Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MEDICINA DE FAMILIE
MEDICINA DE FAMILIE
Curs 1
1. 2. 3. 4. 5. 6.
7. 8.
Definiiile medicinei de familie Principiile i domeniile de activitate Functiile medicinei de familie Conceptul de sanatate Nevoile medicale ale diferitelor etape de viata Rolul medicinei de familie in promovarea sanatatii: asistenta medicala a omului sanatos Asistenta primara si atributiile medicului de familie Activitatea medicala preventiva componenta a activitatii medicului de familie
Medicul de familie
Conform O.M.S. medicul de familie este un profesionist cu pregatire specifica in domeniul medicinei de familie care acorda asistenta medicala primara, continua, integrala individului, familiei si comunitatii. Medicul de familie: Initiaza primele masuri de furnizare a ingrijirilor medicale, Ingrijeste individul in cadrul familiei si comunitatii indiferent de boala sau caracteristicile sociale, Coordoneaza individul in sistemul ingrijirilor de sanatate privind preventia, diagnosticarea, ingrijirile curative si paleative, Hotaraste contactul pacientului cu linia a II-a din sistemul de sanatate: alte specialitati medico-chirurgicale
PACIENT
Prima linie Acces direct trimitere Asistenta primara Discipline din afara sistemului de sanatate: -asistenta juridica colaborare -asistenta religioasa
DE FAMILIE
recomandare
Scrisoare medicala
A II-a linie
SPECIALITATI MEDICO-CHIRURGICALE
Generalitate Accesibilitate Continuitate Comprehensibilitate Coordonare Colaborare Orientare catre familie Orientare catre comunitate
Generalitate:
Se adreseaza problemelor de sanatate neselectate ale intregii populatii, Ofera servicii medicale indiferent de sex, clasa sociala, apartenenta politica sau religioasa
Accesibilitate
Accesul pacientilor la asistenta medicala primara trebuie sa fie usor, neingradit de bariere geografice, culturale sau administrative
Comprehensibilitate
Medicina de familie ofera asistenta profilactica, curativa, de reabilitare si de promovare a starii de sanatate fizica, psihica si sociala Medicina de familie integreaza aspectele etico-umane ale relatiei doctor-pacient cu realizarea deciziei clinice
Coordonarea
Medicina de familie rezolva o parte din problemele de sanatate si orienteaza pacientul catre sectoarele de sanatate din linia a II-a, Medicul de familie informeaza pacientul cum sa utilizeze rezultatele consultatiilor si investigatiilor efectuate in vederea imbunatatirii starii sale de sanatate
Colaborare
Medicul de familie trebuie sa fie pregatit sa lucreze si sa colaboreze cu alti furnizori de servicii medicale, sociale
Preventia primara
I.
Actiuni nespecifice: o educatie pentru sanatate prin care individul sa-si cunoasca nevoile dar si limitele organismului; o combaterea factorilor de risc: factori genetici (depistarea de markeri imunogenetici predispozanti atg. DR3, DR4 pentru diabet zaharat I, HLA B27 pentru spondilita anchilozanta, etc), factori biologici, factori de mediu, stil de viata Actiuni specifice: Imunizari specifice impotriva unor boli infectioase
Preventia primara
II. Activitati de preventie asupra familiei
Starea de sanatate individuala e influentata de factorii de risc familiali 1. Factorii genetici anomalii cromozomiale pe care le depisteaza si aplica masuri: ---- sfatul genetic ---- consultul prenatal ---- combaterea infectiilor virale, a radiatiilor si substantelor teratogene 2. Modul de alimentatie 3. Conditiile de locuit 4. Stilul de viata
Preventia primara
III.
Starea de sanatate individuala e influentata de factorii de mediu asupra carora trebuie intervenit:
1. 2. 3. 4. Factorii fizici: radiatii, temperatura, zgomot, presiune Factorii chimici: detergenti, hidrocarburi, pesticide, Factorii biologici: virusuri, bacterii, ciuperci, paraziti Factorii sociali: saracia, stressul
Preventia secundara
Preventia secundara reprezinta metodologia de formulare precoce a diagnosticului in scopul vindecarii bolii.
