Capitolul3

ConstrAngeri Pregdtirea de bazd Formarea

f,-

os

complementarilspecializdri
Experienta in munci

Total
Puncte tari: Puncte slabe:

Decizia
Motivatia Respins: Agteaptd:

Al doilea interviu:

Data Persoana

3. Interviul de angajare
Interviul este o metodd pe cAt de utilizatd la angajare, pe atdt de criticatd. Este folosit intotdeauna datoritd usurintei aplicdrii pentru orice fel de-post c]intr-o organizatie pentru care se face selectia. Este contestat, pentru cd implicd mult subiectivism in piocesul'de evaluare a candidatilor. Constituie insd, deocamdati, singura metodd prin care candidatul poate intra ?n contact direct cu organizatia gi poate sd se prezinte altfel decdt intr-c manieri formali. Toto-

bazatd pe abordarea flexibild a dialogului cu candidatul. lnterviul trebuie sd fiJun schimb de idei. StrAngerea informatiilor necesare se face prin intermediul unor intrebdri ghidate cu abilitate in asa fel incAt:
;iiii

datd, interviul oferd angajatorului posibilitatea de a cunoaste personalitatea candidatului, comportamentul si gradul de compatibilitate cu filozofia firmei. Pentru a atinge aceste obiective, intervievatorul trebuie sd fie bine pregdtit pentru sustinerea dialogului si Jvaluarea candidatului. Datele despre oameni se bazeazd ?nsd mai mult pe trecutul lor si mai putin pe ceea ce ar putea face in viitor. Din aceastd cauzd este foafie important ca examinatorul sd se pregdteascd in asa fel ineAt sd poatd obfine cAt mai multe informatii pentru a contura profilul si potenlialului candidat. Cu alte cuvinte, el trebuie sd intuiascd sau chiar sd identifice acele elemente speciale care fac potrivirea perfectd dintre om, post si organizatie. Ce inseamnd o bund pregdtire a persoanei care face interviul? in primul rAnd, trebuie sd identifice informatia pe care doregte sd o obtind pe baza interviului. pentru a realiza acest obiectiv, reprezentantul organizatiei va trebui sd-si aicatuiascd o anumitd strategie de disculie,

9B

r<t

66

-il!

op
el
+J

'rritJbdrcrUed ntlued 'tpoleutuultcstpeu t$ elefie 'auroJlun ol; Ps alnqarl ellsoloJ ollrnp riol areopo ul 'ereu augoJ olso tolrieprpuec Inlpunu arec ul lnzec u1 ti rep -ecord ;iti"nlt. ,orocnpuog op "rturp nes alellxeldu6c or"u1 ap gnlsod roun Inzec u1 'plnbar ap 'alsosolol .os Prelp -eullalut otztoap ap nllltl lsocv 'lgxll allcolas ep lnosel] ad ayedep leul o6lau ron tieptpuec .lnl eorednco nrluod ellllqels ollroluc r5 rnlnlsod oloiuuo3 aurq oueo, Pcseounc erec aplcap lf qs atnqarl elsosv 'oueun osrnsol ap lnlnluaujPuedap lnrpec ulp lsllelcads un ap lncPl au ps lnt^lalut e3 llq"pueuocol also 'eelqde lod a3 ericelas ep lolllodar0 eerll^e nilued

a!n -al

tnill
-oJC

eoa
'!nln

-u! ' -l I tn,

:olnqall|aEooceoo'|eqlo^Pc|UnulocasPaoSel|s|}ualeaueolallpseIr:

-olo-t uJ EJ E AJ aJec

tlice= -arl nr1rolur el ttiuedictued tnleqlrtt eidsep euoo] utp eseocs lolelaqcl]a lrnulod '*: "rnlndnrl roun eorenle1o eo nu rSlpiuelsqns op eztpoue o ed ezazeq as Ps olnqar1 eeleleldralul pleesrlctld P]oL:: tnun erdnse ripcepnf loun ealauuo el leuolnE pcnpuoc ps atnqorl nu -'ela puuJeosu1 'nldulexa elds 'tnlndec eoleui : lnarga un 'loleqOrde USAS un eaulnl qleot nlluad ei:-: - ltutnue lsa$ un 'olpztlnlosqp olnqor] nu r5 aluapnlsuoc euneoploluJ luns nu erolsace e1 errnud n3 lrpnls ap aLurilnul o glslxa ?c aleol nc -lnzol ,lBqJo^uou Inluaueuodruoc 'g1ueOenelyo Plelorc uud eriuele p0er1e nu Ps ' :PleslPc 15 91etnc oll Ps o :olnqall elleluaulllson 'rnlnlA

