Recoltarea sangelui

Sngele se recolteaz pentru examene: hematologice biochimice bacteriologice parazitologice serologice

Recoltarea se face prin: nepare: puncie venoas puncie arterial la adult : pulpa degetului, lobul urechii la copil: faa plantar a halucelui, clci

1. RECOLTAREA SNGELUI CAPILAR PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE hemoleucogram, hemoglobin, timp de sngerare, timp de coagulare, examen parazitoloic grupe sanguine

Pregtire: materiale de protecie sterile nesterile ace, tampoane de vat, seruri test mnui de cauciuc

tav medical curat, camer umed, lame uscate, curate, degresate, lefuite, pipete Potain soluii dezinfectante alcool 90 pacient pregtire psihic se anun s nu mnnce i se explic necesitatea efecturii tehnicii pregtirea fizic se aeaz n poziie eznd cu mna sprijinit se aseptizeaz pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool 90 se evit congestionarea printr-o frecare puternic i prelungit se ateapt evaporarea alcoolului cu o micare brusc se neap pielea pulpei degetului n partea lateral a extremitii, perpendicular pe straturile cutanate se terge cu un tampon uscat prima pictur, se las s se formeze o alt pictur din care se recolteaz cu pipeta sa u lama se terge cu un tampon cu alcool

Execuie: -

Pregtirea produsului pentru laborator: la extremitatea unei lame se pune o pictur de 3-4 mm diametru se aeaz o lamel cu marginile lefuite n unghi de 45 cu lama (pictura se ntinde prin capilaritate) lamela se trage ctre partea liber a lamei, pstrnd aceeai nclinaie i antrennd toat pictura fr s o fragmenteze se agit lama pentru uscare se eticheteaz i se trimite la laborator

2. RECOLTAREA SNGELUI VENOS PENTRU EXAMENELE HEMATOLOGICE Sedimentarea: aezarea progresiv a elementelor figurate spre fundul eprubetei din snge necoagulabil lsat n repaus (fenomen fizic). Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH): rapiditatea cu care se produce depunerea lor a) Pregtire pentru VSH: materiale: sterile: sering de 2 ml uscat soluie de citrat de Na 3,8% ace pentru puncia venoas nesterile stativ i pipete Westergreen pernu, muama, eprubete, tvi renal, garou, vat soluii dezinfectante alcool 70% pacient: pregtire psihic i se explic, cu 24 de ore nainte, necesitatea efecturii examinrii pregtire fizic: se anun s nu mnnce s pstreze repaus fizic Execuie: asistenta se spal pe mini cu ap i spun mbrac mnui de cauciuc sterile aspir n sering 0,4 ml citrat de Na 3,8% puncionez vena fr garou i aspir snge pn la 2ml (1,6 ml) retrage acul i aplic tampon cu aclcool scurge amestecul snge-citrat n eprubet i omogenizeaz lent aeaz eprubeta n stativ ngrijete pacientul (vezi puncia venoas)

Pregtirea produsului pentru laborator: se completeaz buletinul se eticheteaz produsul se aspir cu pipeta Westergreen pn la gradaia 200 i se aeaz n stativ pe dopul de cauciuc, n poziie strict vertical (cnd examenul se face la patul bolnavului)

b) Hematocrit: Recoltarea sngelui pentru determinarea hematocitului (VET) se face prin puncie venoas. Se recolteaz 2 ml de snge pe cristale de EDTA (acid diaminotetraacetic 1%) 0,5 ml soluie, uscat prin evaporare. c) Rezistena globular: se recolteaz sngele pentru obinerea globulelor roii se evit hemoliza i coagularea sngelui sngele recoltat (5-6) se trece imediat ntr-un balon Erlenmeyer de 100 ml n care s-au pus 5-10 perle de sticl se agit uor balonul timp de 5-10 minute cu micri circulare sngele se defibrileaz i nu se mai coaguleaz se trimite imediat la laborator. DE TIUT: un frotiu bun este fr goluri cu un strat regulat frotiul de snge se face numai cu snge proaspt recoltarea VHS-ului se face numai cu seringa i acul uscate (apa produce liza hematiilor) i numai cu sering de 2 ml pentru examenul n pictur groas sngele se recolteaz sub form de pictur groas

se recolteaz pe fiecare extremitate a lamei cte 2 -3 picturi ct mai apropiate ntre ele cu colul unei lame lefuite se amestec picturile formnd o pat circular cu diametrul de aproximativ 1 cm se continu amestecarea picturilor pn se formeaz un mic cheag semnul unei defibrilri complete uscarea frotiului se face prin agitarea lamei numele bolnavului i numrul buletinului de analiz se nscriu direct pe lam cu creion dermatograf pictura groas se execut pentru punerea n eviden a plasmodiilor malariei (recoltarea se face n cursul accesului febril cnd numrul paraziilor n snge este foarte mare).