Medicul de familie urmareste: A. Depistarea precoce realizata prin 3 moduri -- consultatia curenta -- controlul medical periodic -- screening: TBC, neoplazii B. Cercetarea medicala preventiva secundara care trebuie sa indeplineasca conditiile: --- sa nu aduca riscuri pacientului --- sa imbunatateasca prognosticul pacientului --- riscurile unor tratamente aplicate sa fie minime --- metoda aplicata sa fie sensibila si specifica
Preventia tertiara
Preventia tertiara reprezinta metodologia de prevenire a complicatiilor unei boli cat si a agravarii ei
Scopurile preventiei tertiare sunt: Prevenirea complicatiilor, Prevenirea agravarii, Evitarea handicapului, Recuperarea medicala, Reinsertia sociala, Cresterea calitatii vietii. Medicul realizeaza aceste deziderate prin: Terapia corecta a bolii, Supravegherea corecta a tratamentului, Controlul periodic al bolnavului, Aplicarea masurilor de recuperare necesare, Sustinerea psihica, familiala si sociala a bolnavului.
Functiile medicinei de familie 3. Asigurarea preventiei arma redutabila in mentinerea starii de sanatate
Medicul de familie ofera servicii medicale pentru prevenirea bolilor, a evolutiei si complicatiilor acestora prin: consiliere individuala si de grup, conferinte medicale aparitii mass-media, materiale informative suportul tehnic fiind oferit prin programe de sanatate coordonate de Ministerul Sanatatii, Casele de Sanatate Tipurile de servicii preventive oferite de medicul de familie sunt:
Imunizari Preventia factorilor de risc: fumat, alcoolism, obezitate, depistarea noxelor profesionale si actiuni de evitare a lor, Controale preventive pentru boli infecto-contagioase, cronice invalidante: diabet zaharat, tuberculoza pulmonara, boli venerice, Verificari periodice (de bilant) a starii de sanatate: anual (<18ani)/la 2 ani(>18 ani), Planificare familiala pentru cupluri si indivizi, Educatie contraceptiva si sexuala pentru tineri, Depistare, izolare, raportare boli transmisibile, Screening al neoplasmelor genitale, de san.
Varstnicii
Medicul de familie are atributia: sa recunoasca aspectul, evolutia si frecventa tulburarilor de senescenta, Sa urmareasca schimbarile aparute in starea de sanatate a varstnicilor Sa urmareasca modul de folosire a medicatiei de catre varstnici,
Populatia activa
Medicul de familie are atributiile: Sa nu omita includerea situatiei profesionale in elaborarea planului de urmarire a sanatatii individului, Sa ia in considerare relatia pacient familie medic de familie si medic de medicina muncii, sa coopereze cu medicul de medicina muncii si Casa de Sanatate, Sa identifice manifestarile si tulburarile legate de o patologie profesionala.
7.
Functiile medicinei de familie 9. Functia de coordonare si indrumare a serviciilor medicale in functie de nevoile pacientului
Dupa prima examinare medicul de familie ia o decizie in functie de pacient: este un bolnav nou cunoscut sau necunoscut, este un caz cronic la control de rutina, pentru o recurenta de boala sau complicatie sau este o afectiune supraadaugata bolii cronice, este o urgenta medico-chirurgicala minora sau majora. In functie de aceste situatii pacientul este: Tratat de medicul de familie Orientat catre investigatii suplimentare: laborator, radiologie, teste functionale, imagistica medicala, Orientat catre examene ale altor specialitati sau spre internare, Orientat catre servicii de urgenta, servicii de recuperare medicala.
Sanatatea este rezultatul proceselor de reglare ce asigura colaborarea armonioasa si echilibrata a diferitelor aparate si organe in vederea adaptarii organismului uman la conditiile variabile ale mediului in care traieste.