lrsolo

;jrrrrl

gleo$n ealeull3u! o -ra1ur lndurrl u! selolut r5 etiuele 'alepqProu P3lpul :piel uJ Inlnde3 e lrecuts 6o;e1p un nllued eleltltqtuodstp elele :lenzl^ lceluos unq un nc r$ lncPld lequJgz un nc !lulgtu lnlnsugjls eololcose . :oulsulolapalculrSalelrtl-ra;Pclpul:olglPloqncllul9ullnsu9lls' ' etsaldut o pp :qldeerp 'Pleclpon elitzod c :?unq Eleloua0 :a6eleiul os le^cope lueueyoduroc un-t1u1td 'aUool ul 'N.ZP-AO nes ouls op lnols iso,'l?- I eA 'olelllglceds e. :" - r 1ulpc :lnlnleptpupc lE ll p op lnlel ardsep trieuto;ur ollnul Elntsace ualo -' 'lr -e111u1eundstpu as ulnc'1n1ndioc Intequllnes leqlo1uou Inluaueyodtuo3'lttoputtdall-' I' -u"r"ld", ep eleuorideca;'airrierurolu! aletner$ ea1e lo1 'rnlnlruolul Inlpec u1 'pc ln0ts: I ! poLU -, : 1r' eeretupdxa n3 Inlnluauleyod,.uoc e p1oce op ea;aund Pcsealguln 9s 'letceds 'E::: ' " -lo^uou lnlueueuodruoc el luole oll ps r$ ezelolluoc os Ps ajecou ec lueuodull olsa 'ereburle letqc t5 eltnud 'ereSlip;u1 'etie1nct1sa$ 'dezut 'luaccp 'llco1 lnuol ullo lll?*':-allu : :"::d'" apos o'allulsueil en llnleplpuec 15 1n.ro1eu1uexo) nl^lalul un-llu! aleclldutl ollilPd 'lJa3:-: .: .1uer1suocut poul ul aslusuEll luns oleqla^uou alaleuuos ollulp ellnu leu alec ,p^tlcplle glPloueo eere$ri91u! ec llqepuPtuocaj alsa 'eae:: : : ps au -1g1u1 laUn Ele^cape 'ql! .:': : op Eara6ug,ls 'lnsleu ealeue en lnrolelebuv fnlnripfpu"?ietietueuRsJ^'Eugql ,tnlnleptpuec e alalieounc 16 Ezlleue op alzeso Eunq o also Inlru3:* alec uJ Inlnlal e
rrrLL

ia e1=:n-n

mli

$iiu*
prioolas !S Eolelnlcou

*=-wrfl

Capitolul3
3.1. Metode de investigare

in ce mdsurd candidatul corespunde,,figei postului". Cu cat compania care'organizlaza selectia este mai bine structuratd, cu valori si reguli organizalionale clar definite, Ju atAt interviurile vor fi mai atent conduse si mai elaborate.

implicate in proces. Doar amatorii cred cd pot realiza un interviu fdrd sd se pregdteascd. Moment crucial al procesului de angajare, interviul trebuie sd dezvdluie o serie intLagd de competente, abilitdti sau aptitudini. De cele mai multe orl, are loc o discutie in care intjrvievatorul are la dispozitie tehnici de investigare si intrebdri capcand prin care urmireste sd descopere

Pregdtirea in vederea sustinerii interviului este cheia succesului pentru ambele pdrti

3.1.1. Tipuri de interviuri

in practicd, existd o multitudine de forme de sustinere a interviurilor. Diferentele sunt date de rigiditatea intrebirilor, numdrul intervievatorilor, profunzimea discutiei, stieiut creat etc' Doar cAteva dintre tipurile de interviuri cunoscute sunt frecvent intAlnite.

Interviul structurat sau directiv

torului.

Responsabilul intreprinderii fixeazd un cadru precis gi inchis pentru interviu. El conduce in intregime intrevederea. Stilul este centrat pe ,,Ce?". ioate intrebdrile sunt planificate in avans 9i sunt puse fiecdrui candidat in aceeagi ordine. Verificarea candidatului se face in functie de un set de criterii obiective, prin utilizarea de intrebdri precise. pentru a face fatd acestui gen de dialog, intervievatul trebuie sd se lase ghidat sd pdstreze ritmul interlocu9i Avantajul acestui tip de interviu este dat de ugurinta compardrii rezultatelor. Totusi

aduce in discutie nici un element sau aspect in afara celor solicitate de intervievator. Candidatul poate pune totugi doud-trei intrebdri la obiect, pentru a afla informatii in legdturd cu postul pentru care candideazd. Un gen aparte in cadrul acestui mod traditional de intervievare il reprezintd aga-numitul ,,interviu stresant" sau situational. Interviul se bazeazA pe o analiza aminuntitd a postului. lntrebdrile sunt dublu controlate de cdtre expertii de posturi, pentru a urmdri validitatea continutului. Interviul sub presiune are ca principal scop cercetarea reactiilor candidatilor in condiiiile exercitdrii unei presiuni psihice. Responsabilul de interviu adoptd, de obicei, o foade agresivd, pentru a putea urmdri reactiile candidatilor. Este recomandabil pentru "titrOln" posturi in care se lucreazd sub stres. Candidatul este pus sd rezolve o situatie care nu intrd in atributiile postului sau sd explice o anumitd procedurd ori este pus intr-o situatie simulatd, referitoare la responsabilititile postului' Recrutantul poate, dintr-o datd, sd continue disculia in englezi, de exemplu. in orice situa[ie, candidatului i se permite sd-gi demonstreze competentele intr-un domeniu pentru care se presupune cd este pe deplin calificat. Tot o variantd a interviului structurat este si cel bazat pe descrierea comportamentului candidatului' Sistemul pleacd de la premisa cd evaluarea performantei trecute se poare realiza prin punerea candidatului intr-o situatie asemdndtoare. in cazul acestui tip de interviu, candidatul este rugat sd se gAndeascd Ia o situatie dificila din activitatea lui gi sd explice felul in care a actionat.