3. RECOLTAREA SNGELUI PENTRU EXAMENE SEROLOGICE Examenele serologice cerceteaz prezena sau absena anticorpilor n serul bolnavului. Aceste examene pentru diagnosticarea bolilor infecioase (tifos exantematic, fibr tifoid, sifilis) Recoltarea sngelui se face prin puncie venoas, direct n eprubet (fr sering), ntr -o cantitate de 5-10 ml. Dup coagulare, se desprinde cheagul de pe peretele eprubetei i dup 30 minute, se decanteaz serul ntr -o eprubet direct sau prin aspirare cu o pipet Pasteur steril. Serul nehemolizat are o culoare glbuie, cel hemolizat este roz. R. Weill Felix pentru diagnosticul tifosului exantematic R. de precipitare sau floculare ca: Citochol, Kahn, Meinike i R. de microfloculare pe lam VDRL n diagnosticul sifilisului R. de fixare a complementului R. Bordet Wasserman, pentru diagnosticul sifilisului Dozarea antistreptolizinelor ASLO diagnosticarea RAA scarlatin R. Waler Rose diagnosticarea P.R. (polaritatea reumatoid) R. de hemaglutinare, hemaglutinoinhibare diagnosticarea unor viroze R. Widal i aglutinarea VI n diagnosticul febrei tifoide i paratifoide

4. RECOLTAREA SNGELUI PENTRU EXAMEN BACTERIOLOGIC HEMOCULTURA Definiie: Hemocultura nseamn introducerea sngelui pe un mediu de cultur pentru examen bacteriologic. Scop: descoperirea bacteriilor atunci cnd se suspecteaz: o septicemie cu stafilococ, meningococ, bacil Koch (bolnavul are o febr ridicat cu oscilaii mari, frison, stare general alterat) o bacteriemie: febr tifoid, bruceloz, endocardit malign subacut

Pregtire: materiale: de protecie: sterile: medii de cultur: sering a 20 cm ace pentru puncie venoas casolet cu pense tampoane i comprese cmp ap i comprese dou recipiente cu bulion citrat geloz semilichid masc de tifon, mnui sterile

nesterile:

lamp de spirt chibrituri soluii dezinfectante alcool iodat tinctur de iod eter pacient: pregtire psihic: se anun i se explic necesitatea tehnicii pregtire fizic se spal regiunea plicii cotului se degreseaz cu eter

se aseptizeaz cu alcool

Execuie: Asistenta I - mbrac mnui sterile - aeaz cmpul steril - aseptizeaz regiunea cu iod - aplic garoul la 10-12 cm de locul punciei - aprinde lampa de spirt - mbrac mnui sterile - servete seringa n condiii aseptice - ia seringa i efectueaz puncia venoas - aspir 20 ml snge - desface garoul - retrage seringa nsmneaz: 2 ml n eprubet cu geloz; 10 ml n bulionul citrat - omogenizeaz prin micri de nclinare i redresare - aseptizeaz locul punciei - flambeaz dopul i gura balonului - flambeaz din nou gura balonului i nchide eprubeta Asistenta II - spal, degreseaz i dezinfecteaz regiunea

Pregtirea produsului pentru laborator: se eticheteaz cu data, ora, temperatura (se pot recolta mai multe probe n 24 h) se trimit imediat la laborator i se pun la termostat la 37C se noteaz n foaia de observaie data i numele persoanei care a recoltat DE TIUT: pentru nsmnarea cu germeni anaerobi, eprubeta cu geloz semilichid se nclzete la bain -marie timp de 30 min. n timpul nsmnrii, balonul sau eprubeta cu mediu de cultur se pstreaz nclinat flambarea se face fr a nclzi mediul de cultur materialele necesare se sterilizeaz la Poupinel nsmnarea se face imediat pentru a evita coagularea sngelui hemocultura se efectueaz la debutul bolii i nainte de administrarea antibioticelor Hemocultura poate fi completat cu coprocultur, urocultur etc. -

Recoltarea: secreiei i exudatului faringian; secreiei nazale; sputei

1. RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN Definitie Exsudatul este un liehid rezultat in urma unui inflamator faringian procesfaringian. Scop Explorator - depistarea germeniior patogeni de la nivelul faringelui in vederea tratamentului - depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni

Pregatirea Materiale - de protectie masca de tifon - sterile spatula linguala eprubeta-cu tampon faringian: sau ansa de platina eprubete medii de cultura ser fiziologic sau glicerina 15% - nesterile tavita renala stativ pentru eprubete lampa de spirt chibrituri Pacient - pregatire psihica: se anunta si i se explica tehnica - pregatire fizica: se anunta sa nu manance, sa nu bea apa sa nu i se instileze soluitii dezinfectante in nas, sa nu faca gargara se asaza pacientui pe un scaun Executie se recoiteaza inainte de administrarea - antibioticelor sau sulfamidelor asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu alcool isi pune masca de protectie invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza fundul de gat deschide eprubeta cu tamponul faririgian flambeaza gatul eprubetei si o inchide cu dop steril apasa limba cu spatula linguala cu tamponul faringian sterge depozitui de pe faringe si amigdalele, dezlipeste o portiune din falsele membrane (cand este cazul) flambeaza gura eprubetei si introduce tamponul farihgian in eprubeta care se inchide cu dopul flambat la indicajia medicului, intinde produsul obtinut pe lame de sticla pentru frotiuri colorate sau insamanteaza imediat pe medii de cultura, succesiv doua eprubete din aceeasi recoltare se spala pe maini cu apa si sapun.

Pregatirea produsului pentru laborator - se transporta produsul !a laborator evitand suprainfectarea - daca nu este posibila insamantarea la patul bolnavului, tamponul se umezete in prealabil cu ser fiziologic sau glicerina 15 % Reorganizarea Notarea n foaia de observaie - se noteaza data recoltarii, numele persoanei careia i s-a efectuat recoltarea - daca s-au facut insamantari sau nu DE TIUT : timpul scurs de la recoltare la insamanlare sa nu depaseasca 5-6 ore - inainte de recoltare se inspecteaza regiunile de unde urmeaza sa se recolteze - recoltarea se face nu numai in angine ci si in alte boli care pot fi declansate de o infectie faringiana (nefrite, RAA). DE EVITAT: -

mbibarea tamponuiui cu saliva atingerea dintilor

2. RECOLTAREA SECRETIEI NAZALE - recoltarea se face cu un tampon mai subtire fixat pe un porttampon de sarma usor indoita, cu care se poate patrunde in nazo-faringe