Pastrarea sanatatii individului si familie depind de modul in care sunt respectate limitele si satisfacute nevoile fiintei umane in diferitele etape de viata,
Organismul uman poate suporta un timp indelungat incalcarea limitelor si nevoilor sale datorita posibilitatilor de substituire si compensare, Cand organismul uman depaseste capacitatea de compensare a nevoilor sale apar tulburari ce ar putea fi evitate, Nevoile medicale de prevenire si combatere a imbolnavirilor depind de etapa de varsta, de sexul si activitatea depusa de individ.
etapa
intrauterin
Nou-nascut Copil < 1 an Copil mic
varsta
Fecundatie 9 luni
0 30 zile 1 12 luni 1 3 ani
2
3 4 5
6
7 8 9
Copil prescolar
Scolar mic Pubertate Adolescenta
4 6 ani
7 10 ani 11 15 ani 16 18 ani
10
11 12 13
Adult tanar
Adult matur Presenescenta Varstnic
19 35 ani
35 50 ani 51 60 ani 61 75 ani
14
15
Batran
longeviv
76 85 ani
> 85 ani
3.
4.
Fata de etapa anterioara medicul de familie mai urmareste: Adaptarea la colectivitate a prescolarului, Continuarea educatiei sanitare, Prevenirea accidentelor si a bolilor infectioase, Supravegherea dezvoltarii psihosomatice, Continuarea vaccinarilor.
6.
Fata de etapa anterioara medicul de familie mai urmareste: Identificarea si combaterea factorilor de risc corespunzatori varstei, Educatie sanitara si sexuala, Consilierea privind pregatirea profesionala si adaptarea la viata sociala.
Fata de etapa anterioara medicul de familie mai urmareste: Respectarea unui stil de viata sanatos, Identificarea si combaterea factorilor de risc corespunzatori varstei, Educatie sanitara si sexuala, Planificarea familiala si adaptarea la viata de familie, Efectuarea examenelor clinice de bilant.
8.
Fata de etapa anterioara medicul de familie mai urmareste: Identificarea si combaterea factorilor de risc corespunzatori varstei, Respectarea unui stil de viata sanatos, Efectuarea examenelor clinice de bilant, Depistarea precoce a bolilor.
Fata de etapa anterioara medicul de familie mai urmareste: Respectarea unui stil de viata sanatos, Identificarea si combaterea factorilor de risc corespunzatori varstei, Evitarea fumatului si a alcoolului, Combaterea tulburarilor de menopauza, Efectuarea examenelor clinice de bilant, Depistarea precoce a bolilor cronice, prevenirea complicatiilor, Cultivarea factorilor sanogenetici si incetinirea imbatranirii.
10.
Fata de etapa anterioara medicul de familie mai urmareste: Identificarea si tratarea corecta a bolilor, prevenirea complicatiilor, Combaterea depresiei, sustinerea psihologica, Adaptarea la statutul de pensionar, implicarea intr-o activitate sociala.
Fata de etapa anterioara medicul de familie mai urmareste: Respectarea unui stil de viata corespunzator varstei, Identificarea si combaterea factorilor de risc corespunzatori varstei, Abandonarea fumatului si a alcoolului, Tratarea corecta a bolilor, prevenirea complicatiilor sau tratarea lor, Efectuarea examenelor clinice de bilant, Combaterea depresiei, sustinerea psihologica, Cultivarea factorilor sanogenetici si incetinirea imbatranirii.
12.
Fata de etapa anterioara medicul de familie mai urmareste: Tratarea corecta a bolilor si a complicatiilor, Combaterea depresiei si a tulburarilor psihice de involutie, Sustinerea psiho-sociala a longevivului.
Medicina de familie reprezinta miezul specialitatilor medicale, raportul medicinei de familie cu celelalte specialitati fiind de interconectare Rolul medicului de familie este de strateg al starii de sanatate a individului sanatos si a celui bolnav, activitatea sa fiind axata pe prevenira bolii si combaterea acesteia cand a aparut Medicul de familie isi trateaza singur majoritatea pacientilor dar solicita si ajutorul calificat al celorlalte specialitati cand cazul o impune Medicul de familie stabileste o relatie de parteneriat, tip contract mutual , cu pacientul, fiecare avand fata de partener drepturi si obligatii, prevazute in:
Legea nr. 95/2006 privind reforma in sanatate Hotararea de Guvern nr. 1714/2010 pentru aprobarea Contractului cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate Ordinul MS/ CNAS nr. 416/428/2011 pentru aprobarea Normelor
3. 4. 5. 6.