este imposibilde observat modulpropriu de gAndire siactiune alcandidatului. Acesta

n, poutl

100

---ilil:

t0t
eore^ar^ eitruted .tuosopPlo}SouJ}eoeolcentluednesdtu|}eOrlsgcenlluadPzPezll!}noSnl^la}ulepdtllsece ,"ili"p**t 11ip11leuosred Borruuop epoleu\ ul .dnr0
,1ereua0 u1 "i -ra1u1 'dr.ur1 tselace

,;;;;;;;;;;?r

ut'ti"ptpu"" ep JPulnu

i: 1*n'"

lnun eareulu'lexa

?lsuoc

dru6 mun Pry

fi!^lalul '

Inla] a 'ntruo] aleoo

-nluo
erec
n

ocuo
oiliPiltl -xa Ps unlsod eurpnll -titpuoi -riuoc
'rnlnlsc
-!uJnu-

'pntlrzod eulPnllle o azetlsPd uolo nes 'e[eluerezep ealnd re-1 ac alunuPLue gs lueuodrur e1sa.lnlnoolElp ln$nil-e1.1:],,td azetlsgd ps 16 und os I arec oluPqariui elluelB etirodor-d p nrluoo 1s11cr|d nu "r".loijriu"relur ''ntn'"tJtln.'pn' ur rnrn':i::::::"ii$:Tltl''""n n"-,n'11 nc auncsp ps ernqori lnrnpipun' op areur ulnlo^ rnun eoreur] ap d1t lnlsece ln:pe3 uilttiB''urolul eac p}elap -nuloc lgle ElezrleuB olsa n!rualul ep tntcuno Ulp Ppo}auJ P}uolc|la leu .qo ellutad g..n,1u"J'.,nln}unln,,", rn ",-"g* qllultul ellenlls e eoooe olso luancorl leu llnu -rsuoo

olsf

',,glel ul

ei;l;

1n1n1t"1u1

?iet ut qiel P1nta7u1

'Z'L'e arc^alNalu! ap lcluqal

p,;,1;#;;;;;rid;q;;'

-sod n -lpuec oleoo

rsn1o1

ffii::":il|

-ncoua

",

piel e ul oce]
olBcur

'artdord eiuettedx: also Inlec uud'eldure rtnsundsgr eeP P! lespl eaa3 u alSanttd ec rs eatrl?Oatd areole^ ul eund-:1"^:9it::i,a;ec pfOnuri"recall ad u*qo,lul op lnueO -lpueo orec u! euoz u! inrnt"nrir"u f, .'"r.rfi:Hi"ril ,n,n,,=. Hrlffitno' re,nrcnrs e,nqojr italltv'eplrn unlnoulno ulp tlieurlolut op elres _ur eeror^ap el ecnp eleod arecllquelo.epesbil elaun rsnl:' oazololluocEsacloou!PslnlolEurtu"*"-"'irqnpli*o'"]':l:1""""3e4c'orPolrr^rnlalunue: eiuarraoxe r$ eiern ulp alueuodLut tu,?d eurl:: ap uri ec alcedse alauh nes rnrn1nn,1y1, pulgau ef igqe'r1u1 e1l1n lrieLurolul nu gJ-ne1e1111q1sod prrl*"',.rn.r11ue1d eze:oldxe elltie:: = eaprspcunureper.rolopur^rs-popn"t"rtitqtrodpre;o,l,.lnlninplpubcreiueuedxets'to1t:;' otltsecv',oln'ol"lul ap.aleluazard n^"iur -ec p plellelap areluozord o allu.ued "p put[ ro|rgqoj]u! lndocs'rtieuttolutPlneo es 3: 'aElr^ unlnslllns ulp rolllleLiJr:.' ul elrrinyos ,. alsa eal"pa^ellul ,,uqo"l,,i.nain.,1,1r"p,u "p "1"rr'r"op nriueo 91u"yo}uo."t nt"qre a^llcale ls a^rl!u:: : -aleoop inrlr". 1n1r1g 'rnpleprpuec ele qulLlcs un as-nc -: : eerepunlord" r, rnroliuo, eltuurad ,,a,uunc,;ed ln!rualul lapl-ap lelP^ape gzeaxe e5 lolelcedse n"rnr"rqo prealrllcel ieml"nll.lu'es rrielet taun earrlrqels ed
_rtear rop ro3

