută din lână galbenă ori mătase,

cu un abdomen pronunțat pe curbura cârligului, peste care facem o cercuire de mătase neagră în doua, trei, spire iar părul este din hackle de cocoș roșu. Viespea sură: corpul muștei se exe- cută din mătase neagră cu abdomenul îngroșat pe curbura cârligului. Peste corp facem o cercuire de mătase gal- benă, iar peruca din hackle de cocoș pestriț. Și cu aceste două muște este bine să pescuim în tandem. Albina: este o muscă tradițională, corpul este din mătase ori lână cenu- șie, cu abdomen și torace bine separat de un brâu de mătase galbenă. Peruca este din hackle de cocoș roșcat, iar două aripi mici termină o muscă foarte bună. Musca de urzică: este una din cele mai căutate. Corpul este din lână gal- benă de nuanță deschisă ori mătase. La terminația abdomenului lăsăm un punct de mătase roșie, contrastant. Pe- ruca din hackle de potârniche deschisă, ori din cocoș pestriț, și două aripi mici, scurte, ne dau o muscă excelentă.

Cizmarul: este o muscă utilizată mai mult de ardeleni, în Maramureș se numește „cizmărel”, în germană țipțerii din Vișeu o denumesc schuster (cizmar). Corpul este din lână ori mă- tase roșie-vișinie, și două aripi para- lele, pe toată lungimea cârligului, ne dau o muscă bună, de vară. Musca neagră de pădure: este poreclită și „musca pădurarului”, are corp tronconic, din mătase neagră și peruca din hackle de cocoș porumbac. Musca de mai: este mai bogat co- lorată, corpul din mătase bej, sub care lăsăm o codiță din câteva barbule din coada fazanului. Peste corp facem o voltă și jumătate de cercuire aurie. Pe- ruca din hackle de cocoș negricios, suriu, cu două aripi mici, evazate, ro- șietice, dau o muscă contrastantă. Furnica de brad: are corpul cu to- race și abdomen bine evidențiate și separate de un brâu de mătase ară- mie, musca fiind din mătase neagră, iar părul din hackle rar, de cocoș ne- gricios. Va urma!

din mătase neagră, iar părul din hackle rar, de cocoș ne- gricios. Va urma! 38 |
din mătase neagră, iar părul din hackle rar, de cocoș ne- gricios. Va urma! 38 |
din mătase neagră, iar părul din hackle rar, de cocoș ne- gricios. Va urma! 38 |

Pescuit staționar

ECHIPAMENT

Juvelnicul

CRISTI MANOLESCU

Trecând mai departe în revistă accesoriile necesare pentru pescuit, ne oprim la juvelnic și vom vedea cîteva aspecte ce trebuie luate în considerare atunci când alegem unul.

L ungimea juvelnicului este di- ferită, în funcție de model. De regulă, alegem un miciog cu o

lungime în funcție de speciile de pești pe care le avem în vedere, de dimen- siunea exemplarelor pe care ne gândim că le vom prinde și, nu în ultimul rând, de cantitateta de pește pe care dorim să o ținem în juvelnic. Tot aici trebuie să ținem seama de configurația malu- rilor de pe care vom pescui, practic de distanța până la apa în care juvelnicul trebuie să stea. Lungimea juvelnicului trebuie să fie suficientă pentru ca acesta să aibă cel puțin două treimi din ea scufundată în apă, pentru a asigura suficient volum pentru peștii ce vor fi puși în el. Cu cât este mai lung, cu atât va acoperi o gamă mai largă de situații cu care ne întâlnim inevitabil pe malul apei și va oferi condiții mai bune pen- tru peștii ce ajung în el. Inconvenientul unui juvelnic lung este însă dimensiu- nea lui când este strâns și trebuie trans- portat. Juvelnicele mai scurte sunt mai ușor de împachetat și transportat dar există situații când nu pot fi montate corespunzător pe un mal înalt.