7. 8. 9. 10.
11.
12. 13. 14.
Sa solicite documentele ce atesta calitatea de asigurat, Sa actualizeze lista cu asigurati ori de cate ori apar modificari, Sa informeze CAS despre modificarile survenite, Sa anunte in scris, prin posta, in termen de 15 zile lucratoare, medicul de familie de la care a plecat asiguratul, despre inscrierea lui pe lista proprie, Sa acorde sevicii medicale tuturor asiguratilor inscrisi pe lista proprie, fara nicio discriminare, Sa trimita, daca este cazul, pacientul spre medicul specialist, Sa furnizeze servicii medicale la cabinet, la domiciliul pacientului, timp de 35 ore / saptamana, Sa posede registrul asiguratului pentru sesizari, propuneri, reclamatii,
22. Sa accepte, in conditiile in care nu si-a gasit inlocuitor pe perioada absentei sale, a unui medic numit de CAS 23. Sa elibereze concediu medical, certificat de deces 24. Sa anunte CAS cand i-a fost retrasa / suspendata autorizatia de libera practica 25. Sa informeze asiguratii despre drepturile avute 26. Sa participe la actiuni de profilaxie promovate de CAS 27. Sa sprijine personalul angajat sa participe la cursuri de perfectionare continua 28. Sa accepte criterii medicale de calitate
Regulile etice si morale pentru MF prevazute in Codul Deontologic al Colegiului Medicilor din Romania
Art. 4: Medicul practicant are obligatia de a-si exercita profesia conform tuturor regulilor artei si stiintei medicale, in respectul moralei specifice si al persoanei umane Art. 5: Medicul practicant, indiferent de ierarhie sau mod de practica, este in serviciul persoanei umane. Art. 9: Medicul are libertatea absoluta a prescrierilor pe care le considera necesare Art. 10: Medicul e raspunzator de fiecare din actele sale profesionale. Este de preferat ca medicul sa se abtina de a garanta vindecarea afectinunii pentru care bolnavul i s-a adresat Art. 13: Secretul profesional este obligatoriu, dar interesul societatii primeaza fata de cel individual (prevenirea si combaterea bolilor venerice, epidemiilor, bolilor cu extindere in masa)
Regulile etice si morale pentru MF prevazute in Codul Deontologic al Colegiului Medicilor din Romania
Art. 21: Certificatele medicale si medico-legale vor fi eliberate numai la cererea persoanei examinate, a reprezentatilor sai legali sau la cererea unei instante de judecata Art. 22: Evidentele medicale (registre, foi, fise) trebuie pastrate ca materiale secrete Art. 23 : Medicul trebuie sa incerce sa reduca suferinta pacientului incurabil, asigurandu-i demnitatea, dar in niciun caz nu are dreptul sa-i provoace moartea deliberat, actul constituind crima, chiar daca a fost cerut insistent de bolnavul perfect constient Art. 29: Medicul care se gaseste in prezenta unui bolnav sau ranit in pericol, sau care a fost informat in acest sens, are obligatia sa-i acorde asistenta medicala la nivelul posibilitatilor locului si momentului
Regulile etice si morale pentru MF prevazute in Codul Deontologic al Colegiului Medicilor din Romania
Art. 32: Medicul poate refuza ingrijirile din motive personale sau profesionale, exceptie urgenta, asigurandu-se ca a indreptat bolnavul catre alte surse de ingrijire Art. 33: Medicul nu poate trata fara examinare medicala prealabila personala, exceptie fiind cazurile de forta majora: locuri inaccesibile, avioane in zbor, nave pe mare Art. 34: Medicul nu poate utiliza aparate de diagnostic sau tratament pentru manuirea carora nu are pregatire sau suficienta practica Art. 35: Medicul solicita consult cu specialisti sau va indruma bolnavul catre acestia daca in urma examinarii sau in cursul tratamentului considera ca nu are suficiente cunostiinte sau experienta pentru asigurarea asistentei medicale Art. 36: Medicul va urmari pacientul pana la insanatosire sau pana la indrumarea catre alt medic