-uoc

orlu!.;"iroi*, ,. luitnr"", ".,i"i"i*rrp

A4cattp,utas nes leJnJJn$slwas

ptLJalul I

]EOrC l

luns al

.rripllleuostedeleeqelselelcunde.sueopneslnloin-coua}Ullsncl|deep.eoentp
'lnlrlsrrrrblP Eewr"ovvwir -r 'r 'rnrns,nc:l1l,jlTf:.ifk
uedxe
rs

eietn ulp olu-rruoiul

-a> YLt -,^.,1^^, :l9uuJi - tal!2A: 1'! 3l -...t ^,,

oco,eoep plsrxa ocoleoep rncsu lncsu plslxa .e,nlsac' rriuedrcrye6

*t:"X;;:Xjff::i:iy"illln:',1'"1 .olu'Sej: j::.iH::ii::i0"Jffi,",

i'U",':l:1X1'"i1ff

'Jlilffiilltr;i{{J{:1":::::*H,:T:;,tS:ii:,;J:X1.i:iL: $::,:Jiiffi I'S:: H?J #;H; *.n, o eqrn e':l:::^"::i:':,:Li:;ff ar' olu,^nc "o ,","'J?";J"Y:ff'"3i::'?;jl ;::"":"i;"UtL::,'::Y:li'li'-t?5i;; i:::ffi:::: ff:'.1li{i[":i,'lg::i?"i"?y.,;ti',,"9""5J.'j,5:':fi; :r. ?;,',T,:,,ij os t'5 l"'"-"";i;1il;pfpu!" ;:::5',T$lfi eoc eoreqarlu! 'raqll oLulloxa ellrured ntnrolur ep dn lsecy
,fttntt"rut ".llsualcereC'leqrl
eurtdxa as '"'i""Jruili;i.5"";';:;1"1":rili::::'lX*titr"TXT;i::.:';=
Ps

oru?qa,lur "r;;"Ui il.':,?i:,'"""T :iiiii$,:i#*;*ff[";:liru:'':XH?J,"if :i]::',i],f ii.

Alpiltpuou

nes

pnpn$sau fitNei'

eticalas t$ eelelntcag

petilie. Tehnica prezintd o serie de dezavantaje. in primul rAnd, prin utilizarea ei se distruge a9n9c]yt confidential dorit in orice recrutare. Metoda este susceptibild de a crea confuzie in randul intervievatilor. Din aceastd cauzd este bine ca persoanele intervievate sd nu incerce sa se impund cu orice pref. Interventiile lor trebuie sd fie mai degrabd calitative decat
cantitative.

i .,,, ::1.ii:;i::r. f a'ryturi.'

':

lnterviul luat de un grup

se,,wcaol
cu
trEisdi{uril

piihai

prezentarea

Interviul luat de un grup sau interviul panel, denumiri sub care este deopotrivd cunoscut, constituie o tehnicd utilizabild in special in procesul de selectie a candidatilor p"ntru porturi de nivel inalt. La acest tip de interviu participd toate persoanele sau r."rponrubiiii care au un interes special in selectie. Metoda se utilizeazd in faza finali, recrutantii stabilind aprioric care este zona de interes a fiecdruia dintre ei. Toti trebuie sd fie insd de acord u.rpr" definirii postului si a tipului de candidat cdutat. De asemenea, ei trebuie sd delimiteze ?n prealabil zonele de investigare pe care sd se insiste. Recrutantii pot juca diverse roluri, incercAnd sd forteze adoptarea unor atitudini din parlea candidatulLji, peniru a-i putea observa reactiile. Utilizarea acestuitip de interviu indicd un stil de conducere participativ. canJioatuttreouie sd identifice functia fiecdrui recrutant, pentru a-si formula adecvat rdspunsurile. pe tot parcursul interviului este bine sd utilizeze documente cu ajutorul c6,rora sd-gi poatd sustine

in ca,re n
'

dir*toru

pe inaliz sare pos

'= <=nir:
-3r= - 2 VV ftl'Yll

Interviurile succesive
= _:

e:

J:t,

rial etc' Pentru realizarea unei imagini corecte asupra candidatului, este esential sd se precizeze identitatea fiecdrui interlocutor si rolul exact in recrutare. lnterviurile succesive trebuie planificate cu precizie. Toate trebuie sd fie stabilite in prealabil in functie de profilul candidatului si specificul postului. intre aceste intrevederi, intervievatorii nu trebuie sd se inteleagd. De abia dupd ultimul interviu vati realizatd o sintezi. Rezultatul final este o insumare a rezultatelor fiecdrui interviu. Aceastd metodd este folositd in multe intreprinderi, pentru obtinerea consensutui persoanelor implicate in recrutare. Pentru a reusi, candidatul trebuie sd transmitd un mesaj unitar, dar si sd incerce sd se adapteze fiecdrui interlocutor.

Candidatuleste supus mai multor interviurifatd ?n fald cu interlocutori diferiti, cu functii si obiective diferite. Acegtia pot fi: un reprezentant al departamentului de resurse ,h"i", o;;sonal operafional din depadamentul unde existd postul vacant, membri ai consiliului manage-

t:p,

<

*ilr+6:t

;n,'$

;:

4ilronir::: *lruou
.r,',

llfi{l#jiltrlltl;
ll$llliilllllll'lilli

'1; i*

iillllulililli#l:I

;liiilll,.lililn|lr"';

102

riii

l:"
l'u i;e^

I;*
l'tn lic{4

ff

-!un
-.rod

-eH'
-relul

ul ol
-glu

-eOe

-Jod

'

rricun;

outlsn

tol ed
v,t tr r

-joj

PS

-oz itqr ilJtutJot

:r.ror.rdt

-sod nl
-ialtn.