Diametrul inelelor – deschiderea, este un alt element ce trebuie avut în vedere. Cu cât este mai larg, cu atît va fi mai ușor de manevrat, atât la insta- lare cât și la scoaterea din apă cu pești, la finele partidei. De asemenea, o „gură” largă va permite introducerea mai ușoară în juvelnic a peștilor prinși. Cât privește modul de închidere la gură, sunt modele care se strâng cu șiret și blochează ieșirea accidentală a

peștilor din el. Altele au gura perma- nent deschisă, caz în care trebuie să ne asigurăm că lungimea juvelnicului este suficient de mare pentru a asigura o porțiune suficientă deasupra apei, pen- tru a evita pierderea peștilor. Există pe piață și modele din plasă metalică co- lapsabilă, cu capac cu arc, ce stă per- manent închis. Sunt de regulă sigure, dar au dimensiuni reduse. Inelele juvel- nicului pot fi confecționate din plastic sau din metal, de obicei aluminiu. Evi- dent, cele cu inele din plastic sunt mai ieftine, dar rezistă mai puțin în timp și se pot fisura dacă sunt lovite de pietre sau, din neatenție, călcate. Aluminiul este rezistent, ușor, nu ruginește dar, este considerabil mai scump…!

Plasa juvelnicului poate fi din ma- terial sintetic sau din metal. S-ar zice că plasa metalică, colapsabilă, ar fi

1 2
1
2

mai rezistentă. Poate fi și așa, dar de regulă ruginește după ce pierde star- tul de vopsea și, dacă din întâmplare ochiurile se deformează, devine dificil de pliat pentru transport. Plasa sintetică este rezistentă, per- mite plierea ușoară, dar necesită o cu- rățire mai atentă după fiecare partidă de pescuit pentru a preveni apariția mirosurilor neplăcute datorate bacte- riilor ce se dezvoltă rapid, mai ales pe timp cald. Dimensiunea ochiurilor trebuie să permită circulația lejeră a apei dar să împiedice ieșirea peștilor de talie re- dusă sau încurcarea acestora în ochiuri. Pentru juvelnicele mai lungi, este bine ca plasa să aibă ochiuri mai fine pe partea inferioară, cea pe care o ating peștii când sunt introduși în juvelnic, pentru a permite alunecarea ușoară a acestora pe materialul plasei, pînă la apă (Foto 1). Cât privește țe- sătura materialului-firului plasei, este recomandat să fie cât mai strânsă, fără asperități, pentru a preveni agă- țarea aripioarelor peștilor, mai ales a dorsalei la crapi.

Modul de prindere al juvelnicului în suportul din mal este important. Cele cu fir sunt foarte simple, dar nu sunt tocmai sigure, nodurile se mai desfac…. Prinderea cu filet metalic asigură stabilitate și o manevrare mai ușoară (Foto 2). Aveți grijă doar ca fi- letul să aibă diametru universal, pen- tru a permite montarea pe majoritatea suporților de pe piața de specialitate. Fir întins!

pen- tru a permite montarea pe majoritatea suporților de pe piața de specialitate. Fir întins! MARTIE
pen- tru a permite montarea pe majoritatea suporților de pe piața de specialitate. Fir întins! MARTIE
pen- tru a permite montarea pe majoritatea suporților de pe piața de specialitate. Fir întins! MARTIE

AGENDA

Mapamond

Secretele somonilor

AGENDA Mapamond Secretele somonilor Întoarcerea somonilor în râurile unde s-au născut, după ce au petrecut trei,

Întoarcerea somonilor în râurile unde s-au născut, după ce au petrecut trei, patru, ani în apele întinse ale oceanului, a constituit mult timp o enigmă pentru oamenii de știință. Cercetări recente efectuate la univer- sitatea statului Oregon – Oregon State University, SUA, au deschis noi per- spective în rezolvarea secretelor so- monilor. Studiile efectuate pe somoni sockeye și examinarea datelor colec- tate în ultimii 56 de ani referitoare la somonii ce se întorc pe râul Fraser din provincia British Columbia, Canada, au demonstrat rolul câmpului magne-

tic al Pământului în orientarea pești- lor spre locurile de origine. La naș- tere, se pare că peștii înregistrează câmpul magnetic al locului unde eclo- zează din icre și păstrează acest indi- ciu în timp, asemena unui punct stabilit pe GPS. După ce ajung la ma- turitate, somonii se întorc cu precizie uimitoare să depună icrele exact în râul de unde au migrat spre ocean. Când vine timpul, somonii co- boară din apele reci ale nordului, spre sud. Intensitatea câmpului magnetic al Pământului scade dinspre Polul Nord spre Ecuator. Somonii coboară