Regulile etice si morale pentru MF prevazute in Codul Deontologic al Colegiului Medicilor din Romania
Art. 37: In caz de pericol de moarte nemijlocit, medicul ramane langa bolnav atata timp cat este nevoie de ajutorul su Art. 38: Pacintul nevindecabil va fi tratat cu aceeasi atentie si grija ca si cei care au sanse de vindecare Art. 39: Medicul executa o activitate medicala doar daca are pregatirea practica suficienta, prevedere ce nu se aplica in caz de pericol grav, care nu poate fi inlaturat altfel Art. 42: Medicul va avea o atitudine de neutralitate si neamestec in problemele familiale ale bolnavului, exprimandu-si parerea doar la solicitare, numai daca interventia e motivata de interesul bolnavului Art.43: Medicul nu trebuie sa se implice in problemele de interes material ale familiei bolnavului
Regulile etice si morale pentru MF prevazute in Codul Deontologic al Colegiului Medicilor din Romania
Art. 47: Medicul are datoria de a-si intretine si perfectiona cunostiintele profesionale Art. 50: Pentru orice activitate medicala (examen clinic, explorari functionale, terapie medicamentoasa sau chirurgicala) va cere consimtamantul ! Art. 65: Aplicarea de catre medic a unor metode terapeutice insuficient probate este blamabila, se considera sarlatanism Art. 67: Este interzis orice act care ar procura bolnavului un avantaj material nejustificat sau ilicit, nu sunt admise comisioane percepute indiferent cui si nici acceptarea unui comision pentru orice act medical Art. 70: Medicul are obligatia unei conduite ireprosabile pe plan fizic, mental, emotional fata de bolnav, respectand demnitatea acestuia
Regulile etice si morale pentru MF prevazute in Codul Deontologic al Colegiului Medicilor din Romania
Art. 94: In consultul medical, se va pastra o atmosfera de stima si respect reciproc ! Discutarea greselilor, observatiile critice nu se vor face in fata bolnavului sau altor persoane straine, chiar daca este vorba de medici subordonati. Greselile mai grave vor fi anuntate, dupa caz, superiorilor.
Desfasoara activitate de educatie sanitara Tine evidenta tratamentelor efectuate Asigura completarea aparatului de urgenta prin inlocuirea medicamentelor si materialelor consumate (fesi, seringi, solutii dezinfectante si antiseptic, etc)
2.
3.
4. 5. 6. 7.
Urmareste si supravegheaza, impreuna cu moasa, gravida din ultimele luni de sarcina pentru asigurarea conditiilor favorabile dezvoltarii ulterioare a nou-nascutului Supravegheaza nou-nascutul si lehuza, mobilizeaza mamele la consultatiile profilactice ale copilului Indruma spre cabinet nou-nascutii bolnavi sau solicita deplasarea medicului de familie la domiciliul copilului Supravegheaza copii de toate varstele Aplica masurile terapeutice recomandate de medic copiilor Face educatie sanitara familiei Urmareste profilaxia bolilor, combate factorii de risc
8. 9.
10. 11.
Depisteaza precoce bolile transmisibile Ia in evidenta colectivitatile de copii permanente si sezoniere (gradinite, scoli, tabere) Participa la controalele periodice efectuate de medicul de familie Depisteaza si dispensarizeaza copii cu deficiente neuropsihice, motorii, senzoriale in vederea trimiterii la tratament medical si scoli speciale
7.