Execuie -

pentru examinari virusologice recoltarea se face fie prin suflarea puternica a nasuiui intr-o cutie Petri sterila, fie prin spalare nazo-faringiana

recoltarea se face dimineata, dupa trezirea pacientului pacientul este asezat in pozii:ie gezand, cu capul in extensie fortata se injecteaza in fosele nazale o solutie izotonica de NaCI sterila, cu ajutorul unei seringi ce se prelungeste cu un tub de cauciuc de 2-4 cm capatul liber al tubului taiat oblic se introduce in una din fosele nazale si se injecteaza soluia de spalatura pacientul apleaca imediat capul inainte si lasa sa se scurga lichidul intr-o cutie Petri sterila se trece imediat lichidul in eprubete etichetate si se trimite la laborator daca se intarzie trimiterea la laborator; atunci produsul va fi asezat la gheata

3. RECOLTAREA SPUTEI a) recoltarea sputei Definiie: Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse. Scop : Explorator - pentru examinari macroscopice, cifolagice, bacteriologice, parazitologice, in vederea stabilirii diagnosticului. Materiale - sterile cutie Petri, pahar conic scuipatoare speciala (sterilizata fara substanxa dezinfectanta) - nesterile pahar cu apa servetele sau batiste de unica intrebuintare Pacient - psihic se anunla si i se explica necesitatea executarii examinarii se instruieste sa nu inghita sputa sa nu o imprastie sa expectoreze numai in vasul dat sa nu introduca in vas si saliva Execuie : i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura i faringele i se ofera vasul de colectare in functie de examenul cerut se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse se colecteaza sputa matinaia sau adunata din 24 h.

b) Recoltarea sputei prin frotiu faringian i laringian - se umezeste tamponul de vata cu apa distilata sterila - se apasa limba cu spatula - se introduce tamponul in faringe cerand pacientului sa tuseasca - sputa eliminata se prinde pe tamponul de vata care se introduce imediat in eprubeta sterile - frotiul laringian se recolteaza de medic patrunzand cu tamponul in laringe sub control laringoscopic c) Recoltarea sputei prin spltur gastric - se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), in stomac, dimineata, pe nemancate - se introduc prin sonda 200 ml apa distilata, bicarbonatata calduta, care este evacuata imediat sau extrasa cu saringa lichidul recoltat se trimite imediat ia laborator deoarece germenii cauta si pot fi distrusi daca stau mai mult timp in contact cu mediul acid al sucului gastric - daca recoltarea se face pentru insamantare si lichidul trebuie trimis la alt laborator, sucul obtinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de Na. d) Recoltarea sputei prin spltur bronic

se utilizeaza la pacienIii cu TBC cavitara, care nu expectoreaza se pun in evidenta baciii incapsulali in submucoasa, care nu apar in mod obisnuit in sputa se introducin recipientui de aerosoii 5 ml ser fizioiogic sau 4 ml solutie teofilina 3% cu un ml solutie de stricnina 1 pacientul inhaleaza de cateva ori prin inspiratii adanci repetate; urmate de expiratii scurte se face o scurta pauza de 4-5 sec. si se repeta pana la aerosolizarea intregii cantitaiii de lichid dupa aspiratii, pacientul incepe sa tuseasca chiar daca nu a tusit niciodata sputa expectorata se recolteaza intrun vas sterii, recoitarea se repeta ziihic, in urmatoarele 4 zile, in vase separate.

Pregtirea produselor pentru laborator - se acopera recipientele - se eticheteaza - se trimit la laborator

RECOLTAREA VRSTURILOR
Definiie: Vrstura coninut gastric care se elimin spontan, de obicei n afeciuni digestive, dar ntlnit i ca un simptom n alte afeciuni (alcoolism, tensiune intra-cranian ) sau n sarcin. Scop: explorator, se fac examinri macroscopice, bacteriologice, chimice pentru stabilirea diagnosticului Pregtire: - materiale 2 tvie renale curate i uscate pahar cu soluie aromat muama, travers, prosop - fizic: - se aeaz n poziie eznd sau decubit dorsal cu capul ntors lateral - se aeaz sub cap un prosop sau n jurul gtului - se protejeaz lenjeria de pat i de corp cu muama sau travers Execuie: - se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul) - i se ofer tvia renal sau o susine asistenta - sprijin fruntea bolnavului - dac vars dup intervenii chirurgicale intraabdominale va fi sftuit s-i comprime uor cu palma plaga operatorie - dup vrstur se ndeprteaz tvia - i se ofer paharul cu ap s-i clteasc gura (arunc n alt tvi). ngrijirea ulterioar a pacientului - se terge gura pacientului - se ndeprteaz materialele folosite - se aeaz pacientul n poziie comod i se acoper - se aerisete salonul - se supravegheaz pacientul n continuare Pregtirea produsului pentru examen de laborator - se completeaz buletinul de recoltare

- pacient - psihic: va fi ncurajat i susinut n timpul vrsturii

- se trimite produsul la laborator Reorganizare Notarea n foaia de observaie - se noteaz aspectul macroscopic, cantitatea - unele semne nsoitoare sau premergtoare (cefalee, vertij, transpiraii, emise fr efort, n jet etc.)