până când ajung să întâlnească o va- loare a câmpului magnetic apropiată de cea stocată în organismul lor, fe- nomen ce îi aduce la o distanță apro- ximată la 100 – 150 km de gura râului din care au plecat cu ani în urmă. În acest moment se pare că intră în funcțiune alte mecanisme ce țin de chimia apei și sistemul olfactiv, peștii reușind să ajungă cu exactitate de GPS la intrarea pe râul mult așteptat. Este firesc să facă toate eforturile, pentru că au o singură șansă în viață pentru a-și depune prețioasele icre!

șansă în viață pentru a-și depune prețioasele icre! CRAPUL ASIATIC ÎN AMERICA Importați inițial pentru a

CRAPUL ASIATIC ÎN AMERICA

Importați inițial pentru a fi cres- cuți în ferme piscicole, crapii chine- zești au ajuns în apele fluviului Mississippi, de unde au urcat spre nord pe afluenții acestuia, ajungând până în râul Illinois și de aici în râul Chicago, cunoscut pe o porțiune a sa drept Chicago Sanitary and Ship Canal, care face legătura între lacul Michigan și fluviul Mississippi. Fără a avea practic prădători și fiind foarte agresiv, crapul chinezesc a in- vadat practic biotopurile în care a ajuns, devenind o adevărată ame- nințare pentru speciile autohtone de pești și un pericol real pentru fauna piscicolă a Marilor Lacuri de pe con- tinentul nord-american. În ciuda mă- surilor drastice de prevenire și stopare a crapului asiatic, precum sunt barierele electrice instalate pe

râul Des Plaines River, au fost găsite urme de ADN de crap asiatic în zone din apropierea lacului, dincolo de ba- rierele electrice. Încercările de elimi- nare a speciei din regiunile invadate s-au dovedit ineficiente în marea lor

majoritate. În prezent cercetătorii lu- crează la o pastilă bilogică destinată să distrugă crapul asiatic, fără a avea însă efecte nocive asupra celor- lalte specii de pești. Cu toții speră să fie un succes!

asiatic, fără a avea însă efecte nocive asupra celor- lalte specii de pești. Cu toții speră
asiatic, fără a avea însă efecte nocive asupra celor- lalte specii de pești. Cu toții speră
asiatic, fără a avea însă efecte nocive asupra celor- lalte specii de pești. Cu toții speră
nocive asupra celor- lalte specii de pești. Cu toții speră să fie un succes! 40 |

40 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

noutăți de prin magazine

ENERGOFISH

noutăți de prin magazine ENERGOFISH Tub și plasă PVA Mesh PVA Mesh este un accesoriu cu

Tub și plasă PVA Mesh

PVA Mesh este un accesoriu cu tub și plasă din material PVA, solubil în apă, pentru confecționarea săculeților solubili folosiți pentru nădire sau atașați direct la cârlig. Tubul din plastic permite confecționarea mai ușoară a săculeților de PVA. Fiecare tub este echipat cu o rezervă de plasă de 5 metri lungime. Alegerea diametrului tubului, implicit a săculețului, se face în funcție de dimensiunea componentelor ingredientelor ce vor fi introduse în săculeț. PVA Mesh este un accesoriu util pentru nădirea sau confecționarea monturilor cu săculeți de PVA în pescuitul la crap și nu numai.

cu săculeți de PVA în pescuitul la crap și nu numai. ENERGOFISH Plasă PVA Refill Este

ENERGOFISH

Plasă PVA Refill

Este o plasă din material PVA, solubil în apă, pentru confecționarea săculeților solubili folosiți pentru nădire sau atașați direct la cârlig, în pescuitul la crap și nu numai. Pentru realizarea mai ușoară a săculeților de PVA este recomndată folosirea tuburilor din plastic de diametru corespunzător. Săculeții din plasă PVA pot fi umpluți fie cu boilies-uri, fie cu porumb sau cu nadă de bază. Solubilitatea plasei depinde de temperatura apei. Cu cât temperatura apei este mai scăzută, cu atăt timpul de dizolvare a materialului plasei este mai lung. Diametrul/circumferința plasei se face în funcție de dimensiunea ingredientelor folosite pentru umplere.