Depisteaza precoce gravidele Mobilizeaza gravidele la controlul medical prenatal si ajuta medicul la efectuarea acestuia Confirma, cu ajutorul specialistului, sarcina si varsta ei Tine evidenta gravidelor si examineaza periodic femeia insarcinata Viziteaza gravidele la domiciliu Efectueaza, la indicatia medicului, tratamentele profilactice sau curative, gravidei Asigura asistenta la nastere si ingrijirea nou-nascutului, in cazul nasterilor la domiciliu
Supravegheaza lehuza la domiciliu si informeaza medicul asupra situatiilor anormale aparute Efectueaza educatia sanitara a gravidei si lehuzei Contribuie la asistenta medicala curenta a gravidei
Asistenta medicala primara activitatea de furnizare a ingrijirilor de sanatate de prim-contact in contextul unei monitorizari continui a pacientilor, in absenta sau prezenta bolii, indiferent de natura afectiunii si fara discriminare.
Activitatea medicului de familie cuprinde: -- asigurarea primului contact cu sistemul sanitar oferind ingrijiri de sanatate -- asigurarea accesului in sistemul sanitar la nivelul de competenta adecvat nevoilor de sanatate ale pacientului -- acordarea de ingrijiri integrate persoanei, familiei si comunitatii -- asigurarea continuitatii actului medical in functie de nevoile pacientilor -- promovarea sanatatii individului si comunitatii
Activitatile cabinetului de medicina de familie sunt: Urgente medico-chirurgicale Activitati de medicina preventiva Activitati medicale curative Activitati de ingrijiri la domiciliu Activitati de ingrijiri paliative Activitati medicale conform atestatelor de competente medicale Activitati de invatamant in specialitatea medicina de familie Activitati de cercetare stiintifica Activitati de suport a individului, familiei, comunitatii
Cabinetul de medicina de familie ofera: servicii medicale esentiale servicii medicale extinse servicii medicale aditionale
Serviciile medicale esentiale sunt: interventiile de urgenta medico-chirurgicala asistenta medicala a solicitarilor acute monitorizarea bolilor cronice activitati preventive: * imunizari,
* monitorizarea gravidei si lehuzei, * depistarea activa a factorilor de risc de imbolnaviri, * supraveghere medicala activa a pacientilor sanatosi, pe grupe de varsta, sex si risc de boala
Activitati si servicii oferite in cabinetul de medicina de familie Serviciile medicale extinse (optionale) sunt : servicii de consiliere, planificare familiala, proceduri de mica chirurgie, servicii medico sociale: * ingrijiri la domiciliu
* ingrijiri terminale.
Serviciile medicale aditionale: servicii medicale suplimentare ce depasesc sfera traditionala a asistentei primare si care necesita competente si dotari suplimentare.
8. Activitatea medicala preventiva Medicina preventiva: concept dominant in antichitate: * medicina chineza aprecia activitatea medicului in raport de eficienta preventiei medicale * medicina araba considera ca scopul medicinei este de a intretine si apara sanatatea, si uneori, de a vindeca boala in secolul XXI ideea de preventie s-a extins de la individ la colectivi tate. Preventia este acum privita ca: * principal mijloc de imbunatatire a starii de sanatate a colectivitatii * necesara in bolile fara tratament actual eficace (incurabile) * principal mijloc de reducere a costurilor medicale * principal mijloc de evitare a bolilor invalidante cu pierderea capacitatii de munca
Activitatea preventiva Medicina preventiva principala masura de mentinere a starii de sanatate ! Preventia (profilaxia) reprezinta: totalitatea metodelor si mijloacelor folosite in scopul cunoasterii riscurilor pentru sanatate, a neutralizarii actiunii acestora, a depistarii populatiei cu risc crescut, a evitarii proceselor epidemiologice si identificarii precoce a starilor de boala. Metodele de preventie sunt: Imunizarile Screeningul Chimioprofilaxia Etapele activitatii medicale preventive sunt: 1. Preventia primara 2. Preventia secundara 3. Preventia tertiara