RECOLTAREA CONTINUTULUI STOMACULUI

Definiie: Sondajul sau tubajul gastric, reprezint introducerea unui tub de cauciuc sonda gastric Faucher sau Einhorn prin faringe i esofag n stomac. Scop: explorator: recoltarea coninutului stomacal n vederea evalurii funciei chimice i secretorii (chimismului gastric); pentru studierea funciei evacuatoare a stomacului; terapeutic evacuarea coninutului stomacal toxic curirea mucoasei de exsudate i substane strine depuse; hidratarea ;i alimentarea bolnavului; introducerea unor substane medicamentoase; Indicaii: - n gastritele acute sau cronice, boala ulceroas; Pregtiri: o o o sterile: o o o o o nesterile: o o o o o tvi renal; tav medical; pahar cu ap aromat; pahar cu ap pentru protez; recipient; sonda Faucher sau Einhorn; 2 seringi de 20 ml; casolet cu mnui de cauciuc; pense hemostatice; eprubete; materiale: dou oruri din material plastic muama i alez prosoape de protecie:

medicamente: la indicaia medicului; pacient: - psihic:

o o fizic: o o o o o o -

se informeaz pacientul i i se explic necesitatea tehnicii; este rugat s respecte indicaiile date n timpul sondajului; se aeaz pacientul pe un scaun cu speteaz, cu spatele ct mai drept; se protejeaz cu orul de cauciuc sau material plastic; i se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul) i se aeaz ntr-un pahar cu ap; se aeaz tvia renal sub brbia pacientului pentru a capta saliva ce se scurge din cavitatea bucal; este solicitat s menin tvia n aceast poziie; pacientul nu va mnca n dimineaa efecturii examenului. Execuie:

asistenta se spal pe mini cu ap i spun mbrac orul de cauciuc; i pune mnuile sterile; umezete sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe i esofag; se aeaz n dreapta bolnavului i i fixeaz capul cu mna stng, inndu -l ntre mn i torace; prinde cu mna dreapta extremitatea rotunjit a sondei ca pe un creion; cere pacientului s deschid larg gura, s respire adnc i introduce captul sondei pn la peretele posterior al faringelui , ct mai aproape de rdcina limbii, invitnd bolnavul s nghit; prin deglutiie sonda ptrunde n esofag i este mpins foarte atent spre stomac (la marcajul 40 -50 cm citit la arcada dentar); verific prezena sondei n stomac prin aspirarea coninutului stomacal cu ajutorul seringii; se fixeaz sonda; aeaz la extremitatea liber a sondei balonul Erlemneyer (cnd se colecteaz pentru o prob) sau aspir sucul gastric cu seringa; pentru a favoriza golirea stomacului, pacientul este rugat s-i contracte pereii abdominali; extrage sonda printr-o micare hotrt, cu pruden, dup comprimarea ei cu o pens hemostatic pentru a mpiedica scurgerea coninutului n faringe (de unde ar putea fi aspirat de pacient); cnd captul liber al sondei ajunge n gura pacientului se prinde cu mna stng i se ndeprteaz sonda, golete coninutul sondei n vasul colector; aeaz sonda n tvia renal.

ngrijirea ulterioar a pacientului: i se ofer un pahar cu ap aromat s-i clteasc gura; se terg mucozitile de pe fa i brbie; se ndeprteaz tvia i orul de cauciuc; i se ofer proteza dentar (dup caz); se aeaz pacientul n poziie comod; Pregtirea produsului pentru examenul de laborator: se determin cantitatea evacuat; se completeaz formularele de recoltare;

se trimit probele etichetate la laborator; Reorganizare: se noteaz tehnica, data, cantitatea i spectrul macroscopic al sucului gastric extras; Accidente: grea i senzaie de vrstur; se nltur fie printr-o singur respiraie profund, fie se efectueaz anestezia faringelui cu o soluie de cocain 2%; sonda poate ptrunde n laringe: apare reflexul de tuse, hipermia feei, apoi cianoza, se ndeprteaz sonda; sonda se poate nfunda cu resturi alimentare; desfundarea se face prin insuflaie cu aer; se pot produce bronhopneumonii de aspiraie;

DE TIUT: tubajul gastric se efectueaz n condiii de perfect asepsie; sondajul gastric se poate efectua i pe cale endozonal cu sonda Einhorn pacienilor incontieni li se urmresc respiraia, culoarea feei; verificarea cii de ptrundere a sondei se face prin introducerea captului liber ntr-un pahar cu ap apariia bulelor de aer confirm ptrunderea n cile respiratorii; o form particulare de sondare n scop hemostatic este introducerea sondei Blackmore.

DE EVITAT: ungerea sondei cu ulei sau alte substane grase (provoac grea pacientului).

RECOLTAREA CONTINUTULUI BILEI SI A SUCULUI DUODENAL

Definiie: Sondajul sau tubajul duodenal reprezint introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realiznd o comunicare ntre duoden i mediul exterior. Scop: explorator extragerea coninutului duodenal format din coninutul gastric, bil (A, B, C), suc pancreatic i secreie proprie. aprecierea funciei biliare hepatice, a cilor extrahepatice descoperirea unor modificri anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea, compoziia chimic sau morfologic a sucurilor extrase prin sondaj; evidenierea unor boli parazitare ale duodenului sau cilor biliare; terapeutic: drenarea cilor biliare i introducerea unor medicamente care au aciune direct asupra ficatului, a cilor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor aciona fie local, fie se vor resorbi, prin pereii intestinali, ajungnd prin vena port n ficat, de unde apoi vor fi excretate mpreun cu bila n cile biliare, urmnd calea circulaiei entero-hepatice; alimentaie artificial aspiraie continu se introduc lichide hidratante i alimente lichide n organismul pacienilor incontieni sau cu imposibilitate de nghiire;

n cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale

dup intervenii chirurgicale pe tub digestiv (postoperator, vezi nevoia de eliminare); Generaliti: se verific totodat i permeabilitatea cilor biliare; se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin separarea bilei veziculare de cea hepatic din coninutul sucului duodenal; analiza sucului pancreatic urmrete dozarea fermenilor din coninutul lui; recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal.