de dimensiunea ingredientelor folosite pentru umplere. ENERGOFISH BURGHIU PENTRU BOILIES Burghiul pentru boilies de
de dimensiunea ingredientelor folosite pentru umplere. ENERGOFISH BURGHIU PENTRU BOILIES Burghiul pentru boilies de
de dimensiunea ingredientelor folosite pentru umplere. ENERGOFISH BURGHIU PENTRU BOILIES Burghiul pentru boilies de
de dimensiunea ingredientelor folosite pentru umplere. ENERGOFISH BURGHIU PENTRU BOILIES Burghiul pentru boilies de

ENERGOFISH

BURGHIU PENTRU BOILIES

Burghiul pentru boilies de la Carp Expert este folosit pentru efectuarea găurilor în bilies-uri, pop-up-uri sau boabe de porumb, folosite în monturile pe fir de păr în pescuitul la crap. Bur- ghiul este echipat cu un mâner ergonomic cu striații și puncte în relief pe suprafață, fapt ce oferă o priză excelentă chiar și atunci când este ud. Mânerul este prevăzut la capăt cu un orificiu ce permite prinderea burghiului pe un șnur pentru păstrare și transport. Lungimea totală a burghiului este de 11,5 cm, din care partea metalică cu spirală are 4,5 cm. Burghiul propriu zis este din oțel inox și are diametrul de 1,5 mm. Pentru protecție, burghiul vine echipat cu un varniș ce acoperă partea metalică a acestuia.

cu un varniș ce acoperă partea metalică a acestuia. ENERGOFISH Croșetă cu siguranță pentru boilies Croșeta
cu un varniș ce acoperă partea metalică a acestuia. ENERGOFISH Croșetă cu siguranță pentru boilies Croșeta
cu un varniș ce acoperă partea metalică a acestuia. ENERGOFISH Croșetă cu siguranță pentru boilies Croșeta

ENERGOFISH

Croșetă cu siguranță pentru boilies

Croșeta cu siguranță este un accesoriu folosit pentru tragerea pe firul de păr a boilies-urilor sau pop-up-urilor deja găurite cu burghiul, precum și pentru fixarea opritorului pentru boilies sau pop-up. Siguranța cu care este echipată croșeta permite tragerea mai ușoară a firului de păr, asigurând practic blocarea firului în cârligul croșetei și eliminând posibilitatea ca firul să scape din croșetă în timp ce este tras prin corpul boilies-ului sau pop-up-ului. Lungimea totală a croșetei este de 11,5 cm din care partea metalică are 4,5 cm. Mânerul are striații și puncte în relief pe suprafață, pentru o priză mai bună chiar și atunci când este ud. Croșeta poate fi prinsă cu un șnur și este echipată cu varniș pentru protecție ce acoperă partea metalică a acesteia.

un șnur și este echipată cu varniș pentru protecție ce acoperă partea metalică a acesteia. MARTIE
un șnur și este echipată cu varniș pentru protecție ce acoperă partea metalică a acesteia. MARTIE
un șnur și este echipată cu varniș pentru protecție ce acoperă partea metalică a acesteia. MARTIE
un șnur și este echipată cu varniș pentru protecție ce acoperă partea metalică a acesteia. MARTIE

mica publicitate

VÂNZ~RI
VÂNZ~RI

Vând carabină calibrul .22 Hornet, marca Cugir. Preț: 1.500 lei. Tel: 0766-449.471

Vând armă de vânătoare cal. 12, IJ 58, sau la schimb pentru o armă de vânătoare cal. 20. Tel: 0721-741.589

Vând carabină semiautomată Merkel SR1, 300WM, lunetă HJB cu nitrogen 1,25-4,5X26E, punct roșu, prindere rapidă. 2.300 Euro. Tel: 0744-697.200