Activitatea preventiva: preventia primara Preventia primara totalitatea masurilor ce urmaresc promovarea factorilor sanogenetici, prevenirea unor boli sau fenomene epidemice. Obiectivele preventiei primare sunt: depistarea factorilor de agresiune pentru sanatate: supraveghere epidemiologica comunitara, multidisciplinara, prin screening (triaj), depistarea indivizilor/grupurilor cu risc major de receptivitate la factorii de agresiune, elaborarea, aplicarea si evaluarea eficientei medicale si socio-econo mice a unor metode de neutralizare a factorilor de agresiune- imunizari. Preventia primara urmareste prevenirea bolii prin: actiuni profilactice asupra mediului actiuni profilactice asupra individului si colectivitatii
Activitatea preventiva: preventia primara Actiuni profilactice asupra mediului: 1. Evaluarea mediului familial: conditiile de locuit suprafata, conditii igienico-sanitare, iluminat, alimentare cu apa potabila, incalzirea , colectarea deseurilor, alimentatia familiei obiceiuri alimentare, conditii de pastrare si preparare a alimentelor, carente / excese alimentare, consum de alcool si tutun, conditiile epidemiologice in familie existenta unor boli infectioase sau parazitare, factorii de risc familial factorii genetici: anomalii cromozomiale (trisomia 21, sindrom Klinefelter), tulburari poligenice (diabet zaharat, schizofrenie, poliartrita reumatoida), tulburari monogenetice (rinichi polichistic, neurofibromatoza), anomalii cromozomiale X (hemofilia) petrecerea timpului liber sedentarism, practicarea de activitati fizice de relaxare, relatiile intre membrii familiei stari tesionale, stress familial, dezorganizarea familiei, violenta in familie.
Activitatea preventiva: preventia primara 2. 3. 4. Evaluarea conditiilor de munca: noxe fizice, chimice, termice, sonore, radiatii, toxice, alergeni, programul de lucru suprasolicitari fizice si psihice, stress si stari conflictuale la locul de munca. Evaluarea mediului social: factorii culturali, implicarea sociala a individului, factorii economici saracia, somajul, stressul psihosocial, starea de sanatate a colectivitatii. Evaluarea ecosistemului: poluarea fizico-chimica, modificarile aparute in habitat si biocenoza, si influentele asupra sanatatii colectivitatii.
Activitatea preventiva: preventia primara 5. Evaluarea situatiei epidemiologice a colectivitatii: incidenta si prevalenta bolilor, prezenta unor focare de boli infectioase, prezenta unor boli parazitare, prezenta unor rezervoare virale, evaluarea cailor de transmitere a bolilor, evaluarea starii de receptivitate a populatiei la imbolnaviri.
Activitatea preventiva: preventia primara Actiuni profilactice asupra individului: 1. Supravegherea starii de sanatate a individului 2. Examenele clinice de bilant 3. Identificarea si combaterea factorilor de risc 4. Imunizarile 5. Evitarea exceselor 6. Respectarea normelor de igiena 7. Respectarea unui stil de viata echilibrat 8. Cultivarea factorilor sanogenetici 9. Educatie sanitara
Activitatea preventiva: preventia primara 3. Identificarea si combaterea factorilor de risc: Identificarea antecedentelor heredo-colaterale si personale de boala Identificarea antigenelor de histocompatibilitate ce confera o predispozitie genetica la boala: HLA B27 spondilita anchilozanta, sindrom Reiter, uveita ant. HLA DR4 artrita reumatoida HLA DR4, DR3, B8, B15 D.Z. tip I HLA DR2 scleroza multipla HLA A3 hemocromatoza
Activitatea preventiva: preventia primara Identificarea factorilor de risc externi: obiceiuri cu risc: fumat, alcoolism, droguri, regimurile alimentare hiperglucidice si hiperlipidice, sedentarism, suprasolicitare fizica/psihica.
Identificarea factorilor de mediu nocivi: clima umeda, rece, clima foarte calda, mediu poluat fizico-chimic, Identificarea factorilor de risc interni: varsta, sex, rasa, deficiente fizice sau psihice.