Pregtiri: o o o sterile: o o o o o o nesterile: o o o o o o o o o o psihic: o o fizic: o o o pacientul va fi nemncat; se izoleaz patul cu un paravan; se protejeaz cu muamaua i alez; se informeaz pacinetul; i se explic necesitatea tehnicii; tvi renal; tav medical; stativ pentru eprubete; pahar cu ap aromat; pern cilindric dur sau ptur rulat; hrtie de turnesol roie i albastr; sonda Einhorn; 2 seringi de 20 ml; mnui de cauciuc sterile; pens homestatic; medii de cultur; eprubete; materiale: muama i alez; or de cauciuc sau alt material impermeabil; prosoape; de protecie:

medicamente: sulfat de magneziu 33%; ulei de msline; novocain; soluii necesare hidratrii i alimentrii (materialele se vor alege n funcie de scopul sondajului); pacient

o o o -

se aeaz pacientul n poziie eznd la marginea patului; i se ndeprteaz proteza (dup caz) i se d tvia renal s o in sub brbie Execuia: introducerea sondei:

asistenta se spal pe mini; mbrac mnui sterile; prinde sonda (umezit) ct mai aproape de oliv i o introduce cu blndee prin cavitatea bucal sau nazal pn n faringe; cere pacientului s respire adnc, cu gura deschis i s nghit de cteva ori pn cnd oliva trece n esofag; cu micri blnde ajut naintarea sondei pn la marcajul 45 cm la arcada dentar, moment n care se consider c sonda a trecut de cardia i a ptruns n stomac; se aeaz pacientul n decubit lateral drept, cu trunchiul uor ridicat i capul mai jos, coapsele flectate pe bazin; se introduce perna cilindric sub regiunea hepatic; se mpinge uor sonda spre pilor pn la marcajul 60 cm; se continu introducerea sondei cu rbdare i atenie concomitent cu aciunea de nghiire a ei de ctre pacient (1 -2 cm la 3-5 minute); cnd diviziunea 75 cm se afl la arcada dentar, oliva sondei a ajuns n duoden (dup circa 1 -1 ore de la ptrunderea ei n stomac); verificarea poziiei sondei

dac nu se scurge bil sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verific dac sonda a ajuns n duoden sau s -a ncolcit n stomac; se insufl 60 ml de aer prin sond cu sering i dup un minut se aspir. Dac sonda a ajuns n duoden se recupereaz mai puin de 20 ml; se introduc 10 ml de lapte care nu mai poate fi extras dac sonda a ajuns n duoden, dar poate fi extras dac ea se afl n stomac; se face control radiologic, sonda urmrindu-se sub ecran, ea fiind vizibil datorit impregnrii cu sruri de plumb; captarea bilei dup 1 1 h de la ptrunderea sondei n stomac, la captul liber al sondei apare bila A, coledian, cu culoare galben aurie, care se colecteaz ntr-o eprubet; se verific reacia sucului duodenal cu hrtia de turnesol steril; nclzit la temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare; se nchide extremitatea liber a sondei prin nnodare sau cu o pens; dup 15-30 minute se deschide sonda i se colecteaz 30-40 ml bil vscoas de culoase nchis castanie bila B, vezicular steril sau pe medii de cultur pentru examen bacteriologic; dup evacuarea bilei B se colecteaz o bil clar care provine direct din ficat bila C, hepatic; aceasta, fiind n cantitate mai mare se va capta ntr-un recipient corespunztor; extragerea sondei se face dup ce se insufl civa ml de aer i se nchide captul liber cu o pens; extremitatea sondei se va ine sub nivelul stomacului pacientului pentru a mpiedica scurgerea coninutul ui ei n faringe sau n cavitatea bucal; se golete coninutul sondei i se aeaz tvia renal; Recoltarile pt examinarile bacteriologice se fac din bila B sau C sau din amandoua

Bila B se cerceteaza flora microbiana a vezicii biliare Bila C - germenii ce s-ar gasi eventual in caile biliare intrahepatice

Ptr declansarea contractiei vezicii biliare si eliminarea continutului se vor utiliza numai ulei sau solutie de sulfat de magneziu steril Insamantarea se face in timpul sondajului direct pe mediile de cultura, deasupra flacarii, flamband si extremitatea sondei Primele picaturi scurse dupa flambare se arunca , apoi fara ca sonda sa se atinga de gura balonului se lasa sa curga bila pe mediul de cultura Se inchide balonul si se trimite imediat la laborator ptr a fi pus la termostat Insamantarea si cresterea germenilor din bila = BILICULTURA Daca sucul duodenal se recolteaza ptr analiza parazitotlogice, eprubeta se va aseza intr-un vas cu apa incaalzita la 37C ptr a mentine vitalitatea parazitilor Ptr restul examinarilor, sucul duodenal se trimite la laborator in vase curate, fara vreo masura deosebita. ngrijirea ulterioar a pacientului: se ofer un pahar cu ap aromat pentru cltirea gurii; se terg mucozitile de pe fa i brbie; se ndeprteaz orul din material plastic; se aeaz pacientul n poziie comod; Pregtirea produsului pentru examen de laborator: se determin cantitatea de bil obinut; se eticheteaz recipientele; se trimit probele la laborator; Reorganizarea Notarea n foaia de observaie Accidente: nnodarea sondei datorit contraciilor pereilor stomacali n timpul senzaiei de vrsturi; ncolcirea sondei n stomac;