:.nptil - r"tll

":-,,_,:;,1:i-

eliceles

1$

eatelruceg

't. ac3

? nr!n L.ts-" -. -^ir

| :4:<

I ia'-:i e ara

era

O:J
O ','i

c tla N:* fnJ I rej

Int
4. Conducerea interviului de selectie
Scopul urmarit prin interviul final de seleclie il constituie atat cunoaqterea precisd a aptitudinilor candidatilor preseleclionali, pentru a-l alege pe cel mai potrivit cu postul si intreprinderea, cit gi cunoagterea motiva{iei candidalilor, pentru a verifica in ce mdsurd agteptirile lor se potrivesc sau nu cu obiectivele organizatiei. Responsabilul organizatiei va informa candidatul asupra scopului 9i planului ceiui de-al doitea interviu, pre"um si asupra duratei. Aceasta nu trebuie sd depdseascd o ord. in prima parte a intAlnirii se va face o scur15 evaluare a candidatului, in care se va urmdri:

.{ l.$

Responsabilul interviului va avea grijd si-si rezerve cAteva minute pentru a prezenta detaliat intreprinderea: mdrimea, diferitele profesii, posibilitS{ile de evolutie interni. Tot el va descrie, in termeni foarte realisti, postul pentru care este intervievat candidatul, avAnd grijd sd evidenlieze aspectele de rutini si constrAngerile, feiul in care arata o zi de lucru tipici- DacE timpul permite, este recomandabili chiar o scutld vizitd la locul de muncd, pentru a evita o eventuali deziluzie ulterioard din partea candidatului ce va fi selectionat. Datoria recrutantului, in aceastd etapd finald, este aceea de a cunoaqte in detaliu personalitatea si motivatiile candidatului pentru ocuparea postului anunlat. De aceea, el va trebui sd se concentreze asupra intrebirilor prin care poate atinge cu eficienfi scopul urmdrit. O mo-

dalitate recomandabild pentru definitivarea pdrerii/opliunii pentru un anumit candidat este aceea de a-l pune sd rezolve o problemd concretd in raporl cu o situalie viitoare de lucru. Rolul principal al responsabilului de interviu este acela de a facilita comunicarea in asa fel incAt interlocutorul sd doreascd sd vorbeascd onest despre el insugi sau sd rdspundd corect la intrebdrile ce i se adreseazd. Pentru atingerea acestui obiectiv, persoana care conduce interviul are la dispozilie mai multe modalitdti de intervenfie:
104

rliil

90t
ron ocnpuoc

-oc Ppun
ese ul e

'nl3n

elsa lep
-oLU

O 'll rnqar] eA

nc psece ,eca1d elcole eelnd :orr ts.:]Y:yltu"=ar l3ero3 Eulelxa eeurbeut ne uud ,rariezrue6:o e ,l.ljjj:nri"nlls aulq ap-otiod es 19c pundxe ts-Es etzeco ln^e 9c Is 1a1iez pield ec rSurdsel llieplpuec n1t"'u] -ed ln ::*l"ueosrad 'rnlnjol ep pour u! alellncsP 1sol n" p' p1'"1t 9' elligcepntard 'lnusl^rlcolqns 'tt" "ir"orjru'io -rue'ro 1nr'r1sa:d ntlued iueuoOtut ,lt= 'jrnrtJti" .nlca;earedactedapeleznPc.InIn|^le}Ul1n,p".u1:edeoleco}uleUIol|lolo?zPenuIullplolllPq un-rlui Pluarl ptnlt"t"p ealecljluld 'nluaulop lrunue -otlu! e ple^cepe eerltp'oard ,s in1n1rue1u-1" -edxaneseatng0etd,|nlnlp|pue3""t"ttt*o.,edlcetocplenle^oIpleodEslojPc|ruoln[enc op n!ruolul un ad ezezeq os Ps alnqorl auttzunlord tnu,t,t"1"b'eutq l"' un 'upqollul "p arcuollsaqc ap pluLlal' l' L't
'lnurier alsa eunds le oc eooc
e[etnc as^ps otincsfp op Inrouoped Uato :1 r1 rs ereobp;sap alsa 9c 16 rc 'luele alsa lo 9c 1o1gc rnlnlde; etdnse In-lceqpaol 'leplpupc allgo ap iceose lsiie leruasqo -ur eA ta 'elsace Inlal ul

-rod nrlBl

o PUAo e
P3eC 'Pc ps gfrrO

e^ lo loj elueze:d

ilir;;;, il;;;rji.;';",'*q",r

rn,or"u,*u*"

#ilJ:,?:,3i?:?:5i1,?;:ifl'"qi!".i,r"^,, ozozluleulp PS 9s i1n0o1e1p lueuer'uted ezeuotslndut aululalop ?s :gsseaqlo^ Ps Inle-plpuec '

:qtirb Pqle Ps lueueuled letiestatruoc

ff
-ud
u1

'gr

ao 'slu'suerl lnBsau rotqiundsajoc leuolidecar olnqall Inr^lolu! acpl ar3 eueoslad.'BOOce u"r"uriqb-"t r'ln^.,1?"' aunq reur olac 'rol ealelrlec olsa pc olutrs lnleprpueo ar's "t !it-1",T; 16 are'tlsenu! ap olapolov\ etci]e roO t5 atnuliqo t[euroluiep tndlt "iltofol ","''un'o"