Vând armă de vânătoare de fabrica- ție belgiană cu țevi damaschinate, cu mici încrustații de aur, peste 100 de ani vechime. Buzău. Tel: 0726-760.405

CUMP~R~RI
CUMP~R~RI

Cumpăr reviste și cărți vechi de vânătoare, în special Revista Carpații și Revista vânătorilor (înainte de 1950). Ofer prețuri avantajoase. Contact: Alexandru Bârsan. Tel: 0727-228.121

Cumpăr armă de vânătoare cal. 20. Tel: 0721-741.589

 
 

CUPON ANUNȚ pentru Mica Publicitate

MICA PUBLICITATE VPR Anunț gratuit – maximum 15 cuvinte Text:

Data:

Nume și prenume:

Tel:

Anunțurile pentru mica publicitate se fac până în data de 20 ale lunii curente, pentru luna următoare! Adresa redacției: AGVPS din România, București, Calea Moșilor Nr. 128, Sector 2, Cod 020882

 
 
Calea Moșilor Nr. 128, Sector 2, Cod 020882     APRILIE 2013   ATENȚIE! În noaptea
 

APRILIE 2013

 

ATENȚIE! În noaptea de 30 spre 31 martie se trece de la ora de iarnă la ora de vară

ZIUA

ÎNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARE

RĂSARE

APUNE

1 L

3.54

8.56

16.18

21.21

     

2 M

4.45

10.26 17.16 22.19

   

3 M

5.27

12.17 17.52 23.14

U.

P.

6.53

19.45

4 J

6.19

12.51

18.41

 
4 J 6.19 12.51 18.41 –      
   

5 V

0.24

7.09

12.49

19.31

6 S

1.18

8.01

13.43

20.26

 

7 D

2.16

8.56

14.42

21.23

8 L

3.11

9.54

15.37

21.57

9 M

4.02

10.51

16.35

22.39

   

10 M

5.01

11.49

17.32

23.19

L.

N.

6.41

19.54

11 J

5.56

12.36 18.24 –

 
11 J 5.56 12.36 18.24 –      
   

12 V

1.04

6.47 13.28 19.11

13 S

1.49

7.31

14.18 19.57

 

14 D

2.36

8.18 15.09 20.43

15 L

3.21

9.07

15.51 21.20

16 M

4.14

9.54 16.40 21.49

17 M

5.09

10.46 17.38 22.34

 
17 M 5.09 10.46 17.38 22.34  

18 J

6.07

11.39 18.34 23.31

P.

P.

6.27

20.02

19 V

7.03

12.22 19.27

       

20 S

0.39

7.16 13.01 18.37

21 D

1.37

8.22

14.16 19.44

 

22 L

2.41

9.24 15.08 20.51

23 M

3.40

10.23 16.10 21.53

24 M

4.35

11.19 17.01 22.49

 
24 M 4.35 11.19 17.01 22.49  

25 J

5.24

12.08 17.54 23.37

L.

P.

6.15

20.12

26 V

6.19

12.49

18.47

       

27 S

0.27

6.02

12.18

18.29

28 D

1.15

6.44

13.24

19.05

 

29 L

1.49

7.29

14.12

19.42

30 M

2.18

7.58

14.56

20.38

Puteți primi acasă revista Vânătorul și Pescarul Român. Primiți 12 reviste consecutive începând de la data abonării. Completați cuponul alăturat și trimiteți-l împreună cu dovada plății abonamentului (copia ordinului de plată sau a mandatului poștal) pe adresa: AGVPS din Romania, București, Calea Moșilor nr. 128, Sector 2, cod 020882.

PREȚ ABONAMENT 12 LUNI: 50 LEI

Strada

Bloc

DA! Doresc să mă abonez la revista VPR

pe o perioadă de 12 luni (2013).

NUME

PRENUME

Adresa la care doresc să primesc revista este:

Scara

Apartament

cu

Data

Localitate Telefon Semnătura Am achitat suma de

Ordin de plată, Mandat poștal, Nr

Număr

Județ/Sector

în data de

Plata se va face în Contul RO23RZBR 0000 0600 0066 7242 deschis la Raiffeisen Bank – Agenția Moșilor. AGVPS din România, C.I.F. nr. 24251140.