RECOLAREA SUCULUI PANCREATIC

se face prin tubaj duodenal acesta este amestecat cu bila, suc gastric si secretie duodenala ptr a se obtine un continut duodenal bogat in suc pancreatic se utilizeaza subst excitante ale secretiei pancreatice: eter acesta se injecteaza prin sonda in duoden, cand oliva sondei a ajuns in dreptul ampulei Vater cant injectata este de 2-3 ml, doza care nu trebuie depasita

RECOLTAREA MATERIILOR FECALE

Scaun: resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin actul defecaiei. Scopul: explorator - depistarea unor germeni patogeni responsabili de mbolnvirea tubului digestiv - depistarea unor purttori sntoi de germeni - depistarea unor tulburri n digestia alimentelor Generaliti: - recoltarea materiilor fecale se realizeaz n vederea examinrii lor macroscopice, biochimice, bacteriologice i parazitologice - examenul bacteriologic permite diagnosticarea bolilor infecioase, gastointestinale, prin diagnosticarea bolilor infecioase, gastrointestinale, prin depistarea bacilului tific, dizenteric, tuberculos, vibrioni holerici i enterobacteriile toxiinfeciilor alimentare; dup stabilirea diagnosticului, recoltarea se efectueaz pentru supravegherea evoluiei bolilor - examenele biochimice i de digestie permit descoperirea unor tulburri n secreia fermenilor digestivi, prezena microscopic a sngelui etc. - examenele parazitologice descoper parazitozele intestinale prin evidenierea oulor de parazii Pregtire: - materiale - tav medical, plosc steril, tub recoltator tampoane sterilizate, montate pe porttampon prevzute cu dopuri de cauciuc i introduse n eprubete sterile sond Nelaton nr. 16-18, purgativ salin eprubete cu medii de cultur materiale pentru toalet perineal muama, alez, lamp de spirt, chibrituri

- pacient : - psihic: se anun i i se explic necesitatea efecturii examinrii - fizic: o o o o Execuie: - recoltare din scaun spontan sau provocat - splarea minilor - se protejeaz patul cu muamaua i aleza - se aeaz bazinetul sub pacient - se recolteaz cu lingura recipientului cteva fragmente din diferite pri ale scaunului (mucus, puroi). - se introduce lingura n recipient recoltarea direct din rect se aeaz pacientul n decubit lateral stng cu membrul inferior drept ntins, iar cel stng n flexie; se ndeprteaz fesele i se introduce tamponul steril, prin micri de rotaie prin anus n rect; se terge mucoasa rectal se ndeprteaz tamponul i se introduce n eprubeta steril dup flambarea gtului ei n preziua examenului, seara, se administreaz un purgativ salin (sulfat de magneziu 20 -30g) i golete vezica urinar se efectueaz toaleta regiunii perineale se instruiete pacientul s foloseasc recipientul steril pentru defecare

recoltarea la copil

se face cu sonda Nelaton se ataeaz la captul liber al sondei o sering se introduce sonda prin anus pe o distan de 10-15 cm se aspir cu seringa se ndeprteaz sonda i se golete coninutul prin insuflare ntr-o eprubet steril pri egale metoda const n raclarea pielii din vecintatea orificiului anal n special pentru oxiuri, care se depun n aceast regiune raclarea se face le 2-3 ore dup culcare sau dimineaa devreme dup raclare bagheta va fi introdus ntr-o eprubet curat i se trimite imediat la laborator recoltarea pentru ou de parazii se poate face i prin raclare cu o spatul de os sau cu o baghet de lemn plat i bine lustruit, nmuiat n glicerin cu ap n

ngrijirea ulterioar a pacientului: - se efectueaz toaleta n regiunea anal - se mbrac pacientul i se aeaz comod - se aerisete camera Reorganizare: - se ndeprteaz materialele folosite - se cur riguros i se pregtesc pentru sterilizare Notarea n foaia de observaie

DE TIUT: la copii, n afar de raclarea pielii din regiunea anal, se recomand i recoltarea mucosului nazal i a depozitului de sub unghii; depozitul de sub unghii se recolteaz nmuind toat marginea unghiei cu o soluie de hidrat de Na sau K, 0,5 1%, dup care se cur captul proximal al unghiei, marginile i spaiul de sub unghie cu un tampon de vat i o pens; materialul recoltat se introduce ntr-un flacon cu soluie de hidrat de Na 1%, se astup, se agit bine i se trimite la laborator pentru punerea n eviden a virusurilor se adaug peste materiile fecale cteva picturi dintr -o soluie de penicilin 200 000 ui/10 ml ap distilat i aceeai cantitate dintr-o soluie streptomicin 1 g/10 ml distilat (previne distrugerea virusului de ctre flora microbian) n acelai scop, n cazul recoltrii cu tampon, n soluia nutritiv (Hanks) se adaug 100 ui penicilin i 25 mg streptomicin nainte de efectuarea recoltrii pentru punerea n eviden a agenilor patogeni intestinali se fac coproculturi timp de 3 zile consecutiv; dac scaunul este lichid se recolteaz 0,5 1 ml; probele se trimit fr ntrziere la laborator (germenii sensibili mor repede).