Inlos Inln
e;upgdels
-er1u1 rs

aleclunwoc ap epopw' L''

'leplpuec e.i:

,'::,:i

e psrcetd

-se p et$eo

irl l. :i:i1t:"j1?i: ?::f Hl :l'f ffiffi l:J"":ilfi t'lYi:"1g:ll*Hi,",:f;'iT!:?."J::i5,,1*$"u"=' i#q*;"pi tinoar Prsrxa nu P3 ersa earel'Pa, "',?::ffi :ffi"Jffi1"?Utl#iiff,iJ$ffi -..-"-****,*w*n*.**,**s***UTUUUUU-ffi.qr-....ul.y;
u

nc os oc ee ec t6 oup

L"JT::t"l'5['ilil1

3J

11pC-

{itj nu

" r

JI

r$l:r;1$

'!aui!j,,|.,{ni

$i

leuil'ur a

"'i ii.'i -piiec]ip

-"ad,,,):ials,i

?3.rsa!:q!s,

-ie

op,,,;e]!

-"ad,'dlbS

= ,a

orni

-,ai:O.,a-jS

;- 3 /l#g
::)iJlJ,'je,a
;--. - ='1 sv.: ^*

plicoles

ti eetePtcag

:EFs
rifl

-n

CapitolulS impresiile pe care le vor face publice.

comisia de recrutare este bine sd-si alcdtuiascd liste speciale cu intreoari pentru u"riri"ulu'.andidatilor sub toate aspectere: educatie; experienfd profesionali; .orplt"nte; personalitate; comportament.

Pentru diminuarea factorilor subiectivi de apreciere,

4.1.2. Liste de intrebdri

primele minute ale ?ntalnirii.,,Restul interviului-

I'l llfll';;:%##subconstient

Majoritatea persoanelor care fac interviuri trag concluzii despre candidati chiar din rprn" s"n.trc-y"a*t, in lucrarea Fiiplegdtit pen_

s, ju;ti;ce #;.;'il1{ai..np.."ri".,,un

o interlocutorul stipaneste situafia in interviu (factor important dacd postul are o dimensiune relationald); e candidatul ascunde vreo informafie esentiald (gesturire relevd ceea ce el incearcd sd ascundd prin cuvinte); o existd discordante intre comunicarea verbald si nonverbald a candidatului.

""uminitor

exer_

Statutul civit chiar dacd nu este agreatd in teorie, discutia despre sjtuatia sociald gi familiald a caninl,o.errt .i" ."r"iti" i., tunctie de post, situafia ramiri-

l|gi|,l: ff,1'jj|ff,Xlj:1,,:ldecisiv

iffnffij"":::ill,"r"J'rff:".X,,.

Un celibatar va fi preferat altui candidat cand este scos ra concurs un post zentant de firmi, deoarece are mai de repremurt timp ma1 rrrta-pl"cupare fatd de probremere firmei' Pg de altd parte, managerii 1i casaioriti suni mai oi." in intreprindere. lntrebdrile legate de starea familiaid "pr!.i"!i cd un candidat ru outa"pJrmri" care are unul sau doi copii, duce cdsdtorit, "u o viuia armonioasd, in timp ce unur divortat sau care mulficopii este mai labil sau are mai u"unif piobleme. "r" o" a descoperi Preocuparea angajatorilot intentiile de cdsdtorie ale candidatului porstatisricd: cere mai ,urt" au., ,,ru,"_Joiinta

"j.aiorii

de

Lista de intrebdri

P regdti rea

profes

io n a td

Formarea profesionald constituie una dintre etapele importante ale interviului. tdnd biografia candidaturui, reprezent"ntrt scruintr"pri";";;il;;eri! descopere punctere vralgice sau sensibile ale interlo.rtorrtri ne_ "a vor lua intrebdrire priuini?orn,'area mai
murt timo
106

Recrutarea si selectia

atunci cAnd este intervievat un tAndr absolvent gi mai putin cAnd interlocutorul este un canoiclat experimentat. in acest ultim caz, este recomandabil sd se rezerve mai mult timp oentru intrebdrile asupra experientei profesionale.

Lista de intrebdri
a

c
a
O

t.

Stagii de formare

in cazul in care candidatul este un tAndr absolvent, intrebdrile trebuie adaptate la nivelul pregdtirii acestuia pentru ocuparea unui loc de muncd. Unui debutant nu i se poate pretinde o experientd de muncd, in schimb se poate identifica motivarea, determinarea de a face fatd efortului etc.
Lista de intrebdri

Ex pe ri enta

prof es i o n al d

Intervievatorul nu poate aprecia candidalii decdt pe baza comportarnentului si performantelor trecute. De aceea, disculiile pe aceastd temd vor ocupa o bund parte din timpul rezervat. Intrebdrile asupra experientei profesionale trebuie sd meargd mai deparle de o simpld cescriere. Ele trebuie sd permiid formarea unei idei precise asupra posturilor ocupate de candidat si asupra competentelor lui.