Activitatea preventiva: preventia primara 4. Imunizarile injectarea unor virusuri sau bacterii omorate sau atenuate cu scopul de a creste imunitatea organismului si protejarea lui impotriva unor boli infectioase, mai ales la indivizii cu receptivitate crescuta la boala. Indicatiile generale ale vaccinarilor: toti indivizii imunocompetenti in perioada 0 14 ani, persoanele ce calatoresc in zone endemice pentru boli infectocontagioase, indivizii dintr-un focar de boala infectioasa, persoanele cu dializa cronica, bolnavii cronici cu imunitate scazuta la boli infectioase, personalul medical.
Contraindicatiile generale ale vaccinarilor: casexia, agamaglobulinemia, neoplazia, hemopatiile maligne cauze de lipsa a raspunsului imunitar imunodepresie, bolile infectioase acute sau perioada de convalescenta a lor raspuns imun insuficient, indivizi cu imunizare naturala la boala infectioasa, tuberculoza evolutiva cauza majora de imunodepresie, afectiuni cardio-vasculare decompensate, tulburari de ritm boli alergice teste de toleranta la doza vaccinala, sarcina (exceptie: vaccin antitetanic, vaccin polio cu virus omorat), corticoterapia prelungita, vaccinarea copiilor cu imunodeficienta (HIV)
Activitatea preventiva: preventia primara Calendarul vaccinarilor 0 14 ani La nastere . BCG, AHB 2 luni DTP, AHB, VPO 4 luni DTP, VPO 6 luni DTP, AHB, VPO 9 - 15 luni ROR 12 luni . DTP, VPO 30 35 luni ... DTP Clasa I ( 7 ani) .. DT, ROR Clasa a III-a (9 ani) . VPO 14 ani . DT
Preventia secundara totalitatea masurilor de diagnosticare precoce a bolii. Obiectivele preventiei secundare sunt: depistarea suspectilor de boala in cadrul consultatiilor curente, sesizarea semnelor minore de boala, evaluarea paraclinica a pacientilor, controlul periodic al pacientilor, screeningul
Screeningul depistarea activa, in masa, a unor boli. Screeningul reprezinta actiunea profilactica ce vizeaza identificarea prezumtiva a persoanelor afectate de o problema de sanatate latenta, necunoscuta pana in acel moment, prin efectuarea unui test, a unei examinari sau alte tehnici de investigatie, care pot fi aplicate rapid, in masa definitia OMS Ipotezele ce stau la baza screeningului sunt: 1. intr-o populatie exista boli si bolnavi necunoscuti 2. identificarea bolii in stadiu de latenta mareste eficienta interventiilor 3. terapiile in stadii precoce de boala sunt mai ieftine si mai eficiente
Scopurile screeningului sunt: 1. Depistarea precoce a bolii 2. Determinarea prevalentei unei boli sau factori de risc 3. Diagnosticul starii de sanatate a populatiei 4. Evaluarea rezultatelor unui program de sanatate 5. Determinarea unor asocieri de afectiuni Criterii de alegere a bolilor de depistat prin screening: 1. Boala constituie o problema de sanatate publica: prevalenta mare, gravitate ridicata, consecinte multiple medico-sociale 2. Boala sa poata fi decelata in faze asimptomatice 3. Sa existe teste de decelare a bolii 4. Testul sa fie acceptat de populatie
5. 6. 7. 8.
Istoria naturala a bolii sa fie cunoscuta Sa existe terapii aplicabile pentru boala Tratamentul precoce sa fie acceptat de pacienti Costul sa nu fie mare
Tipuri de boli ce pot fi diagnosticate la screening: Boli acute (rubeola) si cronice (tuberculoza) transmisibile Boli acute (intoxicatiile) si cronice netramsmisibile ( neoplazii, glaucom, boli cardio-vasculare, boli metabolice, boli endocrine
Preventia tertiara totalitatea masurilor de prevenire a complicatiilor si agravarii bolii cat si a recuperarii pacientului. Obiectivele preventiei tertiare sunt: precizarea diagnosticului, individualizarea tratamentului, supravegherea tratamentului, controlul periodic al bolnavului, sesizarea precoce a modificarilor survenite in evolutia bolii, reconsiderarea tratamentului de cate ori este necesar.