RECOLTAREA URINEI
A. RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE Recoltarea urinei se face fie in urinar pentru pacientii imobilizati in pat, fie in plosca (bazinet). In scopul examenului de urina, pacientul trebuie instruit sa: utilizeze numai bazinetul gol si curat; sa urineze fara defecatie; sa verse imediat urina in borcanul colector de urina; sa nu urineze in timpul toaletei efectuata pe bazinet; Din urina recoltata se efectueaza: examen fizic - se determina volumul, aspectul, culoarea, mirosul, densitatea si ph-ul; examen biochimic se determina albumina, glucoza, puroiul, urobilinogenul, pigmentii biliari, amilaza, ionograma, etc. examenul sedimentului urinar Se recolteaza urina emisa in 24 de ore; Se trimit la laborator 500ml de urina omogenizata si etichetata cu urmatoarele date: nume prenume bolnav; volumul de urina din 24 de ore; varsta; greutate; sex; natura regimului; volumul de lichide ingerate; medicamente luate sau particularitati ale tratamentului; analiza ceruta; sectia unde se trimite rezultatul. B. RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENE BACTERIOLOGICE - UROCULTURA Urocultura urmareste depistarea bacteriilor in urina. Recoltarea urinei se realizeaza in conditii de asepsie, intr-o eprubeta sterila cu dop de vata. Scop: - explorator pentru depistarea bacilului Koch tific, colibacil, etc. Recoltarea urinei pentru urocultura se poate face: - direct - din mijlocul jetului urinar 10-20 ml urina intr-o eprubeta sterila cu dop de vata; - sondaj vezical se arunca primele picaturi de urina - se introduc 10-20 ml de urina prin sonda in eprubeta. Gura eprubetei se flambeaza inainte si dupa introducerea urinei si se astupa cu dopul de vata. Insamantarea urinei se face imediat dupa recoltare. ATENTIE!

recoltarea se face dimineata la sculare; bolnavul nu va urina cu 6 ore inainte de recoltare; bolnavul nu va consuma lichide cu 12 ore inainte de recoltare; nu se administreaza antibiotice cu 10 zile inainte de recoltare.

RECOLTAREA SECRETIILOR VAGINALE

Recoltarea secretiilor vaginale, a secretiilor uretrale la femei, a secretiilor din colul uterin se face direct din produsul care se scurge din uretra / col uterin , cu ansa de platina. Materiale necesare: - specule vaginale - anse de platina sau pipete Pasteur

- 2-3 lame de sticla - lampa de spirt - eprubete sterile - creion dermatograf - manusi sterile 1. Pregatirea fizica si psihica a bolnavei : se anunta bonava si se explica necesitatea , importanta, si inofensivitatea tehnicii cu 2 zile inainte repaus terapeutic si sexual pacienta este ajutata sa se dezbrace si sa se aseze in pozitie ginecologica pe masa ginecologica toaleta organelor genitale externe cu apa calduta, evitarea oricarei substante dezinfectante si a sapunului ! 2. Efectuarea tehnicii : spalarea pe maini cu apa si sapun se imbraca manusile de cauciuc sterile se indeparteaza labiile mari si mici cu mana stanga se flambeaza ansa de platina si se recolteaza separat din vagin, uretra si colul uterin ansa se flambeaza dupa fiecare recoltare ! produsul recoltat din col, sau uretra sa nu vina in contact cu peretii vaginului ( acesta are flora proprie) se noteaza vizibil -provenienta produsului recoltat , - nr buletinului de analiza - tipul examinarii 3. Ingrijirea bonavei dupa tehnica bolnava va fi ajutata sa coboare de pe masa ginecologica sa se imbrace va fi condusa in salon si ajutata sa se instaleze comod in pat 4. Pregatirea produsului pentru laborator a) examinarea bacteriologica cate 2 frotiuri pe lame de sticla , separat ptr. fiecare produs recoltat trimise la laborator notare pe lama : provenienta produsului ( secretie vaginala sau secretia colului uterin, ultima e sterila in mod obisnuit) lamele insamantate se trimit la laborator ptr efectuarea examinarii dupa diferite coloratii insamantari pe medii de cultura direct la locul si in momentul recoltarii ( medii cultura functie de germenii cautati) Ex microscopic : Tip I - epitelii si lactobacili( secretie normala) Tip II epitelii, lactobacili, rari bacili gram- negativi sau leucocite Tip III epitelii, f. rari lactobacili, f. frecventi bacili gram- negativi, coci gram-pozitivi si negativi, frecvente leucocite Tip IV rare epitelii, lactobacili absenti, f. frecvente leucocite, f. abundenta flora mixta , Trichomonas vaginalis prezent. b) examinari parazitologice punerea in evidenta Trichomonas vaginalis se utilizeaza secretiile ramase pe manusa de cauciuc dupa tuseul vaginal,( mai ales cele din fundul de sac vaginal) se executa frotiuri uscate la aer daca se pot examina imediat se fac preparate native intre lama si lamela , lama fiind preincalzita daca secretia este prea vascoasa = produsul de pe vf. ansei se amesteca cu o picatura de ser fiziologic in mediul fluid protozoarul se misca mai activ = mai usor recunoscut ! parazitul se cauta si in uretra secretia uretrala se exprima dinspre vagin cu indexul , pe o lama de sticla dupa toaleta meatului urinar cu sol. oxicianura de mercur 1/5000. din reg. vulvara se mai pun in evidenta ouale de Enterobius vermicularis c) examinari micologice - recoltari din vagin din depozitele cremoase , albe, cu aspect de pseudomembrane / orice secretie abundenta - recoltare pe lama ptr. frotiu nativ si colorat si examinari directe intre lama si lamela 5. Reorganizarea locului de munca : materialele utilizate se pregatesc ptr sterilizare si se transporta la serviciul de sterilizare

Recoltarea scurgerilor tampon de tifon (nu vata !) fixat cu un pansament in T , aplicat la vulva bolnavei - tamponul cu secretie se pastreaza intr-o tavita renala acoperita cu capac - tavita renala = curata, uscata, fara substante dezinfectante adaugate ! - se prezinta medicului la vizita , manuirea tamponului se face cu ajutorul penselor ( ! niciodata cu mana) - dupa examinare, nu se arunca la cos ! , el se va arde ! - felul si cantitatea scurgerilor se noteaza in foaia de observatie