Lista de intrebdri

Capitolul3

C aracte

ri stici Perso nale

interviul trebuie intrebdrile pe care le va pune persoana sau comisia care realizeazi pentru a vedea profesionale, sd permitd verificarea caracteristicilor personale si aptitudinilor propus' Pentru atinpostul pentru nevoie daci persoana stipAnegte competenteie de care are eficientd mai cea dar de tehnici' intreagd gerea scopurilor, recrutorul are la dispozitie o serie pus este candidatul caz, de studiilor rdmAne interviul stresant. Prin intermediui intrebdrilor 9i concureazd' pentru care postului in fata unor situatii simulate apropiate de responsabilititile Lista de intrebdri

a,i

ri
1'
f,.

t: :t
il;i.

ii::,

.t
,i:i::i

Cuno

a ste re

a intre P ri n derii

intreprindere, ce La fel de necesar este sd fie intrebat candidatul ce gtie deja despre informatii pentru a putea dea invdtat, ce isi imagin eazd... candidatul are nevoie de suficiente cide dacd postui este potrivit pentru el' post siintreprindere chiar de Ur,ii exaninatori fac gregeala de a oferi informalii despre bund de relax.are^a candila ince3,:-i ;:-,:e",t-;lui. considerand cd aceasta este o modalitate 'insd cd, de cele mai multe ori, rezultatele nu sunt cele dorite' In primul datului. s-a re,--ar.at pentru a putea interand, pentru c2 pe:s:ana examinat[ este prea nervoasd sau emotionatd prima etapd a interviului' In aldoilea lege/receptiona in.:*:ira in mod corect oriin totalitate in candidatii igi adapteazd rxspuninceput, la informatii rAnd, s-a consiaia::i. ;r";'*ini aceste cerinlele recrutorului' postuluisau sclicitdrile surile in functie de .,:-'a :':a:'izatiei.

108

60t

<<r
:rydwax3 cuop ie-A fiplrlrqesuodsat ap ua1 e9 '9cseaq
-ro^ ps Inleplpuec acel e ntlued Pleapl Polullel ollepl

ernlcnlls ri-e r5 euudxa os e op Inlnleplpuec ealeltcedec elcatde e op eolelllrqrsod gtel6

<r <r

<<r
'g'1'; U?qaqu! aP Ynd11
loqllglr'llls :: 'lueluotrloo olllollp Pcel Ps nes Pzeosololul lt ptuolqold ectro azoproqe 9s 'lrpqorlul sr.: ad 9ce6 i"unq tii"t", elrnrlsuoc ]sol ne lnlnl^relul lnstncted p, gcep elnotse es ps r5 Jep 'nl'!:aie leu nes aualqord are Pleuollsotlc alsa "rnt "r"otred ap ",nq"rilnt"plpue" gcep eoquen Ps alnqall Inloleuluexf -ut ep lnueld u! allllqels elalcund oleol srncled e

!ryqaqu! ap e$!1
'erePutrdarlul eldseP oreoi::
-

-saloceltrieullo;utolaloPs16gurruelutpserieOrlqoaje|ni^la]u!eseleleseueosloc'q]e;dnse
olso nu
rn1

tro ttrepuuderlul eiuapedxa Pc Pletsuoc os pugc nes rnlnlsod

91tse,r6

'

"

'

-ledoereleplpuecunPcP^iosqoaspu?clcunle'lsniol']eplpue3erdsepojesaceurol:-;leul lec else ttieiutoiul elsace llelo e ntluad ]uaulotrl unq pdnp 6p
-nrnr n"ruOuprls

r"t

Blicolos !s BalBlnJcau

;a ,,!b-

Capitolul cap
i:liiii

dii
Exemplu: Candidatul: Metodele de management ale intreprinderii X erau proaste. Responsabilul: Chiar erau proaste?
I

Exemplu: Preferati remunerarea fixd sau vari_ abild?

Pe tot parcursul disculiei, examinatorultrebuie sd dea dovadd de multd abilitate pentru a-l face pe candidat sd-si exprime opiniile in totalitate sau sd-si continue ideile pand la capdt' Pentru a putea obtine maximum de informatii asupra ron"i o" investigatie consideratd interesanti, el va putea recurge la o serie de... trucuri, menite sd incurajezl sugera ch este de acord prin miscarea capului sau ""prirar"u, cu ajuiorul unor scufte formude genul: da, desigur... intr_adevdr... vdinteleo... depdsi momentele de tdcere prin repetarea uliimelor cuvinte ale candidatului; rezuma esentialul pentru a ardta cd a inteles si cd-l invitd pe interlocutor sa continue discutia: dacd am interes bine... deci, dvs. considerafi cd... etc.; o va pune intrebdri scurte privind faptele. o va le, o va o va
tr
I 'l t l, f t ,l

4.2. Greseliin cadrul interviutui

Evaluarea pregdtirii, f-ormatiei si experientei candidatului, ?n raport cu cerintele postului scos la concurs, reprezintd elemeniul de fond pe care tr"nri" ra !" ,piii." i;.i.ia persoaneicare ia interviul.-in mod inevitabil, hotdriirea finald este influentatd 9i de reactia subiectivd a intervievatorului fald de personalitatea candidatului. Dincolo de simpatia sau antipatia personald a celui care ia interviul, existd cateva manifestdri care conduc, in mod obiectiv, la aparitia reticentelor in selectarea candidatilor.

:'

110

Ltt
'rnlnrruelu

elerelcop nes oleleoue op lruelnulol ul

'nc

ul asucsul ela]ep el Ple]ol os Balesl]rle'

-.
'7:

auiui'er':
']SAtOnS
algr::n:U:iiBi

:leplpuBc op unlEle lercnl ne elec aueosrod esle' : :rurrulsul Ppeo -:

:

"-;

_,

gtot -ec, .,:.:lit,l::,r::

i::i::i::::tirriiiiiiiiiii

rrier.u.rolu1

ieueosled eulnotd alec ulp Inlpeul :loun eelabelnc eundnserd roleiuuelal eole3llll ai',

-euttlrgx
i
'.. .

i,,,,

rclaiuuapt ealectltra t,

iii!!! ':::::'::l'jj: .ii:'::: ll::::::l !:: ::j::j1]i111

, :::::: i:::::: !:: !:iiril ,.

'lrr]Ii]i]i:IrIIrr

,:l;::i:rl:rll;iilij:il
I UiUUiiUUii !::

,:,:::::i::i::li::lt':

lil

i:,!

',r*r,:]liii,i,
itlifiii.r,,
:

os" Plolueul ep plelnu-:- 35ri+ ,,'tz oleSau u! uejbold el au Ps olSolnpPlls nrluad t 1-irrrirrl* eiuuelal 'LLlel6old eietetUetndal nc alzlgluJ Ps olSolnuSrqo atecleplpugc un eo'.etaiuuelaj plalo olec lnloc ole lluldo alalPrP^ape eclpul lod allsolol alu!^nc ep li--:*,IrI-

,. iiii : i. rlili ;iiiii iir ,iii i:iii;i::;i:iiiiiiiiiir.i

: i ,

,:
:

,,.:,ili:iiirirl
,,.r, l r,ri:iiii:ii i

r;i'

i,iililllLiillrirr'

:iir\rlllrlri*:iiii i,r,ilirlirl

'a^lllzod luns ola 'lolllnz?: :;r::sl] lelqc nps ausolol ala^tpafpp Pc lelPlE ne aluploolac 'lsnlol es ?s ': j: -uofBul u! ,ocoleoap uppueuosal o]soce op alicun] ut lollieplpuec earalcalde Esel .alicalas aplnlnsacold oltln e]lcllos lod os arec Pl op oueosrad 3i ir"''grrl 'ieuiolul 'ausoloj lr::-l 'il "fr= asuudnc luns nC ul'laclqo oC 'Atlcatqns lolc'leo un ne ocol'oap 'rttolctpelluoc lluldo Plslxo loloiulrolar eldnsv "n"ip" nu aia pc eialpd ap tuniRstteicads IitnyU

el 'Arlcarq
etledtlue
-carqns e

olalulralab :

-lod

erztS
ol

-nlsod

-uoc Ps

:tnlnlBF

-ntrJrol a :eo -u! Plerap -ec Bl PU

-uod alPll

'alPuosled liPlllec op lallsE :-' :rnlnroJeururexa eaued urp rlosorb aluancoll leu aloo l^llcerlP llJ?:"t: eiuezard ap alEf.elue^Ezep lplr.lc luns allou.lol oc dtull u! 'Alllzod lienle^a luns 'qels nlluad ,,ollnlllodau" olplAplsuoc lllgsau nlluec ::: InXoS EC 'eguoutose op 'pcleual AS lrr rn6 R^ I t4 ,llipqlEq ^^ 'luns olloual ^rrat l93ap qels leu olPnlP^a 'Plnoal' op os paleutuexo pugc lcunle .giuuelel op puEosted ap dtl un nc nu 16 'luapacald Inlolncoualul nc Inleplpuec ele0ulos :-:
|

eoJeoJS 'Alsaccns poul ep eiutpuat olede ?c Intdel utp aut^old ocnpold as ec lselluoc ap

u.

"z

o Pleasel6 olec ul Inluauou u! acnpord rbr", iirn* ptu Iienairuatu! luns eluldo eq* ': 'olepo^ Pl Ptuud arlulglul nPS Pllqero^el Pleuro] a^tleoau llieulolul 3:-: t6-e ap Biulpuol lElLlc pug^e'tnlnlBplpuPc eajoouldsal Bl 3np orec gs liebglqo es-npuliurs,lol llunlslul ealtutldapu! ul atzn,Uoc 3el lloleuluexa'uoallv'llsa-:'lnl lnrolnfe ul aleuolicallp !l lo^ e "; alaupd ourlluoc al Es at'c ;rierurolutJeop Elnpc ro^ t3 ,p^tltzod BlsolduJl PceC 'leplpupc o1dsop oAlJ33 : aldsap olsa leplpuec -er1u1 ,nlduJxe ap oualqold Pzeapunjorde nu ls alsaldul eulllc : llieurro;ur allnul EcnpB l-ps eolnd le alec 'lllolBuluexa 16 asel lod 'allnu lPltlc 'llaser9 t"rnl prrt es piueuadxa pulind nc lnun
oleod os

glle

toilrcpulwexa ailpsa9
l

Prioalos lS eolPlrucau
ili lil