RECOLTARI DE PE SUPRAFATA SI GROSIMEA TEGUMENTELOR SI FANERELOR

Scop: terapeutic-de identificare a agentului cauzal. Materiale necesare: Ansa de platina Pipeta Pasteur Seringi si ace sterile, vaccinostil Eprubete Lamele de sticla Creion dermatograf Casoleta cu material moale steril (comprese de tifon, vata) Manusi sterile Cutii Petri cu medii de cultura pentru insamantari Tincture de iod,/ betadina Hidroxid de potasiu (KOH) 20% Ser fiziologic Pensa epilatoare. 1. Pregatirea materilelor necesare 1.1 Se pregatesc foile de observatie; 1.2 Se pregatesc instrumentele si materialele necesare pe o tava medicala, utilizata in acest scop, si se acopera cu un camp steril; 1.3 Se pregatesc cateva medii de cultura cu tampoane sterile pentru examinari bacteriologice. 1. Pregatirea fizica si psihica a bolnavului: 2.1 Se anunta bonavul si se lamureste asupra caracterului inofensiv al recoltarii 2. Efectuarea tehnicii propriu-zise: Completarea buletinelor de cerere se face inainte de recoltare: -numele si prenumele bolnavului -salonul si patul -diagnosticul clinic -natura produsului -analiza ceruta -data recoltarii -numele celui care a facut recoltarea -daca se trimite ptr prelucrare la alta institutie, se va trece si unitatea care trimite Spalarea pe maini cu apa si sapun Imbracarea manusilor sterile 3.1. Recoltari pentru examinari bacteriologice se fac: de pe suprafata tegumentelor, plagilor supurate, ulceratii, organe genitale, conjuctiva oculara, din leziunile cavitatii bucale din leziuni ale conductului auditiv extern, - cu ansa de platina sau pipeta Pasteur in conditii perfect sterile; - se executa numai frotiuri colorate; -Important: din aceeasi leziune se executa mai multe frotiuri; -lamele se eticheteaza cu creion dermatograf; -insamantarile pe medii de cultura se vor face la patul bolnavului. 3.1.1 Puroiul din: a) pustule, furuncule, carbunculi, se recolteaza si se insamanteaza dupa dezinfectarea suprafetei si deschiderea lor cu un vaccinostil sau ac de injectie steril. b) colectii purulente deschise -se aspira puroiul din profunzime c) colectiile purulente inchise -se va extrage cu o seringa continutul lor; Recoltarea si insamantarea se fac cu o pipeta Pasteur; Puroiul extras se trimite imediat la laborator 3.1.2 Ulceratiile Se curata cu un tampon imbibat in ser fiziologic steril; Recoltarea se face de la marginea ulceratiei; Insamantarea trebuie facuta imediat la patul bolnavului; Pipeta se descarca de continutul ei pe mediul de cultura, si se spala cu acelasi mediu;

 In cazul ulceratiilor crustificate, recoltarea se va face de sub crusta Secretiile uretrale la barbati Se recolteaza dimineata, inainte de mictiune. Mobilizarea secretiilor din lungimea uretrei se face printr-un masaj moderat sau dupa masajul prostatei, efectuat de medic Asistenta asigura din timp si manusi sterile de cauciuc; Recoltarea se face de obicei pentru frotiuri colorate; Insamantarea pe mediu de cultura se face cu ansa de platina sau pipeta Pasteur pe mediile incalzite la 37 grade C. 3.2 Recoltarile pentru examinari micologice se fac din: straturile superficiale ale tegumentelor; fanere. 3.2.1 Perii de pe pielea capului, din barba si din sprancene Se recolteaza cu o pensa epilatoare. Se vor alege acei peri care sunt friabili, ingropati in grosimea scuamelor, care se pot smulge usor, acestea fiind cele mai parazitate; Este nevoie de un numar mare de probe; Perii recoltati se trimit la laborator intre doua lame de sticla; 3.2.2 Scuamele Se recolteaza de la periferia leziunilor mai recente, prin raclare cu o lama de sticla sau cu un instrument metallic. Daca leziunile sunt insotite si de vezicule sau pustule, se va recolta si continutul lor; Se vor alege teritoriile care nu au fost inca tratate local cu medicamente; Materialele recoltate se vor pastra intre doua lame de sticla; 3.2.3 Fanerele- modificate de procesul micotic (depozitul sfaramicios de sub ele) Se recolteaza prin raclare cu o mica chiureta. Portiuni taiate din lama unghiei se introduc in solutie de hidroxid de potasiu 20%, care ulterior vor fi fierte, pentru a ridica sansele diagnosticului micotic. 3.3 Recoltari pentru examinari virusologice Dezinfectarea suprafetei veziculelor (de pe tegument sau mucoasa) sau pustulelor cu tinctura de iod/ betadina; Recoltarea se face cu ajutorul unui ac de injectie, vaccinostil sau cu pipeta Pasteur; Se sparg veziculele sau pustulele si se extrage continutul lor in pipeta sau intr-o seringa, dupa care se descarca in lichidul conservant; Leziunile cutanate crustificate, sau uscate, vor fi indepartate mecanic si introduse intr-o eprubeta sterila in care se transporta la laborator. 3. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica: 4.1 Bolnavul este ajutat sa se instaleze intr-o pozitie cat mai confortabila in pat. 4. Reorganizarea locului de munca: 5.1 Se arunca materialul infectat (ace, seringi, tampoane) in recipiente speciale care se vor incinera 5.2 Se aeriseste salonului 5.3 Se decontamineaza, se dezinfecteaza si se pregatesc ptr sterilizare instrumentele folosit 3.1.3